1. Parlament
La 6 februarie Parlamentul și-a reînceput lucrările în cadrul ședinței de primăvară. Două dintre fracțiunile parlamentare, Alianța Social Democrată și Partidul Popular Creștin Democrat au decis să boicoteze ședințele plenare. În perioada de referință Parlamentul a examinat și a aprobat următoarele acte legislative:
Legea de modificare și completare a Codului electoral.
Modificările se referă la restabilirea în cuprinsul Codului electoral a prevederilor referitoare la alegerea directă a primarilor, procedura de revocare a primarului prin referendum local, prevederi excluse prin legea declarată neconstituțională la începutul anului 2002.
Adoptînd această lege, Parlamentul a respins alte 4 proiecte de modificare a legislației electorale propuse spre examinare de reprezentanții "Alianței Social-Democrate". Propunerile din cele patru proiecte se refereau la: modificarea sistemului electoral actual bazat pe scrutin proporțional și stabilirea unui sistem mixt; instituirea sistemului preferințelor concurenților electorali; substituirea modelului buletinului de vot prin altele conținînd cupoane detașabile; stabilirea unor obligații suplimentare referitoare la declararea referendumului de către Președintele Republicii Moldova.
Legea pentru modificarea și completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială, adoptată în prima lectură
Prin completările propuse, se intenționează efectuarea unor schimbări în componența unităților administrativ-teritoriale, desființîndu-se anumite localități comasate anterior ori comasîndu-se anumite localități în una singură. De asemenea, se stabilește că toate unitățile administrativ-teritoriale au personalitate juridică, dispun de patrimoniu etc.
Legea pentru ratificarea Convenției privind protecția dreptului de organizare și procedurile de determinare a condițiilor de ocupare a funcțiilor publice, adoptată în două lecturi.
Convenția respectivă a Organizației Mondiale a Muncii a fost adoptată încă în 1978. Principalele sale prevederi se referă la libertatea organizării funcționarilor publici în asociații sindicale.
Legea pentru modificarea actelor de stare civilă
Prin legea respectivă Parlamentul și-a anulat propria decizie din anul 2001, cînd a stabilit în Legea cu privire la actele de stare civilă obligativitatea perfectării acestora în limba de stat și în limba rusă.
Legea pentru modificarea și completarea legii despre statutul deputatului în Parlament
Prin legea respectivă parlamentarii și-au reglementat modul de desfășurare a altor activități decît cea legislativă.
2. Guvern
La 12 februarie ministrul Justiției Ion Morei a fost demis. Este cea de a 10-a demisie din Cabinetul condus de premierul Vasile Tarlev din aprilie 2001. Ea s-a produs după ce președintele țării, Vadimir Voronin, și-a anunțat în mod public nemulțumirea față de activitatea ministrului Justiției, învinuindu-l de incompetență. Drept motiv au servit amendamentele operate de către Parlament la sfîrșitul anului 2002 la legea nr. 718-XII privind partidele și alte organizații social-politice care au provocat nemulțumirea partidelor politice și s-au soldat cu acțiuni de protest. În aceeași zi prin decret prezidențial în funcția de ministru al Justiției a fost numit Vasile Dolghieru.
Guvernul a avizat în perioada de referință mai multe proiecte de lege între care: proiectul de lege privind contracararea activității extremiste; proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a R. Moldova, care prevede organizarea a 33 de raioane pe întreg teritoriul republicii, stabilește forma de organizare a localităților republicii în sate, orașe și un singur municipiu Chișinău etc.; proiectul de lege privind administrația publică locală; trei proiecte de lege privind modificarea și completarea legii cu privire la instituția publică a audiovizualului; proiectul de lege pentru modificarea și completarea Constituției, care stipulează includerea în Legea supremă a prevederii că UTA Gagauz-Yeri este unitate administrativ-teritorială autonomă; proiectul de lege pentru modificarea Legii serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995; proiectul de lege cu privire la apărarea națională etc.
În scopul eficientizării controlului asupra executării de către agenții economici a prevederilor actelor legislative și normative, creării unui sistem integral de coordonare a activităților de supraveghere și control și creării și funcționării în acest domeniu a unui sistem informațional integrat, Guvernul a decis la 19 februarie a.c. abilitarea Ministerului Economiei și reprezentanților puterii executive cu funcții de coordonare a activității de supraveghere și control. În același timp, Ministerul Economiei și DTI urmează să elaboreze principiile funcționării sistemului informațional integrat al supravegherii și controlului activității agenților economici.
Executivul a aprobat, de asemenea, Regulamentul privind funcțiile ministrului reintegrării R. Moldova. În conformitate cu prevederile Hotărîrii de aprobare a Regulamentului, Cancelaria de Stat, împreună cu Ministerul Finanțelor, urmează să propună rectificări la bugetul de stat pentru anul 2003 în vederea alocării fondurilor necesare pentru întreținerea aparatului ministrului reintegrării. Regulamentul trasează sarcinile noului ministru, între care: realizarea politicii Guvernului în acest domeniu, elaborarea concepției naționale de reintegrare și implementarea unui program de măsuri în acest sens. Conform Regulamentului ministrul este în drept să vină cu inițiative legislative menite să contribuie la constituirea spațiului juridic, social-economic și cultural unic al R. Moldova și să poarte negocieri în vederea soluționării problemei transnistrene și urmează să monitorizeze activitatea de reintegrare a țării. Regulamentul mai presupune instituirea a două funcții de viceministru al reintegrării țării. La 14 februarie a.c. Executivul a abrogat însă hotărîrea sa cu privire la instituirea Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea politicii de stat în localitățile din stînga Nistrului. În același context, se cere de remarcat faptul că ministrul Economiei Ștefan Odagiu, în cadrul unei întrevederi avute cu o delegație a Comisiei Europene, a solicitat asistență prin intermediul Programului de acțiuni TACIS pentru anul 2003 în vederea reintegrării R. Moldova.
Modificările și completările operate la Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 120 din 12 februarie 2001 obligă MAE să elaboreze și să prezinte anual șefului statului direcțiile prioritare ale politicii externe ale statului, să raporteze semestrial Guvernului despre realizarea prevederilor tratatelor și altor acte internaționale la care statul nostru este parte etc.
Relații externe
La 12 februarie a.c., la Chișinău, a fost parafat Acordul de comerț liber dintre Guvernul R. Moldova și Consiliul de Miniștri al Uniunii Serbia și Muntenegru, care urmează a fi semnat de către părți "în timpul cel mai apropiat". În cadrul negocierilor bilaterale o atenție deosebită s-a acordat cadrului juridic privind comerțul cu produse industriale și agricole, regulile de origine și cooperarea vamală.
Se cere de menționat faptul că semnarea acordurilor de liber schimb între statele membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE) este prevăzută în Memorandumul de Înțelegere (MdI) privind Liberalizarea și Facilitarea Comerțului în Europa de Sud-Est, la care s-a asociat și R. Moldova printr-o Declarație de intenții în ziua antecedentă primirii sale în PSESE. MdI stipulează crearea în zona PSESE, pînă la sfîrșitul anului 2002, a unei zone de liber schimb cu peste 55 milioane de consumatori. Pînă în prezent însă R. Moldova are semnate acorduri de liber schimb doar cu Bosnia-Herțegovina și cu România.
Rețeaua regională de acorduri bilaterale de liber schimb ar putea permite liberalizarea a circa 90% din volumul schimburilor comerciale mutuale și va impune sisteme tarifare armonizate, reduceri tarifare substanțiale pentru o perioadă de tranziție de 6 ani. Prevederile acordurilor de liber schimb urmează să fie corelate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului și ajustate la reglementările care reies din obligațiile statelor din regiune față de UE.
MdI vizează, de asemenea, barierele netarifare, dintre care unele se vor dori a fi menținute de unele state participante la procesul de creare a zonei de comerț liber. Un alt inconvenient ce ar putea apărea ține de caracterul protecționist și discriminator al unui acord de liber schimb în raport cu țările terțe. Astfel, se impune introducerea concomitentă a acelorași reguli pentru toate țările din regiune, liberalizarea uniformă pentru toate bunurile și abordarea de o manieră convergentă a viitoarelor relații care vor reieși din obligațiile impuse de MdI.
II. Studii, analize, comentarii
Repere economice la început de an
Anatoli Gudîm, 25 februarie 2003