Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

Nr. 3, 25 martie 2003
Activitatea instituţiilor publice
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
I. Activitatea instituţiilor publice
În perioada în cauză Parlamentul a adoptat următoarele acte legislative:
Legea pentru modificarea Legii privatizării
Prin Legea respectivă a fost revizuită integral Legea privatizării adoptată încă în anul 1991 şi aplicată pînă în prezent la efectuarea privatizării obiectelor din patrimoniul statului. Actul precizează scopurile privatizării, stabilindu-se că prin această procedură se urmăreşte: lărgirea ponderii sectorului privat; atragerea investitorilor străini şi autohtoni; dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare şi utilizarea mai eficientă a capacităţilor de producere.
Legea pentru modificarea Legii despre statutul deputatului
Prin Legea respectivă Parlamentul a stabilit modalitatea de exercitare de către deputaţi a activităţilor ştiinţifice şi didactice, stabilind că acestea pot fi desfăşurate numai în afara orelor de program stabilite de Regulamentul Parlamentului. Ceea ce le-a scăpat legislatorilor a fost însă stabilirea concomitentă în Regulamentul Parlamentului a numărului exact de ore pe care deputatul trebuie să le lucreze în Parlament.
Codul de procedură penală
Noul Cod de procedură penală cuprinde prevederi referitoare la: accesul liber la justiţie, libertatea de mărturisire împotriva sa, libera apreciere a probelor, egalitatea părţilor, interdicţia acţionării în judecată de două ori pentru aceeaşi faptă şi alte principii ale dreptului modern în materie de procedură penală. Codul întăreşte statutul procurorului în procesul urmăririi penale; demonopolizează ancheta preliminară, instituind-o în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Departamentului Vamal şi a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei; stabileşte controlul judecătoresc prealabil; întăreşte rolul apărătorului în proces; instituie procedura de eliberare pe cauţiune etc.
Legea privind ocuparea forţei de muncă
Legea determină măsurile de ocupare a forţei de muncă şi stabileşte o serie de garanţii sociale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Merită a fi remarcate prevederile referitoare la susţinerea financiară şi facilităţile acordate pentru crearea locurilor de muncă. Legea include prevederi referitoare la ajutorul de şomaj, mărimea căruia va fi determinată în dependenţă de vechimea de cotizare socială şi va varia între 50% din salariul mediu pe economie (în cazul unei vechimi în cîmpul muncii de pînă la 5 ani) şi pînă la 60% (în cazul unei vechimi de cotizare de peste 10 ani).
Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ
În Legea contenciosului administrativ au fost introduse modificări referitoare la: includerea în sfera de control prin contencios a actelor de aplicare a sancţiunilor disciplinare faţă de militari şi celor asimilaţi lor; stabilirea mărimii prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal. Necesitatea modificărilor respective a fost determinată de Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 46/2000 prin care excluderea dispoziţiilor enunţate mai sus a fost considerată neconstituţională.
Legea cu privire la protecţia consumatorului
Parlamentul a adoptat o nouă redacţie a legii sus-numite, conţinutul acesteia fiind detaliat şi adus în concordanţă cu principiile moderne existente în materia respectivă, precum şi cu normele noului Cod civil al Republicii Moldova.
2. Guvern
Remanieri
La 12 martie a.c., Sergiu Taran a fost eliberat din funcţia de viceministru al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, iar Iurie Moraru a fost numit în funcţia de consilier principal de stat, şef al serviciului de presă, purtător de cuvînt al prim-ministrului Republicii Moldova (RM).
Hotărîri
Încă la 3 martie a.c., Guvernul Republicii Moldova a adoptat o hotărîre extrem de importantă cu privire la realizarea Programului de activitate al acestuia - "Renaşterea Economiei - Renaşterea Ţării" - , rezultatele social-economice obţinute în anul 2002, măsurile şi sarcinile primordiale vizînd sporirea eficienţei activităţii autorităţilor administraţiei publice. Textul acestei hotărîri indică "menţinerea unor ritmuri înalte de creştere economică şi ameliorarea calităţii vieţii populaţiei". Astfel, se arată că: PIB-ul s-a majorat pe parcursul anului 2002 cu 7,2% mai mult decît în anul precedent; rata inflaţiei a constituit 4,4%; încasările la capitolul venituri din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost depăşite cu 12,2%, iar cele din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - cu 5,6%; restanţele la plăţi în bugetul public naţional s-au diminuat cu 76 mln lei; salariile angajaţilor din sfera socială au fost majorate cu 60% etc. Creşterea volumului producţiei industriale este cotată la 10,6% faţă de anul precedent, iar cea a producţiei agricole - la 3%. În acelaşi context, se cere de menţionat că în anul 2002 exporturile s-au majorat cu 16,8% în raport cu anul 2001, în timp ce salariul mediu lunar a constituit 691,9 lei (mai mult cu 33% faţă de anul 2001), iar pensia medie lunară - 166,6% lei (mai mult cu 22,3% în comparaţie cu anul precedent).
La 10 martie curent, a fost aprobat Regulamentul cu privire la efectuarea reviziilor economico-financiare, ale cărui prevederi se extind numai asupra reviziilor efectuate de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Conform acestui regulament, sub incidenţa reviziei economico-financiare va intra activitatea persoanelor juridice, precum şi cea a persoanelor fizice, subiecţi ai activităţii de întreprinzător. Revizia economico-financiară se va efectua la cererea în scris a organelor de cercetare penală, anchetatorului, procurorului sau a instanţei de judecată. Regulamentul defineşte noţiunile de revizie economico-financiară totală, verificare documentară şi faptică, revizie tematică, precum şi de control reconvenţional. De asemenea, regulamentul se referă la organizarea activităţii de revizie şi control, la desfăşurarea reviziilor, la întocmirea actelor de revizie şi la verificarea constatărilor ei.
În aceeaşi zi, Guvernul a avizat proiectul de hotărîre a Parlamentului RM "Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului de subvenţionare şi stimulare a creditării agenţilor economici, producători de producţie agricolă, de către băncile comerciale, asociaţiile de economii şi împrumut şi Corporaţia de Finanţare Rurală".
La 11 martie a.c. a fost acceptată componenţa nominală a Comisiei pentru dezvoltarea colaborării transfrontaliere în cadrul euroregiunilor, au fost stabilite sarcinile acesteia, dispunîndu-se elaborarea în termen de trei luni a unui program de acţiuni în vederea dinamizării colaborării transfrontaliere.
Executivul a decis, la 12 martie, ca Mihai Popov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al RM în Regatul Belgiei, să exercite prin cumul şi funcţia de ambasador al RM în Marele Ducat de Luxemburg. În acelaşi context, Ilie Vancea, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al RM în Republica Belarus, a fost numit şi în funcţia de reprezentant permanent şi plenipotenţiar pe lîngă organele statutare şi alte organe ale CSI.
Guvernul a aprobat, de asemenea, şi proiectul de decret al Preşedintelui Vladimir Voronin cu privire la deschiderea ambasadelor RM în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu sediul la Londra, şi în Republica Portugheză, cu sediul la Lisabona.
La 13 martie Executivul moldovean a dispus alocarea, pentru anul 2003, a 4 246 400 lei "în scopul pregătirii cadrelor ştiinţifice" şi a 39 220 400 lei "pentru cercetări ştiinţifice".
În scopul elaborării unor măsuri complexe de realizare a Planului naţional de acţiuni pentru combaterea traficului de fiinţe umane, aprobat la 9 noiembrie 2001, Guvernul a dispus, la 18 martie curent, instituirea unei Comisii guvernamentale care urmează în termen de 10 zile să identifice şi să prezinte aceste măsuri.
Nu în ultimul rînd se cere a fi menţionată aprobarea, la 19 martie a.c., a Regulamentului privind demarcarea frontierei de stat între Moldova şi Ucraina. Documentul respectiv determină principiile şi ordinea desfăşurării lucrărilor de demarcare a frontierei moldo-ucrainene, precum şi sarcinile Comisiei mixte moldo-ucrainene de demarcare, constituită în conformitate cu prevederile Tratatului între Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat.
3. Preşedinţie
În perioada de referinţă, Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Moldova, Josette Durrieu şi Lauri Vahtre. În cadrul acestei întîlniri şeful statului a subliniat disponibilitatea puterii de a-şi onora angajamentele vizînd modificarea Codului electoral, legilor cu privire la instituţia publică a audiovizualului şi la administraţia publică locală, conlucrarea cu partidele de opoziţie în cadrul Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP). Vladimir Voronin şi-a asigurat interlocutorii de faptul că va propune ca în cadrul lucrărilor MRSP să fie admisă, din contul persoanelor propuse de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), participarea reprezentanţilor unor partide, care iniţial nu fusese prevăzută. Preşedintele ţării a menţionat, de asemenea, că în scopul exercitării responsabile de către RM a preşedinţiei în Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CE) a fost elaborat programul "Unitate prin diversitate".
Şeful statului s-a întreţinut şi cu reprezentantul special al Secretarului general al CE, Jorgen Grunnet. Discuţiile purtate au vizat procesul de pregătire a RM pentru preluarea preşedinţiei în Consiliul de Miniştri al CE, reorganizarea MRSP etc. Vladimir Voronin a subliniat că este dispus să conlucreze cu orice formaţiune politică, fără însă să accepte propuneri ce vor presupune revizuirea principiilor statalităţii, independenţei şi suveranităţii RM.
În această perioadă, Preşedintele Vladimir Voronin a lansat un apel către locuitorii Transnistriei. În acest apel şeful statului îşi exprimă convingerea că iniţiativa de consolidare a statalităţii RM şi de reintegrare se va încununa de succes doar dacă atît locuitorii din partea dreaptă a Nistrului, cît şi cei din Transnistria îşi vor conjuga de o manieră sinceră şi responsabilă eforturile lor. Domnul Voronin accentuează importanţa elaborării unei noi Constituţii a RM reintegrate, care să depăşească greşelile anterioare şi să ia în consideraţie "învăţămintele trase" din experienţa anilor trecuţi. Preşedintele ţării asigură locuitorii Transnistriei de faptul că prin reintegrarea RM nu se urmăreşte nicidecum "cucerirea" regiunii din stînga Nistrului şi că "orice tentative de denaturare a scopurilor şi sensului reintegrării ţării noastre, orice tentative de a folosi restabilirea unităţii ţării noastre drept pretext pentru samavolnicie, răzbunare, reglare de conturi vor fi curmate cu asprime".
II. Relaţii externe
La 11 martie a.c., Comisia Europeană a dat publicităţii un document care se referă, inclusiv, la viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană (UE), pe de o parte, şi Belarus, Moldova, Rusia şi Ucraina, pe de altă parte. Conform acestui document, "noii vecini ai UE", avîndu-se în vedere aceste state, vor beneficia de asistenţă sporită graţie noului statut pe care îl vor obţine în urma extinderii UE spre Est. Documentul mai prevede lărgirea accesului produselor din Moldova şi Ucraina pe pieţele UE, posibilitatea renunţării la obligativitatea vizelor pentru cetăţenii acestor ţări, după semnarea unor acorduri de liber schimb. De asemenea, documentul respectiv nu exclude posibilitatea admiterii ulterioare a Moldovei, Rusiei şi Ucrainei în UE, deşi, în ultima perioadă de timp, mai mulţi oficiali europeni, între care şi preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, şi comisarul pentru Extindere, Gunter Verheugen au dat de înţeles că "Europa, în sens politic, se va opri la graniţa cu Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Ucraina". Potrivit publicaţiei franceze "Le Figaro", unul din primii care a pus în dezbatere frontierele UE este preşedintele Convenţiei privind viitorul Europei, Valery Giscard D'Estaing, care a remarcat că cea mai mare parte a oficialilor europeni se pronunţă pentru stoparea extinderii UE şi pentru stabilirea unor relaţii de parteneriat cu "noii vecini". În acest context, se cere de amintit că iniţiativa stabilirii unor noi relaţii cu Belarus, Moldova şi Ucraina, viitorii vecini ai UE după încheierea actualului proces de extindere spre Est, i-a aparţinut ministrului de Externe al Marii Britanii, Jack Straw. Miniştrii de externe ai statelor membre ale UE, reuniţi în 2002 la Luxemburg, au decis să sprijine propunerea oficialului britanic, urmînd ca în timpul preşedinţiei daneze, iulie-decembrie 2002, Comisia Europeană să stabilească "statutul special de vecini", care să presupună liberalizarea comerţului cu UE şi o cooperare în domeniile justiţiei, afacerilor interne, securităţii şi apărării.
La 18 martie curent, Mihail Camerzan, vicepreşedinte al Legislativului moldovenesc şi preşedinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, a participat la audierile publice privind noua strategie a UE pentru Europa de Sud-Est.
În aceeaşi zi, la Bruxelles, şi-a desfăşurat lucrările cea de-a V-a reuniune a Consiliului de Cooperare RM-UE, în cadrul căreia au fost examinate subiecte ce ţin de stadiul actual al relaţiilor dintre părţi, soluţionarea conflictului transnistrean, recenta iniţiativă a Comisiei Europene "Europa lărgită" etc. Vasile Tarlev, copreşedinte al Consiliului de Cooperare RM-UE, a solicitat tratamentul diferenţiat al UE faţă de Moldova, în raport cu cel faţă de Belarus, Rusia şi Ucraina, pledînd pentru aplicarea unui Plan de acţiuni individual şi remarcînd inoportunitatea semnării unui Acord de vecinătate. În ziua următoare, la Bruxelles, a fost convocat Biroul Comitetului Parlamentar de Cooperare RM-UE, la lucrările căruia din partea părţii moldovene au participat liderii fracţiunilor parlamentare, care la 20 martie s-au întrunit şi cu membrii delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Belarus, Moldova şi Ucraina.
III. Studii, analize, comentarii
Dificultăţile financiare ale Republicii Moldova în 2003
Adrian Dumitriu, 25 martie 2003
Probabil, datorită faptului că programul electoral al partidului de guvernămînt este declarat drept unul de orientare socială, diferite ministere şi departamente s-au lansat într-o competiţie de elaborare a unor proiecte cu caracter social
| »»» |
Reglementarea asigurărilor din Republica Moldova
Cristian Untilă, 25 martie 2003
Recent Parlamentul a adoptat o lege privind modificarea Legii cu privire la asigurări. Pînă în prezent în Republica Moldova (RM) nu au fost efectuate analize detaliate în acest domeniu
| »»» |
|
 |





|