Prezidenţiale 2020 | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | partide.md | avere.md
Asociaţia ADEPT şi Expert-Grup a prezentat în cadrul unei mese rotunde Raportul de Progres “Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate: 2005–2014”. Raportul a fost elaborat în cadrul unui proiect implementat de ADEPT şi Expert-Grup cu suportul oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Est-Europene şi FHI 360.
În perioada 2005–2014, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în direcţia integrării europene, printre care semnarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize cu UE, asigurarea unui nivel mai înalt de respectare a drepturilor omului, asigurarea guvernării electronice, reformarea sectorului tehnologiilor informaţionale şi a serviciilor sociale. Totuşi, deficienţe importante persistă în mai multe sectoare, în special în combaterea corupţiei, în sectorul bancar, în implementarea standardelor de calitate ale UE şi în sectorul energetic. Astfel, în pofida progreselor înregistrate, corupţia, politizarea domeniului public şi performanţa slabă a instituţiilor publice arată că în ultimii zece ani reformele au fost promovate sub presiune externă, pe când nivelul de acceptare şi voinţa politică faţă de reformare au fost limitate.
În această perioadă, cadrul legal şi normativ din sectorul justiţiei a fost revizuit substanţial şi au fost înfiinţate instituţii noi. În pofida acestor eforturi, reformarea justiţiei decurge anevoios, din cauza lipsei unei voinţe reale de reformare, politizării procesului de numiri în funcţiile-cheie ale sistemului, dar şi din cauza resurselor financiare insuficiente pentru reformă. Eforturile de ordin legislativ şi instituţional în combaterea corupţiei nu au diminuat nivelul acesteia. Dimpotrivă, nivelul corupţiei a crescut, provocînd nemulţumirea cetăţenilor. Această situaţie este dictată de gradul înalt de dependenţă politică a agenţiilor anticorupţie. Discrepanţa dintre drepturile şi libertăţile omului consacrate prin acte legislative oficiale şi practicile cotidiene continuă a fi sesizabilă. Moldova dispune în prezent de un cadru juridic solid pentru promovarea drepturilor omului, însă există lacune semnificative în punerea în aplicare a acestora, iar această situaţie este determinată de calitatea proastă a sectorului de justiţie din ţară. Pentru reglementarea conflictului transnistrean, a fost instituit formatul de negocieri “5+2”, urmat de unificarea procedurilor vamale la frontiera moldo-ucraineană şi lansarea misiunii EUBAM. Acordul de Asociere UE-Moldova a schimbat substanţial contextul regional, creînd condiţii pentru atragerea regiunii transnistrene în procesele prevăzute de DCFTA şi soluţionarea politică ulterioară a conflictului.
În relaţiile comerciale cu alte ţări au avut loc progrese importante datorită angajamentelor asumate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi aprofundării relaţiilor comerciale cu UE. Exporturile în UE au crescut de la 440 milioane euro în 2005 la peste 1,1 miliarde euro în 2014, iar zona comunitară a devenit principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti. Cu toate acestea, pentru a valorifica în continuare capacitatea de export a ţării şi a beneficia de DCFTA, sunt necesare eforturi suplimentare pentru adoptarea standardelor de calitate ale UE. Deschiderea unei afaceri în Republica Moldova a devenit mai simplă în ultimii nouă ani datorită implementării ghişeelor unice pentru înregistrarea întreprinderilor şi reducerea volumului de documente solicitate. Însă obţinerea permiselor, în special a celor pentru construcţii, este în continuare problematică. Sistemul de protecţie socială a fost supus reformelor structurale şi instituţionale, prin crearea mai multor instituţii pentru promovarea serviciilor mai bune şi aplicarea corectă a normelor. Însă reforma prelungită a sistemului de pensii şi eficienţa scăzută a distribuţiei ajutoarelor sociale rămân a fi probleme critice. În domeniul muncii, acorduri internaţionale privind protecţia socială a migranţilor au fost semnate cu 14 ţări, însă nu şi cu Rusia, care continuă să fie destinaţia cea mai importantă pentru migranţii moldoveni. În ţară, angajările neoficiale rămân a fi o problemă importantă, care trebuie să fie soluţionată prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru antreprenori şi a normelor fiscale.
Serviciile financiare rămân a fi slab dezvoltate sub aspect de calitate şi dimensiune, cu o infrastructură digitală care nu ajunge la standardele moderne, în special la bursa locală de valori. În plus, problemele recente în sectorul bancar arată că există deficienţe semnificative în gestionarea acestui sector.
Acest raport a fost posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, a Guvernului SUA, FHI 360 şi/sau Fundaţiei Est-Europene.
Monitorizarea progresului Moldovei în implementarea Acordului de Asociere cu UE în 2015
Scopul proiectului: creşterea responsabilităţii guvernului privind realizarea agendei de integrare europeană prin informarea publicului despre modul de desfăşurare a procesului de asociere a Moldovei cu UE[…]
Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate: 2005–2014
Igor Boţan, Denis Cenusă, Mariana Kalughin, Adrian Lupuşor, Iurie Morcotîlo, Polina Panainte, iunie 2015