ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
Nr. 1, 25 februarie 2003

Activitatea instituţiilor publice

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

La 6 februarie Parlamentul şi-a reînceput lucrările în cadrul şedinţei de primăvară. Două dintre fracţiunile parlamentare, Alianţa Social Democrată şi Partidul Popular Creştin Democrat au decis să boicoteze şedinţele plenare. În perioada de referinţă Parlamentul a examinat şi a aprobat următoarele acte legislative:

Legea de modificare şi completare a Codului electoral.

Modificările se referă la restabilirea în cuprinsul Codului electoral a prevederilor referitoare la alegerea directă a primarilor, procedura de revocare a primarului – prin referendum local, prevederi excluse prin legea declarată neconstituţională la începutul anului 2002.

Adoptînd această lege, Parlamentul a respins alte 4 proiecte de modificare a legislaţiei electorale propuse spre examinare de reprezentanţii "Alianţei Social-Democrate". Propunerile din cele patru proiecte se refereau la: modificarea sistemului electoral actual bazat pe scrutin proporţional şi stabilirea unui sistem mixt; instituirea sistemului preferinţelor concurenţilor electorali; substituirea modelului buletinului de vot prin altele conţinînd cupoane detaşabile; stabilirea unor obligaţii suplimentare referitoare la declararea referendumului de către Preşedintele Republicii Moldova.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială, adoptată în prima lectură

Prin completările propuse, se intenţionează efectuarea unor schimbări în componenţa unităţilor administrativ-teritoriale, desfiinţîndu-se anumite localităţi comasate anterior ori comasîndu-se anumite localităţi în una singură. De asemenea, se stabileşte că toate unităţile administrativ-teritoriale au personalitate juridică, dispun de patrimoniu etc.

Legea pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia dreptului de organizare şi procedurile de determinare a condiţiilor de ocupare a funcţiilor publice, adoptată în două lecturi.

Convenţia respectivă a Organizaţiei Mondiale a Muncii a fost adoptată încă în 1978. Principalele sale prevederi se referă la libertatea organizării funcţionarilor publici în asociaţii sindicale.

Legea pentru modificarea actelor de stare civilă

Prin legea respectivă Parlamentul şi-a anulat propria decizie din anul 2001, cînd a stabilit în Legea cu privire la actele de stare civilă obligativitatea perfectării acestora în limba de stat şi în limba rusă.

Legea pentru modificarea şi completarea legii despre statutul deputatului în Parlament

Prin legea respectivă parlamentarii şi-au reglementat modul de desfăşurare a altor activităţi decît cea legislativă. cuprins articolul precedent articolul următor


2. Guvern

La 12 februarie ministrul Justiţiei Ion Morei a fost demis. Este cea de a 10-a demisie din Cabinetul condus de premierul Vasile Tarlev din aprilie 2001. Ea s-a produs după ce preşedintele ţării, Vadimir Voronin, şi-a anunţat în mod public nemulţumirea faţă de activitatea ministrului Justiţiei, învinuindu-l de incompetenţă. Drept motiv au servit amendamentele operate de către Parlament la sfîrşitul anului 2002 la legea nr. 718-XII privind partidele şi alte organizaţii social-politice care au provocat nemulţumirea partidelor politice şi s-au soldat cu acţiuni de protest. În aceeaşi zi prin decret prezidenţial în funcţia de ministru al Justiţiei a fost numit Vasile Dolghieru.

Guvernul a avizat în perioada de referinţă mai multe proiecte de lege între care: proiectul de lege privind contracararea activităţii extremiste; proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a R. Moldova, care prevede organizarea a 33 de raioane pe întreg teritoriul republicii, stabileşte forma de organizare a localităţilor republicii în sate, oraşe şi un singur municipiu – Chişinău etc.; proiectul de lege privind administraţia publică locală; trei proiecte de lege privind modificarea şi completarea legii cu privire la instituţia publică a audiovizualului; proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Constituţiei, care stipulează includerea în Legea supremă a prevederii că UTA Gagauz-Yeri este unitate administrativ-teritorială autonomă; proiectul de lege pentru modificarea Legii serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995; proiectul de lege cu privire la apărarea naţională etc.

În scopul eficientizării controlului asupra executării de către agenţii economici a prevederilor actelor legislative şi normative, creării unui sistem integral de coordonare a activităţilor de supraveghere şi control şi creării şi funcţionării în acest domeniu a unui sistem informaţional integrat, Guvernul a decis la 19 februarie a.c. abilitarea Ministerului Economiei şi reprezentanţilor puterii executive cu funcţii de coordonare a activităţii de supraveghere şi control. În acelaşi timp, Ministerul Economiei şi DTI urmează să elaboreze principiile funcţionării sistemului informaţional integrat al supravegherii şi controlului activităţii agenţilor economici.

Executivul a aprobat, de asemenea, Regulamentul privind funcţiile ministrului reintegrării R. Moldova. În conformitate cu prevederile Hotărîrii de aprobare a Regulamentului, Cancelaria de Stat, împreună cu Ministerul Finanţelor, urmează să propună rectificări la bugetul de stat pentru anul 2003 în vederea alocării fondurilor necesare pentru întreţinerea aparatului ministrului reintegrării. Regulamentul trasează sarcinile noului ministru, între care: realizarea politicii Guvernului în acest domeniu, elaborarea concepţiei naţionale de reintegrare şi implementarea unui program de măsuri în acest sens. Conform Regulamentului ministrul este în drept să vină cu iniţiative legislative menite să contribuie la constituirea spaţiului juridic, social-economic şi cultural unic al R. Moldova şi să poarte negocieri în vederea soluţionării problemei transnistrene şi urmează să monitorizeze activitatea de reintegrare a ţării. Regulamentul mai presupune instituirea a două funcţii de viceministru al reintegrării ţării. La 14 februarie a.c. Executivul a abrogat însă hotărîrea sa cu privire la instituirea Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea politicii de stat în localităţile din stînga Nistrului. În acelaşi context, se cere de remarcat faptul că ministrul Economiei Ştefan Odagiu, în cadrul unei întrevederi avute cu o delegaţie a Comisiei Europene, a solicitat asistenţă prin intermediul Programului de acţiuni TACIS pentru anul 2003 în vederea reintegrării R. Moldova.

Modificările şi completările operate la Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 120 din 12 februarie 2001 obligă MAE să elaboreze şi să prezinte anual şefului statului direcţiile prioritare ale politicii externe ale statului, să raporteze semestrial Guvernului despre realizarea prevederilor tratatelor şi altor acte internaţionale la care statul nostru este parte etc.

Relaţii externe

La 12 februarie a.c., la Chişinău, a fost parafat Acordul de comerţ liber dintre Guvernul R. Moldova şi Consiliul de Miniştri al Uniunii Serbia şi Muntenegru, care urmează a fi semnat de către părţi "în timpul cel mai apropiat". În cadrul negocierilor bilaterale o atenţie deosebită s-a acordat cadrului juridic privind comerţul cu produse industriale şi agricole, regulile de origine şi cooperarea vamală.

Se cere de menţionat faptul că semnarea acordurilor de liber schimb între statele membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE) este prevăzută în Memorandumul de Înţelegere (MdI) privind Liberalizarea şi Facilitarea Comerţului în Europa de Sud-Est, la care s-a asociat şi R. Moldova printr-o Declaraţie de intenţii în ziua antecedentă primirii sale în PSESE. MdI stipulează crearea în zona PSESE, pînă la sfîrşitul anului 2002, a unei zone de liber schimb cu peste 55 milioane de consumatori. Pînă în prezent însă R. Moldova are semnate acorduri de liber schimb doar cu Bosnia-Herţegovina şi cu România.

Reţeaua regională de acorduri bilaterale de liber schimb ar putea permite liberalizarea a circa 90% din volumul schimburilor comerciale mutuale şi va impune sisteme tarifare armonizate, reduceri tarifare substanţiale pentru o perioadă de tranziţie de 6 ani. Prevederile acordurilor de liber schimb urmează să fie corelate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ajustate la reglementările care reies din obligaţiile statelor din regiune faţă de UE.

MdI vizează, de asemenea, barierele netarifare, dintre care unele se vor dori a fi menţinute de unele state participante la procesul de creare a zonei de comerţ liber. Un alt inconvenient ce ar putea apărea ţine de caracterul protecţionist şi discriminator al unui acord de liber schimb în raport cu ţările terţe. Astfel, se impune introducerea concomitentă a aceloraşi reguli pentru toate ţările din regiune, liberalizarea uniformă pentru toate bunurile şi abordarea de o manieră convergentă a viitoarelor relaţii care vor reieşi din obligaţiile impuse de MdI. cuprins articolul precedent


II. Studii, analize, comentarii

Repere economice la început de an
Anatoli Gudîm, 25 februarie 2003

Pe parcursul a trei ani Republica Moldova înregistrează o creştere a Produsului Intern Brut (7,2% în anul 2002, iar pe întreaga "perioadă a creşterii" 2000-2002 - 16,4%); rata creşterii în industrie a constituit 10,6%, în agricultură 3,0% »»»


Modificarea legislaţiei electorale
Igor Boţan, 25 februarie 2003

După adoptare, în noiembrie 1997, a Codului electoral au fost adoptate vreo 15 legi în vederea modificării lui. În total, dintre cele 205 articole ale Codului electoral au suferit schimbări peste 90 de articole în care s-au introdus aproximativ 250 de modificări »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect