1. Parlament
În perioada în cauză Parlamentul a adoptat următoarele acte legislative:
Legea pentru modificarea Legii privatizării
Prin Legea respectivă a fost revizuită integral Legea privatizării adoptată încă în anul 1991 și aplicată pînă în prezent la efectuarea privatizării obiectelor din patrimoniul statului. Actul precizează scopurile privatizării, stabilindu-se că prin această procedură se urmărește: lărgirea ponderii sectorului privat; atragerea investitorilor străini și autohtoni; dezvoltarea pieței valorilor mobiliare și utilizarea mai eficientă a capacităților de producere.
Legea pentru modificarea Legii despre statutul deputatului
Prin Legea respectivă Parlamentul a stabilit modalitatea de exercitare de către deputați a activităților științifice și didactice, stabilind că acestea pot fi desfășurate numai în afara orelor de program stabilite de Regulamentul Parlamentului. Ceea ce le-a scăpat legislatorilor a fost însă stabilirea concomitentă în Regulamentul Parlamentului a numărului exact de ore pe care deputatul trebuie să le lucreze în Parlament.
Codul de procedură penală
Noul Cod de procedură penală cuprinde prevederi referitoare la: accesul liber la justiție, libertatea de mărturisire împotriva sa, libera apreciere a probelor, egalitatea părților, interdicția acționării în judecată de două ori pentru aceeași faptă și alte principii ale dreptului modern în materie de procedură penală. Codul întărește statutul procurorului în procesul urmăririi penale; demonopolizează ancheta preliminară, instituind-o în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Departamentului Vamal și a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției; stabilește controlul judecătoresc prealabil; întărește rolul apărătorului în proces; instituie procedura de eliberare pe cauțiune etc.
Legea privind ocuparea forței de muncă
Legea determină măsurile de ocupare a forței de muncă și stabilește o serie de garanții sociale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Merită a fi remarcate prevederile referitoare la susținerea financiară și facilitățile acordate pentru crearea locurilor de muncă. Legea include prevederi referitoare la ajutorul de șomaj, mărimea căruia va fi determinată în dependență de vechimea de cotizare socială și va varia între 50% din salariul mediu pe economie (în cazul unei vechimi în cîmpul muncii de pînă la 5 ani) și pînă la 60% (în cazul unei vechimi de cotizare de peste 10 ani).
Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ
În Legea contenciosului administrativ au fost introduse modificări referitoare la: includerea în sfera de control prin contencios a actelor de aplicare a sancțiunilor disciplinare față de militari și celor asimilați lor; stabilirea mărimii prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal. Necesitatea modificărilor respective a fost determinată de Hotărîrea Curții Constituționale nr. 46/2000 prin care excluderea dispozițiilor enunțate mai sus a fost considerată neconstituțională.
Legea cu privire la protecția consumatorului
Parlamentul a adoptat o nouă redacție a legii sus-numite, conținutul acesteia fiind detaliat și adus în concordanță cu principiile moderne existente în materia respectivă, precum și cu normele noului Cod civil al Republicii Moldova.
2. Guvern
Remanieri
La 12 martie a.c., Sergiu Taran a fost eliberat din funcția de viceministru al Transporturilor și Telecomunicațiilor, iar Iurie Moraru a fost numit în funcția de consilier principal de stat, șef al serviciului de presă, purtător de cuvînt al prim-ministrului Republicii Moldova (RM).
Hotărîri
Încă la 3 martie a.c., Guvernul Republicii Moldova a adoptat o hotărîre extrem de importantă cu privire la realizarea Programului de activitate al acestuia - "Renașterea Economiei - Renașterea Țării" - , rezultatele social-economice obținute în anul 2002, măsurile și sarcinile primordiale vizînd sporirea eficienței activității autorităților administrației publice. Textul acestei hotărîri indică "menținerea unor ritmuri înalte de creștere economică și ameliorarea calității vieții populației". Astfel, se arată că: PIB-ul s-a majorat pe parcursul anului 2002 cu 7,2% mai mult decît în anul precedent; rata inflației a constituit 4,4%; încasările la capitolul venituri din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost depășite cu 12,2%, iar cele din bugetele unităților administrativ-teritoriale - cu 5,6%; restanțele la plăți în bugetul public național s-au diminuat cu 76 mln lei; salariile angajaților din sfera socială au fost majorate cu 60% etc. Creșterea volumului producției industriale este cotată la 10,6% față de anul precedent, iar cea a producției agricole - la 3%. În același context, se cere de menționat că în anul 2002 exporturile s-au majorat cu 16,8% în raport cu anul 2001, în timp ce salariul mediu lunar a constituit 691,9 lei (mai mult cu 33% față de anul 2001), iar pensia medie lunară - 166,6% lei (mai mult cu 22,3% în comparație cu anul precedent).
La 10 martie curent, a fost aprobat Regulamentul cu privire la efectuarea reviziilor economico-financiare, ale cărui prevederi se extind numai asupra reviziilor efectuate de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC). Conform acestui regulament, sub incidența reviziei economico-financiare va intra activitatea persoanelor juridice, precum și cea a persoanelor fizice, subiecți ai activității de întreprinzător. Revizia economico-financiară se va efectua la cererea în scris a organelor de cercetare penală, anchetatorului, procurorului sau a instanței de judecată. Regulamentul definește noțiunile de revizie economico-financiară totală, verificare documentară și faptică, revizie tematică, precum și de control reconvențional. De asemenea, regulamentul se referă la organizarea activității de revizie și control, la desfășurarea reviziilor, la întocmirea actelor de revizie și la verificarea constatărilor ei.
În aceeași zi, Guvernul a avizat proiectul de hotărîre a Parlamentului RM "Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului de subvenționare și stimulare a creditării agenților economici, producători de producție agricolă, de către băncile comerciale, asociațiile de economii și împrumut și Corporația de Finanțare Rurală".
La 11 martie a.c. a fost acceptată componența nominală a Comisiei pentru dezvoltarea colaborării transfrontaliere în cadrul euroregiunilor, au fost stabilite sarcinile acesteia, dispunîndu-se elaborarea în termen de trei luni a unui program de acțiuni în vederea dinamizării colaborării transfrontaliere.
Executivul a decis, la 12 martie, ca Mihai Popov, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al RM în Regatul Belgiei, să exercite prin cumul și funcția de ambasador al RM în Marele Ducat de Luxemburg. În același context, Ilie Vancea, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al RM în Republica Belarus, a fost numit și în funcția de reprezentant permanent și plenipotențiar pe lîngă organele statutare și alte organe ale CSI.
Guvernul a aprobat, de asemenea, și proiectul de decret al Președintelui Vladimir Voronin cu privire la deschiderea ambasadelor RM în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu sediul la Londra, și în Republica Portugheză, cu sediul la Lisabona.
La 13 martie Executivul moldovean a dispus alocarea, pentru anul 2003, a 4 246 400 lei "în scopul pregătirii cadrelor științifice" și a 39 220 400 lei "pentru cercetări științifice".
În scopul elaborării unor măsuri complexe de realizare a Planului național de acțiuni pentru combaterea traficului de ființe umane, aprobat la 9 noiembrie 2001, Guvernul a dispus, la 18 martie curent, instituirea unei Comisii guvernamentale care urmează în termen de 10 zile să identifice și să prezinte aceste măsuri.
Nu în ultimul rînd se cere a fi menționată aprobarea, la 19 martie a.c., a Regulamentului privind demarcarea frontierei de stat între Moldova și Ucraina. Documentul respectiv determină principiile și ordinea desfășurării lucrărilor de demarcare a frontierei moldo-ucrainene, precum și sarcinile Comisiei mixte moldo-ucrainene de demarcare, constituită în conformitate cu prevederile Tratatului între Moldova și Ucraina cu privire la frontiera de stat.
3. Președinție
În perioada de referință, Președintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Moldova, Josette Durrieu și Lauri Vahtre. În cadrul acestei întîlniri șeful statului a subliniat disponibilitatea puterii de a-și onora angajamentele vizînd modificarea Codului electoral, legilor cu privire la instituția publică a audiovizualului și la administrația publică locală, conlucrarea cu partidele de opoziție în cadrul Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP). Vladimir Voronin și-a asigurat interlocutorii de faptul că va propune ca în cadrul lucrărilor MRSP să fie admisă, din contul persoanelor propuse de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), participarea reprezentanților unor partide, care inițial nu fusese prevăzută. Președintele țării a menționat, de asemenea, că în scopul exercitării responsabile de către RM a președinției în Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CE) a fost elaborat programul "Unitate prin diversitate".
Șeful statului s-a întreținut și cu reprezentantul special al Secretarului general al CE, Jorgen Grunnet. Discuțiile purtate au vizat procesul de pregătire a RM pentru preluarea președinției în Consiliul de Miniștri al CE, reorganizarea MRSP etc. Vladimir Voronin a subliniat că este dispus să conlucreze cu orice formațiune politică, fără însă să accepte propuneri ce vor presupune revizuirea principiilor statalității, independenței și suveranității RM.
În această perioadă, Președintele Vladimir Voronin a lansat un apel către locuitorii Transnistriei. În acest apel șeful statului își exprimă convingerea că inițiativa de consolidare a statalității RM și de reintegrare se va încununa de succes doar dacă atît locuitorii din partea dreaptă a Nistrului, cît și cei din Transnistria își vor conjuga de o manieră sinceră și responsabilă eforturile lor. Domnul Voronin accentuează importanța elaborării unei noi Constituții a RM reintegrate, care să depășească greșelile anterioare și să ia în considerație "învățămintele trase" din experiența anilor trecuți. Președintele țării asigură locuitorii Transnistriei de faptul că prin reintegrarea RM nu se urmărește nicidecum "cucerirea" regiunii din stînga Nistrului și că "orice tentative de denaturare a scopurilor și sensului reintegrării țării noastre, orice tentative de a folosi restabilirea unității țării noastre drept pretext pentru samavolnicie, răzbunare, reglare de conturi vor fi curmate cu asprime".
II. Relații externe
La 11 martie a.c., Comisia Europeană a dat publicității un document care se referă, inclusiv, la viitoarele relații dintre Uniunea Europeană (UE), pe de o parte, și Belarus, Moldova, Rusia și Ucraina, pe de altă parte. Conform acestui document, "noii vecini ai UE", avîndu-se în vedere aceste state, vor beneficia de asistență sporită grație noului statut pe care îl vor obține în urma extinderii UE spre Est. Documentul mai prevede lărgirea accesului produselor din Moldova și Ucraina pe piețele UE, posibilitatea renunțării la obligativitatea vizelor pentru cetățenii acestor țări, după semnarea unor acorduri de liber schimb. De asemenea, documentul respectiv nu exclude posibilitatea admiterii ulterioare a Moldovei, Rusiei și Ucrainei în UE, deși, în ultima perioadă de timp, mai mulți oficiali europeni, între care și președintele Comisiei Europene, Romano Prodi, și comisarul pentru Extindere, Gunter Verheugen au dat de înțeles că "Europa, în sens politic, se va opri la granița cu Federația Rusă, Republica Moldova și Ucraina". Potrivit publicației franceze "Le Figaro", unul din primii care a pus în dezbatere frontierele UE este președintele Convenției privind viitorul Europei, Valery Giscard D'Estaing, care a remarcat că cea mai mare parte a oficialilor europeni se pronunță pentru stoparea extinderii UE și pentru stabilirea unor relații de parteneriat cu "noii vecini". În acest context, se cere de amintit că inițiativa stabilirii unor noi relații cu Belarus, Moldova și Ucraina, viitorii vecini ai UE după încheierea actualului proces de extindere spre Est, i-a aparținut ministrului de Externe al Marii Britanii, Jack Straw. Miniștrii de externe ai statelor membre ale UE, reuniți în 2002 la Luxemburg, au decis să sprijine propunerea oficialului britanic, urmînd ca în timpul președinției daneze, iulie-decembrie 2002, Comisia Europeană să stabilească "statutul special de vecini", care să presupună liberalizarea comerțului cu UE și o cooperare în domeniile justiției, afacerilor interne, securității și apărării.
La 18 martie curent, Mihail Camerzan, vicepreședinte al Legislativului moldovenesc și președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, a participat la audierile publice privind noua strategie a UE pentru Europa de Sud-Est.
În aceeași zi, la Bruxelles, și-a desfășurat lucrările cea de-a V-a reuniune a Consiliului de Cooperare RM-UE, în cadrul căreia au fost examinate subiecte ce țin de stadiul actual al relațiilor dintre părți, soluționarea conflictului transnistrean, recenta inițiativă a Comisiei Europene "Europa lărgită" etc. Vasile Tarlev, copreședinte al Consiliului de Cooperare RM-UE, a solicitat tratamentul diferențiat al UE față de Moldova, în raport cu cel față de Belarus, Rusia și Ucraina, pledînd pentru aplicarea unui Plan de acțiuni individual și remarcînd inoportunitatea semnării unui Acord de vecinătate. În ziua următoare, la Bruxelles, a fost convocat Biroul Comitetului Parlamentar de Cooperare RM-UE, la lucrările căruia din partea părții moldovene au participat liderii fracțiunilor parlamentare, care la 20 martie s-au întrunit și cu membrii delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Belarus, Moldova și Ucraina.
III. Studii, analize, comentarii
Dificultățile financiare ale Republicii Moldova în 2003
Adrian Dumitriu, 25 martie 2003