Prezidenţiale 2020 | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | partide.md | avere.md
Comisia Naţională de Integritate la doi ani de activitate: Aşteptări şi realizări
|
|
Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT a lansat un studiu de evaluare a activităţii Comisiei Naţionale de Integritate la 2 ani de activitate. Studiul a fost elaborat în cadrul Iniţiativei Civice pentru Integritatea în Serviciul Public, lansată la iniţiativa şi susţinută financiar de Fundaţia Soros-Moldova.
La doi de la înfiinţare, pornind şi de la aşteptările societăţii în privinţa acestei autorităţi, CNI rămîne un subiect de interes public, analiza activităţii acesteia constituind scopul studiului.
Ideea unui organ, care ar controla patrimoniul, conflictele de interese şi incompatibilităţile agenţilor publici, are avantaje de netăgăduit. Un organ specializat oferă mai multă expertiză, uniformitate în aplicare, previzibilitate, coerenţă şi consecvenţă. Evident, după înfiinţarea CNI, se aştepta o schimbare esenţială în aplicarea acestor instrumente anticorupţie. Cu regret, această nouă instituţie a fost înfiinţată cu atribuţii, buget şi personal insuficient, fiind dezavantajată şi de un cadru normativ defectuos, lacunar şi ambiguu.
În pofida acestor constrîngeri şi instituţionalizării întîrziate, mai multe realizări sunt de constatat: a demarat efectiv declararea şi controlul intereselor personale, fiind constatate primele încălcări în acest sens; a demarat efectiv controlul patrimoniului, fiind constatate primele încălcări în acest sens; controalele au vizat mai multe categorii importante de agenţi publici (deputaţi, miniştri, conducători ai altor autorităţi, judecători, procurori etc.), fiind aplicate şi sancţiuni acestora; a sporit nivelul de transparenţă a declaraţiilor, acestea fiind publicate de pagina web a CNI; există o dinamică pozitivă în activitatea CNI, rezultatele CNI în I semestru al anului 2014 surclasînd rezultatele din anul 2013.
Totuşi, îngrijorează: randamentul infim în controlul declaraţiilor depuse; ponderea infimă a materialelor finalizate cu învinuiri penale pe fals în declaraţii, dar şi a sancţiunilor contravenţionale aplicate pentru nedeclararea conflictului de interese; practicile neuniforme aplicate, în special în cazul pornirii urmăririi penale şi aplicării sancţiunilor contravenţionale; nevalorificarea procedurilor în examinarea şi soluţionarea conflictelor de interese care ar fi trebuit să fie anunţate, în condiţiile legii, de către demnitarii cu funcţii importante (preşedintele RM, deputaţii în Parlament, membrii Guvernului şi alţi conducători ai organizaţiilor publice); nevalorificarea instrumentarului privind acţionarea în anularea actelor viciate de conflicte de interese.
Aceste probleme sînt generate de o multitudine de cauze, care nu pot fi tratate decît în complexitate. În acest sens, studiul vine cu mai multe recomandări, cele mai importante fiind:
- revizuirea esenţială a cadrului legal: sistematizarea prevederilor legale relevante într-un act legislativ unic, care ar reglementa declararea/controlul patrimoniului, intereselor personale şi incompatibilităţilor;
- stabilirea unui formular unic de declaraţie;
- revizuirea esenţială a modului de înfiinţare a CNI;
- excluderea oricăror competenţe ale altor organe din domeniul atribuit CNI;
- eficientizarea mecanismelor de sancţionare a încălcărilor în domeniu;
- fortificarea conceptelor îmbogăţirii ilicite şi confiscării extinse;
- extinderea listei subiecţilor declarării şi asupra altor persoane cu funcţii importante;
- alocarea bugetului instituţional pornind de la necesităţile CNI;
- dezvoltarea conceptului de e-declaraţie;
- majorarea numărului de unităţi de personal;
- majorarea salariilor personalului, asigurînd suplinirea necesităţilor în personal;
- formarea continuă a personalului prin instruiri specializate şi calificate;
- îmbunătăţirea comunicării CNI cu publicul.
Evenimentul şi studiul au fost realizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului “Sporirea controlului public asupra integrităţii persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică”.
Arhiva
Activitate în cadrul proiectului
Finanţator: Fundaţia Soros-Moldova
Scopul proiectului: intensificarea controlului public asupra integrităţii persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică şi sporirea eficienţei mecanismului de control şi verificare a declaraţiilor privind veniturile, proprietăţile şi interesele demnitarilor[…]
Publicaţii
Comisia Naţională de Integritate la doi ani de activitate: Aşteptări şi realizări
Mariana Kalughin, noiembrie 2014
