Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 ADEPT→Activităţi

Anul 2014 a fost unul de cotitură în relaţiile dintre Moldova şi UE

|versiune pentru tipar||
martie 2015
Anul 2014 a fost unul de cotitură în relaţiile dintre Moldova şi UE

Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” au prezentat raportul de sinteză “Euromonitor 2014”, în care sunt descrise principalele evoluţii şi carenţe în implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova în anul 2014.

Anul 2014 a fost unul crucial pentru relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acestea au atins un nou nivel calitativ în urma semnării Acordului de Asocierea cu UE şi a liberalizării regimului de vize în spaţiul Schengen. Acordul de Asociere, care presupune crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, a adus deja primele rezultate, iar pe parcursul anului 2014 exporturile moldoveneşti spre UE au crescut cu 9,6%, ponderea UE în total exporturi majorându-se până la 53% în 2014, faţă de 47% în 2013. La rândul său, liberalizarea regimului de vize cu statele Schengen a facilitat călătoria în UE a peste 350 mii de cetăţeni moldovenei în primele 9 luni ale lui 2014.

În pofida dinamicii pozitive la adoptarea standardelor europene, renunţarea la standardele învechite, fie contradictorii (GOST-uri), rămâne a fi o provocare pentru autorităţi. Astfel, persistă reticenţe în rândul actorilor responsabili de infrastructura calităţii, dar şi a agenţilor economici, cu privire la adoptarea standardelor europene, care se referă la costurile ridicate legate de implementarea standardelor europene, precum şi la conexiunile strânse cu pieţele de desfacere din CSI, unde se aplică pe larg standardele interstatale (GOST).

În acelaşi timp, merită menţionate progresele din domeniul vamal, unde ponderea exportului perfectat pe cale electronică a depăşit 30%, dar şi din domeniul transportului, prin reluarea exporturilor navale de cereale peste Prut. Cu toate acestea, lipsa de transparenţă instituţională a Căilor Ferate a Moldovei riscă să pericliteze programul de investiţii al BERD în valoare de 52,5 milioane de euro.

În domeniul energetic, menţionăm semnarea contractului de vânzare cumpărare a gazelor naturale dintre Moldova şi România şi anunţarea planurilor de expansiune a gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău. Totuşi, luând în considerare numeroasele întârzieri şi în general dinamica proiectului respectiv, Republica Moldova va rămâne în continuare dependentă de importul de gaze naturale din Federaţia Rusă.

În plus, e-Guvernarea în Republica Moldova a înregistrat progrese simţitoare: au fost lansate o serie de servicii online, precum “declaraţia pe venit electronică”, “e-Factura”, “e-Traffic”, “e-Visa” şi “e-Reporting”. Totuşi, Executivul trebuie să depună eforturi suplimentare pentru sporirea încrederii populaţiei în conceptul de e-guvernare, în condiţiile în care circa 50% din populaţie ar avea dubii în utilizarea serviciilor publice online.

În sectorul justiţiei, deşi dinamica procesului de implementare a Strategiei de reformă este una constant pozitivă, s-au acumulat multe restanţe alarmante, cum ar fi: reformarea organelor procuraturii; implementarea mecanismelor interne de avertizare, etc. De asemenea, mai multe mecanisme anticorupţie ar trebui fortificate şi îmbunătăţite, precum aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), amendarea legii privind testarea integrităţii profesionale, revizuirea Constituţiei pentru a da mai multă siguranţă nomelor penale referitoare la îmbogăţirea ilicită şi confiscarea extinsă.

La finalul mandatului legislativul nu a reuşit să promoveze un şir de legi menite să asigure o mai bună protecţie a drepturilor omului în Republica Moldova. În acest sens menţionăm neadoptarea în lectură finală a proiectului de lege cu privire la introducerea unei cote de reprezentare minimă atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi pentru a asigura promovarea participării active a femeilor la luarea deciziilor în structurile de reprezentare publică. De asemenea, reformarea întîrziată a instituţiei ombudsmanului pune la îndoială dorinţa autorităţilor de a contribui la apărarea drepturilor şi libertăţilor omului. O evoluţie pozitivă este aprobarea unei noi legi cu privire la Avocatul poporului în aprilie 2014, însă aceasta este nefuncţională în condiţiile în care candidaturile selectate în urma unui concurs public nu au avut susţinerea majorităţii parlamentare.

Alegerile parlamentare din noiembrie 2014 au indicat asupra existenţei deficienţelor în asigurarea dreptului universal la vot, în condiţiile în care a fost anulată înregistrarea în competiţia electorală a unui candidat electoral cu cîteva zile înainte de alegeri.

Anul 2014 a fost un an neobişnuit şi pentru procesul reglementării transnistrene. Asta deoarece: “criza ucraineană” provocată de anexarea Crimeea de către Rusia, urmată de războiul din Donbass a creat antagonisme serioase pentru negociatorii formatului “5+2”, diminuînd randamentul şi aşa destul de redus al negocierilor în acest format; Federaţia Rusă a redus substanţial suportul financiar pentru Transnistria, iar Ucraina a întreprins măsuri de securizare a hotarelor sale împotriva unei eventuale invazii a forţelor armate transnistrene în regiunea Odessa, ceea ce a provocat limitarea circulaţiei cetăţenilor şi creşterea tensiunilor social-economice; consolidarea încrederii a fost subminată prin acţiunile unilaterale ale autorităţilor transnistrene îndreptate împotriva liberei circulaţii a cetăţenilor, a pacificatorilor moldoveni, a fermierilor moldoveni, şi a şcolilor din regiune cu predare în limba română.

Raportul la fost lansat cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului “Relaţiile UE-Moldova — Monitorizarea Progresului în cadrul Parteneriatului Estic în anul 2014”.

Euromonitor: Sinteza principalelor acţiuni din 2014
[PDF — 0.9 Mb]