| Despre noi |  |
| Alegeri | |
| Societate civilă | |
| Puncte de vedere | |
| Informaţie utilă | |
| |
Guvernare şi democraţie în Moldova
Nr. 11, 22 iulie 2003
Activitatea instituţiilor publice
Studii, analize, comentarii
I. Activitatea instituţiilor publice
Toate cele 3 şedinţe plenare ale Parlamentului la care ne referim în acest jurnal (1-4 iulie, 7-11 iulie şi 14-18 iulie) au fost boicotate de fracţiunea "Alianţa Social-Democrată" (ASD), care deţine 15 din cele 101 mandate de deputat, în semn de protest faţă de neexecutarea de către guvernanţi a cerinţei ASD de restabilire în serviciu a persoanelor care au colectat semnături pentru iniţierea referendumului republican legislativ cu privire la schimbarea sistemului electoral. În lipsa social-democraţilor, toate discuţiile din Parlament s-au purtat între reprezentanţii PCRM şi ai PPCD. Printre cele mai importante acte legislative adoptate se numără următoarele:
Prin Hotărîrea cu privire la participarea militarilor Armatei Naţionale la acţiunile cu caracter umanitar din Irak Parlamentul a decis ca militarii din Republica Moldova ce sînt angajaţi prin contract (în special medici, genişti şi infanterişti) să participe la acţiunile cu caracter umanitar din Irak, împreună cu echipamentul, tehnica şi armamentul individual din dotare. Se presupune că problema detaşării militarilor moldoveni în Irak a fost coordonată în prealabil cu departamentul militar al SUA, care pare să prefere militarii din ţările "Europei noi" celor din "Europa veche" pentru astfel de operaţiuni. Se mai presupune că de pe urma plecării militarilor moldoveni în Irak Moldova ar putea beneficia de un suport tehnic şi material considerabil.
Prin Legea de modificare a Codului fiscal Parlamentul a stabilit o serie de facilităţi de impozitare pentru întreprinderile cu investiţii străine. Legea prevede o serie de condiţii în care întreprinderile cu capital străin sînt scutite parţial sau integral şi pentru anumite perioade de timp de impozitul pe venit.
Proiectul Legii cu privire la statutul forţei militare, adoptat în prima lectură, propune stabilirea condiţiilor de intrare, staţionare temporară, tranzitare şi ieşire a forţelor militare străine în/din teritoriul Republicii Moldova. Legea stabileşte expres interdicţia ca forţa militară străină sau componenta ei civilă să desfăşoare orice activitate politică pe teritoriul Republicii Moldova. Conţinutul proiectului în cauză este problematic din mai multe motive, cel mai important fiind clauza constituţională care interzice în mod expres dislocarea unor trupe străine pe teritoriul RM. În acelaşi timp, noua lege ar putea permite legalizarea staţionării contingentului rusesc de trupe militare în partea stîngă a Nistrului în cazul în care se va încheia un acord bilateral. În viziunea opoziţiei, acesta ar fi un nou atentat la independenţa şi la normele constituţionale ale RM.
Prin Legea pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, adoptată în prima lectură, se propune introducerea în Constituţie a unor prevederi referitoare la statutul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. Printre cele mai importante prevederi incluse în proiect se numără acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Adunării Populare a Găgăuziei şi a dreptului autonomiei la autodeterminare în cazul în care Republica Moldova îşi pierde independenţa. Ambele prevederi au fost contestate de către opoziţia parlamentară, prima fiind calificată drept una periculoasă în condiţiile în care actualmente nu există nici o instituţie abilitată prin lege sa conteste sau să anuleze deciziile luate de Comrat.
Principala modificare efectuată prin Legea de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2003 ţine de majorarea veniturilor bugetului cu peste 600 milioane de lei, stabilindu-se şi un excedent bugetar de 298 milioane de lei. Sursa principală de majorare a veniturilor urmează a fi un împrumut de la Banca Naţională a Moldovei, în sumă de peste 590 milioane lei, care va fi utilizat pentru achitarea datoriei de stat externe. Aceste prevederi au trezit suspiciunea unor deputaţi din opoziţie cu privire la corectitudinea propunerilor Guvernului, însă Ministerul Finanţelor a asigurat că deja au fost negociate o serie de granturi pentru rambursarea datoriei faţă de BNM.
Legea de abilitare a Guvernului cu dreptul de a emite ordonanţe abilitează executivul cu dreptul de a emite ordonanţe în domenii ce nu fac parte din categoria legilor organice, pentru perioada dintre sesiunile ordinare ale legislativului. Guvernul va putea emite ordonanţe în domenii ce ţin de asigurarea securităţii alimentare, energetice şi naţionale, precum şi a ordinii publice. Mai mulţi analişti au semnalat faptul că nu ar fi fost nevoie de o lege specială de abilitare a Guvernului, deoarece în Moldova există deja de trei ani norma constituţională de delegare legislativă care conferă executivului abilităţile respective. Faptul că executivul nu a utilizat această normă decît o singură dată este explicat de aceiaşi analişti prin lipsa de dorinţă a acestuia de a-şi asuma responsabilitatea în anumite chestiuni de importanţă, chiar şi atunci cînd acest lucru ar fi necesar pentru realizarea unor sarcini imediate ale executivului, şi evitarea unor situaţii de conflict cu majoritatea parlamentară.
Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi publice stabileşte regulile de iniţiere, elaborare, avizare, expertizare, redactare şi emitere a actelor normative subordonate legilor, cu excepţia actelor individuale, politice şi care nu conţin norme de drept. La baza emiterii actelor normative va sta o serie de principii, printre care se numără cel al coerenţei şi subordonării faţă de lege, cel al consecutivităţii şi echilibrului între reglementări, cel al fundamentării ştiinţifice, cel al transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii etc. Scopul general al legii adoptate de Parlament îl constituie instituirea unor reglementări clare referitoare la procedura de iniţiere şi emitere a actelor normative, astfel încît procesul respectiv să fie cît se poate de transparent şi să nu permită promovarea intereselor lobbyste sau departamentale ce nu corespund intereselor generale ale societăţii.
Anterior, la finele anului 2001, Parlamentul a adoptat Legea privind actele legislative, lege care stabilea aceleaşi scopuri şi sarcini, însă analiza procesului de elaborare a actelor legislative din ultimul an nu permite să constatăm o îmbunătăţire esenţială în domeniul respectiv, procedura de elaborare şi promovare a actelor legislative rămînînd a fi netransparentă, iar fundamentarea lor - insuficientă. Acest lucru se explică în mare măsură prin faptul că majoritatea parlamentară este nevoită să accepte proiectele prezentate de Guvern, deoarece ele fac parte din politica promovată de majoritate, iar expertizele economice, sociale, ecologice şi de alt gen ar putea fi nefavorabile promovării proiectelor respective. Pe de altă parte, deputaţii prezintă şi promovează proiecte de acte legislative care nu corespund normelor indicate pentru elaborarea proiectelor, pentru ca ei nici nu dispun de capacităţile şi posibilităţile necesare pentru a efectua toate expertizele şi fundamentările stabilite de lege.
Parlamentul a adoptat în lectura finală Codul transportului feroviar. Adoptarea unei legi organice în domeniul transportului feroviar este binevenită, avînd în vedere faptul că pînă în prezent domeniul este reglementat în baza unui regulament adoptat cu cîteva zeci de ani în urmă şi care în mare măsură este inaplicabil în condiţiile economiei de piaţă, chiar dacă întreprinderea îşi păstrează statutul de întreprindere publică. Pe de altă parte, lipsa de reglementări clare crea posibilităţi de abuzuri pentru responsabilii din transportul feroviar, fiind atestată şi apariţia unor agenţi economici-sateliţi care obţineau venituri considerabile, în loc ca acestea să fie acumulate de stat.
Principalul scop al Legii privind declararea Combinatului de vinuri Cricova drept patrimoniu cultural naţional ar fi protejarea obiectului respectiv şi excluderea sa din categoria întreprinderilor ce ar putea fi privatizate. Anterior, organismele financiare internaţionale au cerut includerea S.A. "Cricova" în lista obiectelor supuse privatizării, aceasta fiind şi una din condiţiile reluării finanţării externe a Republicii Moldova. Pînă la momentul adoptării legii, nu au fost date publicităţii informaţii conform cărora FMI sau Banca Mondială ar fi decis să renunţe la recomandările anterioare. Se pot face mai multe presupuneri în legătură cu această decizie a guvernanţilor: fie că aceştia au obţinut deja siguranţa reluării finanţării externe, fie că ei speră totuşi să convingă finanţatorii externi că S.A. "Cricova" este un obiect al patrimoniului cultural naţional, fie că se speră că această hotărîre nu va fi remarcată în ajunul perioadei de vacanţă şi la toamnă, cînd FMI urmează să examineze reluarea finanţării pentru Moldova, acesta nu va atinge problema relaţiilor RM cu Banca Mondială.
Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la statutul alesului local, adoptat în prima lectură propune aducerea Legii cu privire la statutul alesului local în concordanţă cu noua lege privind administraţia publică locală. În special, se propune modificarea prevederilor referitore la definiţia alesului local, la incompatibilităţile şi restricţiile în exercitarea mandatului, la însemnele de identificare a aleşilor locali, la procedura de control al legalităţii actelor autorităţilor administraţiei publice locale etc. Un şir de propuneri vizează garanţiile sociale care se vor institui pentru foştii primari, aleşii locali ce au deţinut funcţii de conducere în consiliile judeţene şi comitetele executive raionale.
2. Guvern
Remanieri
Raisa Apolschii a fost numită în funcţia de avocat parlamentar, iar Nicolai Kalin a fost desemnat în funcţia de administrator-şef al Zonei antreprenoriatului liber din Chişinău. Nicolae Cernomaz, ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, conform unei hotărîri guvernamentale, va deţine, prin cumul, şi funcţia de ambasador al Moldovei în Georgia.
Hotărîri
Arătam în nr. 9 al e-journal-ului că în urma semnării Protocolului dintre organele vamale ale Republicii Moldova şi Ucrainei, potrivit căruia autorităţile ucrainene se obligă să recunoască doar ştampilele vamale ale Chişinăului, Guvernul a decis să permită agenţilor economici din stînga Nistrului să se înregistreze provizoriu în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor din Republica Moldova pentru a le înlesni afacerile de import-export. Această cerinţă a fost calificată de autorităţile Transnistriei drept "blocadă economică", precum şi drept tentativă de "însuşire a proprietăţii transnistrene cu scopul privatizării ei ulterioare". Mai mult, liderii de la Tiraspol au lansat ameninţări cu retragerea din procesul de negocieri şi cu aplicarea unui "complex de măsuri de răspuns la acţiunile duşmănoase ale Moldovei". În aceste condiţii, Guvernul Republicii Moldova a lansat o declaraţie care justifică necesitatea introducerii acestei proceduri şi condamnă atitudinea neconstructivă a Tiraspolului, culpabilizat de denaturarea esenţei acţiunilor întreprinse de Chişinău. În replică, administraţia de la Tiraspol a introdus la 14 iulie 2003 o taxă vamală de 100% din preţ pentru toate mărfurile importate din Republica Moldova. Ministerul Economiei al Republicii Moldova a calificat această decizie a Tiraspolului drept una care nu are la bază raţionamente economice, dat fiind că livrările din Transnistria sînt mai curînd unele interne şi nu de import şi care va afecta procesul de negocieri. Ulterior oficialităţile de la Chisinau au decis să ofere noi facilităţi la înregistrarea agenţilor economici de la Tiraspol care practică operaţiuni de export-import şi au pledat pentru anularea taxei pe valoare adăugată de 20% pentru mărfurile aduse din regiunea transnistreană.
Guvernul a dispus ca ministerele, departamentele, autorităţile publice locale etc. să asigure pregătirea eficientă a economiei naţionale pentru sezonul rece. Conform acestei hotărîri, timp de o săptămînă în municipii şi raioane urmează a fi create comisii speciale responsabile de asigurarea cu energie şi căldură, şi abilitate să instituie un control riguros al consumului de resurse energetice. Hotărîrea mai stipulează că energia electrică şi termică, gazele naturale vor fi furnizate consumatorilor în bază de contract şi numai în cazul achitării integrale a plăţilor curente şi a datoriilor.
Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2003, care prevede majorarea veniturilor cu 635,5 mln lei şi a cheltuielilor cu 163,3 lei. Majorarea veniturilor la buget va fi obţinută din contul sporirii plăţilor TVA cu 299 mln lei, al încasărilor nefiscale cu 63 mln lei, al amenzilor şi sancţiunilor cu 25 mln lei, precum şi datorită contractării unor granturi în valoare de 303 mln lei, negociate cu UE, Regatul Ţărilor de Jos şi Suedia. Totodată, veniturile obţinute de pe urma încasării accizelor se vor reduce cu 118 mln lei, iar cele prevăzute în cazul privatizării unor obiective economice - cu 636,7 mln lei. Astfel, se cere de remarcat că deficitul bugetar va constitui 298,2 mln lei - cu 97,2 mln lei mai mult decît s-a prevăzut iniţial -, iar suma prevăzută pentru rambursarea împrumuturilor externe se va majora în acest an cu 608,5 mln lei, ajungînd la 1mlrd 354 mln lei, în timp ce datoria internă de stat a crescut cu 785,9 mln lei, atingînd cifra de 3 mlrd 616,4 mln lei. Aceste cifre denotă faptul că PIB-ul nu creşte din contul sporirii volumului producţiei locale, ci ca urmare a importurilor masive; că la elaborarea bugetului pentru anul 2003 au fost supraestimate veniturile obţinute în urma privatizării prevăzute în mărime de 600 mln lei, în condiţiile în care n-a existat un interes real pentru privatizarea mai multor obiective economice.
La 9 iulie a.c., Guvernul a hotărît să comaseze Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică (ANRE) şi Agenţia Naţională pentru Reglementări în Telecomunicaţii şi Informatică (ANRTI) în Agenţia Naţională pentru Protecţia şi Dezvoltarea Concurenţei (ANPDC), suspendînd totodată decizia ANRE de majorare, începînd cu 1 iulie, a tarifelor la energia electrică şi la gazele naturale. ANPDC ar putea însă să revină la recalcularea tarifelor la serviciile comunale, peste aproximativ o lună, termen în care urmează a fi elaborat şi aprobat regulamentul de activitate al noii agenţii.
În aceeaşi zi, Executivul a acceptat aplicarea pentru o perioadă de 200 de zile, începînd cu 1 august, a unei taxe antidumping în mărime de 40% la importul de zahăr. Măsura a fost cerută de Autoritatea de stat pentru măsuri antidumping, compensatorii şi de salvgardare, care a examinat solicitarea Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli "Uniagroprotect" şi Uniunii producătorilor de zahăr din Republica Moldova, şi este menită să protejeze producătorii autohtoni. Conform unei altei hotărîri guvernamentale, agenţii economici au fost obligaţi să solicite, pînă la 1 ianuarie 2004, oficiilor teritoriale ale Camerei Înregistrării de Stat sa le fie atribuit codul de înregistrare de stat unic (IDNO). Această măsură a fost concepută în vederea gestionării adecvate a datelor privind activitatea agenţilor economici din Republica Moldova.
3. Preşedinţie
Preşedintele Vladimir Voronin a condus, pe 1 iulie curent, şedinţa Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă şi Reducere a Sărăciei (CNDDRS), în cadrul căreia a fost examinat proiectul primei versiuni a variantei finale a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). Şeful statului a accentuat în acest context că SCERS trebuie să prevadă implementarea programelor de gazificare a ţării şi de relansare a sferei viticulturii pentru crearea unor condiţii de creştere economică. Dl Voronin a remarcat, de asemenea, necesitatea elaborării unui concept de dezvoltare a statului pe termen lung, care ar încadra SCERS, care, la rîndul ei, ar trebui să corespundă realităţilor bugetare, să identifice priorităţi foarte clare pe termen mediu şi să fie corelată strîns cu un plan de acţiuni corespunzător. SCERS urma a fi elaborată pînă la 31 martie 2003, însă din cauza neidentificării foarte clare a priorităţilor acestei strategii, necorelării lor financiare, precum şi participării insuficiente a societăţii civile la elaborarea SCERS, acest proces a fost amînat, cu acordul instituţiilor financiare internaţionale, pentru încă jumătate de an. În acest context, la una din şedinţele sale de săptămîna trecută, Guvernul a dispus elaborarea versiunii finale a SCERS pînă la 31 iulie, discutarea publică a acesteia pînă la 4 octombrie, după care să urmeze definitivarea SCERS pînă la 30 noiembrie.
Vladimir Voronin a participat la întrunirea conducerii puterii executive centrale cu preşedinţii raioanelor. Asigurîndu-i de întreaga susţinere din partea puterii centrale, dl Voronin le-a solicitat preşedinţilor raioanelor să contribuie la stabilizarea social-politică în raioane prin soluţionarea problemelor cu care se confruntă administraţia publică locală, prin conlucrarea permanentă şi eficientă cu primarii, prin restabilirea sistemului cooperaţiei de consum, inclusiv în domeniul achiziţiei cerealelor, şi prin promovarea consolidării terenurilor agricole în baza liberei asocieri, respectîndu-se însă rigorile economiei de piaţă. Şeful statului le-a mai solicitat preşedinţilor raioanelor să respecte structura aparatelor de conducere a unităţilor administrativ-teritoriale, deşi se pare că acestea vor suporta încă modificări şi ajustări semnificative, şi asta chiar dacă Parlamentul va vota proiectul amendamentelor la Codul contravenţiilor administrative, aprobat la 9 iulie de Cabinetul de miniştri, potrivit căruia se prevăd amenzi în mărime de la 70 pînă la 100 de salarii minime pentru instituţiile bugetare centrale şi locale care vor depăşi cotele regulamentare de personal.
Preşedintele ţării s-a întreţinut, la 8 iulie curent, cu Aleksandr Voloşin, şef al Administraţiei Preşedintelui Federaţiei Ruse, discutînd cu acesta despre viitoarea vizită oficială a Preşedintelui rus, Vladimir Putin, la Chişinău, despre relaţiile economice dintre Moldova şi Rusia, precum şi despre problema transnistreană. În contextul ultimelor evoluţii/ involuţii ale relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol determinate de includerea în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor din Republica Moldova a 573 de agenţi economici din stînga Nistrului, Preşedintele Voronin l-a asigurat pe oficialul rus că acţiunile autorităţilor moldoveneşti nu sînt de natură să afecteze interesele populaţiei din Transnistria şi să lezeze drepturile întreprinderilor din această regiune. Reiterînd opţiunea autorităţilor de la Chişinău pentru instituirea unei federaţii asimetrice, şeful statului a declarat că în timpul apropiat va iniţia aprobarea de către Parlament a unei "Concepţii a politicii naţionale", care va contribui la aprofundarea drepturilor şi posibilităţilor de participare la viaţa publică a reprezentanţilor tuturor minorităţilor naţionale.
La invitaţia lui Vladimir Voronin, Preşedintele Israelului, Moshe Katsav, a întreprins o vizită oficială în Republica Moldova. În cadrul reuniunii acestor doi oficiali, de la 10 iulie a.c., au fost semnate două acorduri bilaterale privind combaterea traficului ilicit şi abuzului de stupefiante, substanţe psihotrope, precum şi colaborarea tehnică în domeniul gospodăriei rutiere. Cu prilejul vizitei Preşedintelui israelian, la Chişinău a fost organizat un forum economic al oamenilor de afaceri din Israel şi Republica Moldova, în cadrul căruia Vladimir Voronin a enumerat trei factori care pot fi valorificaţi în vederea aprofundării relaţiilor economice dintre cele două state. Preşedintele moldovean a mai scos în evidenţă succesele economice obţinute de guvernarea actuală, a remarcat cadrul legislativ favorabil investiţiilor străine, precum şi a îndemnat oamenii de afaceri din Israel să investească cu precădere în domeniul rutier, comunicaţiilor, agrar, turismului şi cel al tehnologiilor înalte.
II. Studii, analize, comentarii
1. Promovarea exportului: pe hîrtie
Anatolii Gudîm
În conformitate cu evaluările FMI (Clasificarea barierelor comerciale), exportul extern al Republicii Moldova se clasează la ratingul "1", aceasta fiind o categorie mai flexibilă. Fenomenul dat poartă denumirea de comerţ pe hîrtie.
Însă mai există şi comerţul în practică, în desfăşurarea căruia statul impune prin intermediul ministerelor, departamentelor şi agenţiilor impune numeroase bariere şi capcane atît oficial, cît şi neoficial, pentru menţinerea corupţiei. În vederea combaterii acestui fenomen trebuie întreprinse anumite acţiuni.
În Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.141-145 din iulie 2003, producătorul autohton descoperă următorul act normativ:
DISPOZIŢIA Nr.72-d, din 7 iulie 2003:
Atingerea unei creşteri economice durabile depinde de existenţa unui mediu de afaceri care asigură lipsa oricăror bariere oficiale şi neoficiale în activitatea agenţilor economici exportatori. În asigurarea acestui obiectiv, precum şi pentru realizarea cît mai eficientă a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova Nr. 478 din 22 aprilie 2003 "Privind excluderea barierelor la exportul de mărfuri", ministerele, departamentele şi agenţiile vor întreprinde măsurile necesare pentru a facilita exportul şi vor asigura tot suportul necesar agenţilor economici exportatori. Instituţiile nominalizate, precum şi angajaţii acestora, se vor conduce în activitatea lor după prescripţiile normative care presupun că decizia de a exporta, preţul şi modul de exportare, inclusiv procurarea mărfurilor pentru export prin intermediul Bursei de Mărfuri, rămîn la discreţia agenţilor economici.
Prim-Ministru al Republicii Moldova
Din această capodoperă a Cancelariei de Stat Nr. 72-d rezultă foarte clar că chiar şi după 12 ani de promovare a unei economii de piaţă, cînd 85% din PIB sînt obţinute pe seama sectorului privat, nu toţi funcţionarii ministerelor, departamentelor şi agenţiilor au înţeles că nu ei sînt cei care iau "decizia de a exporta, la ce preţ şi în ce mod", ci agenţii economici!
Care era conţinutul hotărîrii anterioare a Guvernului privind acest subiect? Cităm:
HOTĂRÎREA nr. 478, din 22 aprilie 2003
Privind excluderea barierelor la exportul mărfurilor
În scopul promovării unei creşteri economice durabile, facilitării exporturilor de produse autohtone, prin crearea unui climat favorabil agenţilor economici, eliminării tuturor barierelor tehnice la export, precum şi evitarea introducerii unor noi restricţii de acest gen, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
- Se interzice ministerelor şi departamentelor aplicarea oricăror restricţii instituite prin acte normative departamentale, solicitarea unor documente adiţionale celor prevăzute în actele normative ce reglementează comerţul exterior, precum şi stabilirea preţurilor indicative la export şi a altor măsuri care complică activitatea de export a agenţilor economici autohtoni.
- Se pune în sarcina autorităţilor publice centrale:
să revizuiască actele normative departamentale în vederea ajustării acestora cerinţelor punctului 1 al prezentei Hotărîri şi să informeze Guvernul despre măsurile întreprinse, în termen de 30 de zile;
să publice, în mod obligatoriu, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, actele normative interne care afectează sau reglementează regimul de comerţ exterior, după coordonarea prealabilă a acestora cu Ministerul Justiţiei.
- Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.
Prim-Ministru al Republicii Moldova
Deci în jumătate de an Guvernul a adoptat două hotărîri cu conţinut identic în vederea unei singure probleme - înlăturarea barierelor birocratice la promovarea exportului.
Din păcate, aceste hotărîri nu sînt nicidecum implementate. Vom menţiona faptul că nu demult a fost aprobată Strategia de promovare a exportului pentru anii 2002-2005 (Hotărîrea Guvernului RM nr. 80 din 29 ianuarie 2002), care are ca scop "înviorarea exportului şi mărirea încrederii exportatorilor în politica statului".Anterior a fost aprobat programul Guvernului, în care era just prevăzut că exportul este forţa motrice a economiei Republicii Moldova, el fiind şi principala sursă de venituri în bugetul statului, pentru achitarea datoriei externe etc.
Dar toate acestea sînt… doar pe hîrtie. Realitatea este că deşi a avut loc o mărire nesemnificativă a exporturilor pe parcursul ultimilor trei ani, volumul total al exporturilor chiar şi în 2002 (666 mln dolari SUA) era cu 25,2% mai mic decît cel înregistrat pentru anul 1997, iar deficitul balanţei comerciale (exporturile fiind mai mici ca importurile) a constituit 414,2 mln dolari SUA. Structura şi orientarea geografică a exporturilor noastre se schimbă foarte încet. Producţia industriei alimentare şi a celei uşoare constituie jumătate din volumul total al exporturilor. Tradiţional, Rusia şi alte state ale CSI rămîn a fi principalii importatorii de produse din Republica Moldova.
Cu toate că comerţul cu UE e mult mai reglementat (comparativ cu cel din regiunea CSI), volumul exportului exterior al Moldovei cu UE rămîne a fi minimal. Dacă în 1997 exportul Moldovei în UE şi Europa Centrală constituia 21,2% din volumul total de exporturi, în 2002 constituia 37,8%; respectiv importurile - de 38,6% şi 49,5%. Creşterea importurilor produselor europene în Moldova se datorează creşterii consumului intern. Ca răspuns, creşterea exporturilor, din păcate, este împiedicată de competitivitatea scăzută a întreprinderilor Republicii Moldova şi predominarea în exportul nostru a produselor alimentare şi textile, în domeniul cărora există un grad mare de protecţionism în UE.
Barierele impuse la export de către sistemul birocratic al statului sînt numeroase şi diferenţiate. După părerea preşedintelui Asociaţiei "Timpul" Ion Muşuc, "în societate antreprenorul apare ca un duşman, prin urmare scade activitatea antreprenorială, se înregistrează trecerea în umbră a comerţului, şi multor antreprenori le este frică pentru viitorul companiei lor, al comerţului, precum şi pentru toată ţara". La 15 iulie a.c. Asociaţia "Timpul"a prezentat o cerere Preşedintelui V. Voronin, în care comercianţii îi propun Preşedintelui să se exprime asupra tiraniei birocraţiei faţă de comerţul legal, crearea în cadrul Parlamentului a unei comisii permanente pentru protecţia comerţului, modificarea Legii cu privire la Centrul pentru combaterea infracţiunilor economice, în vederea aducerii ei în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi cu normele de drept internaţional.
În luna iulie Edgardo Ruggiero, reprezentantul permanent a FMI, a menţionat, că decizia Comitetului de Directori al FMI privind deblocarea finanţării externe a statului nostru nu poate avea loc atîta timp cît Moldova nu va înlătura restricţiile la export şi nu va reintroduce inspectarea înainte de expediere.
Zilele acestea Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat decizia cu privire la "Dezvoltarea economică a Moldovei: planuri şi perspective", în care se recomandă conducerii ţării stimularea dezvoltării antreprenoriatului, anularea barierelor la export, implementarea mai largă a tehnologiilor informaţionale în procedurile vamale, în administrarea fiscală, în serviciile financiare şi dezvoltarea reţelei comerciale - standardizarea şi metrologia, marketingul, serviciile de transport şi telecomunicaţii.
Deci sîntem îndemnaţi să întreprindem acţiuni practice şi să promovăm exportul. Aceasta se referă la utilizarea mai activă a avantajelor aderării Moldovei la OMC, la Pactul de stabilitate pentru Europa Centrală şi de Est şi la Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu UE, precum şi la înlăturarea barierelor comerciale oficiale şi neoficiale din interiorul statului.
Cît priveşte deciziile Guvernului privind "excluderea barierelor la export", (precum şi la alte legi, strategii, programe), acestea trebuie aplicate şi nu clonate la infinit.
2. Evoluţia avocaturii în Republica Moldova
Vitalie Nagacevschi
La 13 mai 1999 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 395-XIV cu privire la avocatură. În conformitate cu Legea respectivă, exercitarea profesiei de avocat era condiţionată de calitatea de membru al Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Uniunea fiind o organizaţie profesională de drept public instituită prin aceeaşi Lege.
În cadrul controlului constituţionalităţii Legii cu privire la avocatură din anul 1999, Curtea Constituţională, în hotărîrea sa nr. 8 din 15 februarie 2000, a statuat că condiţionarea exercitării profesiei de avocat de apartenenţa la o singură organizaţie profesională împiedică accesul la activitatea de avocat a juriştilor profesionişti care nu sînt membri ai acestei organizaţii, dar care deţin licenţa privind dreptul de acordare a asistenţei juridice, lucru ce confirmă calificarea lor juridică. Adică, apartenenţa obligatorie la o singură organizaţie nu este altceva decît instituirea monopolului membrilor organizaţiei profesionale asupra profesiei de avocat. Au fost stabilite şi alte prevederi ale Legii ce nu corespund rigorilor constituţionale.
Hotărîrea în speţă a Curţii Constituţionale a fost pronunţată depăşind în sens pozitiv jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a catalogat unele asociaţii profesionale drept organizaţii de drept public, acestea fiind întemeiate de către legiuitor pentru a asigura controlul public asupra profesiei, permiţînd condiţionarea exercitării unor profesiuni de calitatea de membru al acestor asociaţii. În aceste speţe Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că prin condiţionarea exercitării unor profesiuni (inclusiv a celei de avocat) de calitatea de membru al unor organizaţii profesionale de drept public, instituite prin lege, nu constituie o violare a dreptului negativ de a nu se asocia, garantat de articolul 11 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
Or, dacă e să analizăm hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care aceasta interpretează Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, am putea spune că hotărîrile respective stabilesc plafonul minim ce urmează a fi respectat de către statele semnatare ale Convenţiei. În acelaşi timp, aceste hotărîri în nici un caz nu interzic statelor să stabilească norme cu mult mai democratice, altfel spus, să meargă în exerciţiul democratic mult mai departe.
Dacă e să exemplificăm, am putea spune următoarele:
Protocolul 6 la Convenţie permite statelor semnatare să prevadă în legislaţia lor pedeapsa capitală pentru acte săvîrşite în timp de război sau de pericol iminent de război. Or, această prevedere nu poate fi interpretată drept una ce ar interzice statelor să abolească pedeapsa capitală în timp de război sau de pericol iminent de război.
Din acest punct de vedere, hotărîrea Curţii Constituţionale din 2000 ar putea fi interpretată drept edificarea unor norme mai democratice decît cele ce au fost stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cadrul interpretării articolului 11 din Convenţie.
La 19 iulie 2002 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o nouă Lege cu privire la avocatură, care în esenţă conţinea aceleaşi prevederi - condiţionarea exercitării profesiunii de avocat de calitatea de membru al organizaţiei profesionale numite Barou.
La adoptarea Legii enunţate Parlamentul a ignorat jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi prevederile Legii privind actele legislative, care obligă ca la elaborarea actelor legislative să fie luată în considerare jurisprudenţa constituţională.
Reieşind din aceste considerente, deputaţii fracţiunii parlamentare de opoziţie a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) au depus o sesizare la Curtea Constituţională, solicitînd controlul constituţionalităţii Legii cu privire la avocatură din anul 2002 prin prisma jurisprudenţei constituţionale.
Hotărîrea Curţii Constituţionale din 19 iunie 2003 a fost surprinzătoare, recunoscînd Legea absolut constituţională. Drept argument a fost invocată jurisprudenţa Curţii şi Comisiei Europene a Drepturilor Omului.
Dacă examinăm această hotărîre prin prisma jurisprudenţei organelor de la Strasbourg, am putea afirma că ea este conformă acesteia. În acelaşi timp, pentru ca această afirmaţie să fie absolut corectă, Curtea Constituţională, înaintea pronunţării hotărîrii în speţă, urma să-şi revizuiască propria hotărîre din anul 2000, lucru care nu a fost făcut. Astfel, ne-am pomenit în situaţia cînd există două hotărîri ale Curţii Constituţionale, hotărîri care se contrazic reciproc.
Or, argumentul Curţii Constituţionale, conţinut în recenta hotărîre precum că "la data intrării în vigoare a Legii nr. 1260-XV, Legea nr. 395-XIV din 13 mai 1999 a fost abrogată", nu este tocmai corect. Sensul acestui argument este că hotărîrea Curţii Constituţionale din 2000 poate fi invocată numai faţă de Legea din 1999, ceea ce este absolut incorect. Prin hotărîrile sale Curtea Constituţională enunţă unele principii care sînt aplicabile tuturor actelor legislative şi în nici un caz selectiv. Astfel, pentru a pronunţa o hotărîre care ar conţine alte principii decît cele enunţate în hotărîrea (hotărîrile) precedentă, Curtea urma să-şi revizuiască acea hotărîre precedentă.
În plus, ultima hotărîre conţine un şir de inexactităţi, care contravin Legii cu privire la avocatură şi dacă era aşa cum este indicat în hotărîrea respectivă, în nici un caz nu putea fi invocată jurisprudenţa Curţii şi Comisiei Europene a Drepturilor Omului.
Spre exemplu, Curtea Constituţională stipulează că "Baroul este creat prin voinţa avocaţilor exprimată la Congres, considerat legal întrunit dacă la lucrările lui participă majoritatea avocaţilor din Republica Moldova." Este o afirmaţie incorectă. Or, Baroul este instituit nu prin voinţa avocaţilor, ci prin voinţa legislatorului şi anume acest fapt determină că organizaţia profesională este de drept public. Dacă Baroul era instituit prin voinţa avocaţilor, atunci putea fi vorba de o organizaţie constituită pe principii benevole şi ca rezultat urma să fie respectat dreptul negativ al avocaţilor de a nu se asocia în acest Barou.
Nu poate fi trecută cu vederea şi recunoaşterea drept constituţionale a prevederilor legale ce stabilesc un cenz de vechime în profesia de avocat pentru a accede la Consiliul Baroului sau la Comisia pentru etică şi disciplină. Or, argumentul precum că este necesară selectarea unor candidaţi cu experienţă profesională şi calificare înaltă nu ţine, deoarece în calitate de avocat cu vechime în profesie de pînă la 5 ani ar putea fi şi un fost judecător al Curţii Constituţionale (după expirarea mandatului) şi în astfel de cazuri nimeni nu poate susţine că acesta ar putea avea o calificare sau experienţă profesională redusă.
Astfel, dacă generalizăm cele spuse mai sus, am putea spune că hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 12 din 19 iunie 2003 în linii mari este conformă jurisprudenţei Curţii şi Comisiei Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte condiţionarea exercitării profesiunii de avocat de calitatea de membru al Baroului, dar este incompatibilă cu hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 8 din 15 februarie 2000.
În acelaşi timp nu putem să fim de acord cu menţinerea cenzului vechimii în profesia de avocat pentru a accede la Consiliul Baroului şi la Comisia de etică şi disciplină, deoarece aceste prevederi sînt discriminatorii.
|
|
|
versiune
