Prezidenţiale 2020 | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | partide.md | avere.md
Una din acţiunile de reformă pe care Republica Moldova s-a angajat să o îndeplinească în cadrul procesului de apropiere de Uniunea Europeană este fortificarea instituţiei avocatului parlamentar, prin aplicarea măsurilor de rigoare în conformitate cu principiile şi recomandările de la Paris regăsite în procedurile speciale ale ONU.
În luna noiembrie 2011, Ministerul Justiţiei a anunţat despre iniţierea amendării cadrului normativ cu privire la avocatul parlamentar şi Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova (CpDOM). În acest context, Asociaţia ADEPT şi-a propus să contribuie la procesul de reformare a instituţiei avocatului parlamentar şi CpDOM prin elaborarea studiului “Instituţia Avocatului Parlamentar în Republica Moldova: realităţi şi perspective”.
La masa rotundă de prezentare a studiului din 21 martie 2012, autoarea Daniela Vidaicu a făcut o analiză a activităţii şi eficienţei instituţiei avocatului parlamentar în Republica Moldova la etapa actuală şi a punctat principalele probleme şi constrîngeri existente (juridice, instituţionale, economice etc.) în activitatea instituţiei. Printre acestea, au fost menţionate: lipsa unor norme exhaustive în textul Constituţiei cu privire la funcţia şi rolul avocatului parlamentar; existenţa unor prevederi legale ambigue şi lacunare privind numirea/demiterea avocaţilor parlamentari şi funcţionarea CpDOM şi a mecanismului de prevenire a torturii; salarizarea insuficientă a avocaţilor parlamentari şi personalului care activează în cadrul CpDOM; vizibilitatea şi transparenţa redusă a instituţiei avocatului parlamentar; parteneriatul slab dezvoltat şi mai mult declarativ cu societatea civilă; comunicarea deficientă dintre avocaţii parlamentari şi CpDOM, pe de o parte şi Parlament şi autorităţile de stat vizate în rapoartele CpDOM, pe de altă parte; lipsa unui mecanism de verificare a aplicării recomandărilor emise de către avocaţii parlamentari etc.
Reprezentanţii CpDOM, prezenţi la eveniment, au recunoscut existenţa a mai multor dintre problemele enunţate, însă au argumentat că acestea sunt generate şi de lipsa unei voinţe politice pentru susţinerea instituţiei. Drept argument, reprezentanţii CpDOM au invocat faptul că de doi ani raportul anual privind situaţia drepturilor omului nu a fost audiat în plenul Parlamentului. Totodată, ca urmare a asigurării financiare insuficiente a CpDOM, instituţia se confruntă cu o fluctuaţie ridicată de personal, ceea ce afectează performanţa şi transparenţa acesteia.
La finalul prezentării studiului, autoarea a venit cu mai multe recomandări în vederea redresării situaţiei existente. În special, s-a accentuat necesitatea amendării legii privind avocaţii parlamentari în ce priveşte: modul de numire a avocatului parlamentar; criteriile de numire a avocaţilor parlamentari; durata mandatului; garanţiile de independenţă; salarizarea avocaţilor parlamentari şi asigurarea financiară a CpDOM; activitatea mecanismului naţional de prevenire a torturii; cooperarea dintre societatea civilă şi avocaţii parlamentari etc. Cu propuneri au venit şi reprezentanţii ONG-urilor şi ai organismelor internaţionale, prezenţi la masa rotundă.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Relaţiile UE-Moldova — Monitorizarea Progresului în cadrul Parteneriatului Estic”, implementat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/ Programul Buna Guvernare.
Relaţiile UE-Moldova: Monitorizarea progresului în cadrul Parteneriatului Estic
Scopul proiectului: consolidarea cadrului de dezbateri publice asupra politicii de integrare europeană a Republicii Moldova, cadru ce a fost creat prin proiectele similare anterioare implementate de ADEPT şi Expert-Grup şi contribuirea la îmbunătăţirea politicilor guvernamentale asociate procesului de integrare europeană[…]
Instituţia avocatului parlamentar în Republica Moldova: realităţi şi perspective
Daniela Vidaicu, martie 2012