Prezidenţiale 2020 | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | partide.md | avere.md
La 16 septembrie 2016, în cadrul unei mese rotunde, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” şi Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au prezentat raportul final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE, adoptată de către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova la 1 martie 2016.
Constatările şi concluziile raportului se referă la activitatea autorităţilor în perioada martie-august 2016. Experţii celor trei organizaţii au prezentat gradul de implementare a acţiunilor incluse în cele 13 domenii din Foia de Parcurs.
La eveniment au participat reprezentanţii Parlamentului, Guvernului, Comisiei Electorale Centrale, Băncii Naţionale a Moldovei, Procuraturii Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie, reprezentanţii partidelor politice, mass-media etc.
În total au fost monitorizate 69 de acţiuni pe care urma să le întreprindă guvernarea (Guvernul, Parlamentul şi un şir de alte instituţii publice) în 5 luni (1 martie – 31 iulie 2016). Conform Foii de parcurs, depăşirea crizei urma să fie atinsă prin canalizarea eforturilor guvernării spre două obiective majore: instaurarea bunei guvernări şi a statului de drept; dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale.
Pe cele două dimensiuni, instituţiile abilitate au asigurat îndeplinirea fără deficienţe a 55% dintre acţiuni (38 la număr), 28% (19 dintre acţiuni) cu deficienţe şi aproximativ 17% (12 la număr) nu au fost realizate.
La estimarea îndeplinirii prevederilor Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare accentul a fost pus pe calitatea actelor adoptate/acţiunilor întreprinse şi mai puţin pe respectarea termenelor de realizare, deoarece acestea deseori au fost ireal de restrânse. Atribuirea calificativului de realizat cu deficienţe presupune că în procesul de realizare a acţiunii au fost depistate probleme ce ţin de: respectarea prevederilor legale cu privire la procedura legislativă, transparenţa în procesul decizional, conţinutul actului adoptat sau acţiunile întreprinse nu sunt conforme spiritului sau scopului acţiunii sau sunt contrare angajamentelor internaţionale.
Printre principalele realizări înregistrate pot fi menţionate: promulgarea legii cu privire la procuratură, adoptarea legii cu privire la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti şi a pachetului de legi cu privire la integritate, optimizarea controalelor de stat pentru întreprinderi, adoptarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor 2016–2020, iniţierea procesului de reformare a sectorului bancar prin alinierea la principiile Basel 3, “dezgheţarea” procesului de negocieri privind un potenţial program cu FMI, iniţierea reformei administraţiei publice, şi, nu în ultimul rând, procesul relativ transparent şi inclusiv de selectare a Guvernatorului BNM şi a membrilor Consiliului de Supraveghere.
Printre principalele deficienţe înregistrate menţionăm derularea lentă a anchetei privind fraudele depistate în sistemul bancar în 2014, procesul lent de reformă a BNM în vederea sporirii independenţei şi competenţelor acesteia, şi procesul lent de implementare a Agendei de Asociere. În domeniul energetic, din cauza lipsei de transparenţă în legătură cu reînnoirea contractului cu furnizorul din regiunea transnistreană şi respingerea ofertei furnizorului ucrainean, nu a fost negociat cel mai avantajos preţ de furnizare a energiei electrice.
Alte restanţe ce vizează instaurarea bunei guvernări şi a statului de drept se numără reformarea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului (una din marile restanţe ale tuturor guvernelor din 2011 şi până în prezent), cu termen de lichidare a acestor două restanţe până la sfârşitul anului 2016.
Totodată, atenţionăm asupra faptului că Guvernul în cadrul propriei evaluări a Foii de parcurs a operat cu cifra de 82 de acţiuni, în locul celor 69 incluse în document. Cele 12 acţiuni suplimentare au rezultat din dezagregarea acţiunilor 1.2, 1.3 şi 10.1 şi evaluarea separată a sub-acţiunilor, fapt ce a influenţat rezultatul final raportat de către Guvern. Nu este clar după ce criteriu s-a condus Guvernul în selectarea acţiunilor care au fost dezagregate şi evaluate fragmentat, din moment ce Foaia de parcurs conţine mai multe acţiuni complexe.
Scopul efortului de monitorizare a fost, pe lângă evaluarea implementării Foii de parcurs, de a veni cu o valoarea utilitară pe partea de recomandări, care ar impulsiona realizarea reformelor. În acest sens, instituţiile abilitate sunt îndemnate să analizeze recomandările şi să le aplice, demonstrând astfel o veritabilă deschidere faţă de societatea civilă şi voinţă politică de a continua reformele. Chiar dacă sunt, în majoritate, acţiuni cu caracter legislativ, continuitatea acţiunilor pe toate domeniile vizate este una imperativă, susţin experţii.
Raportul prezentat include evaluarea măsurilor realizate în perioada martie-august 2016 şi recomandări pentru fiecare domeniu inclus în Foia de parcurs (raportul este disponibil în limbile română, rusă şi engleză pe paginile web ale celor trei organizaţii).
Raportul este realizat datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID.
Scopul proiectului: de a responsabiliza Guvernul Republicii Moldova în eforturile acestuia de implementare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare[…]