versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Cauzele corupţiei în sistemul judiciar, Iustina Cibotari
Reflecţii economice asupra corupţiei, Valeriu Prohniţchi

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

Mesajul Preşedintelui Poloniei, Aleksander Kwasniewski

În cadrul şedinţei Legislativului, din 23 octombrie curent, Preşedintele Poloniei, Aleksander Kwasniewski, aflat în vizită oficială în Republica Moldova, a rostit în faţa parlamentarilor moldoveni un discurs în care s-a referit la multiplele aspecte ale relaţiilor bilaterale moldo-poloneze. Oficialul polonez a remarcat prietenia, legăturile apropiate dintre Polonia şi Moldova şi chiar similitudinea soartei polonezilor şi moldovenilor determinată, în opinia Preşedintelui polonez, de anumite vicisitudini ale istoriei. Aleksander Kwasniewski a menţionat succesele înregistrate de statul său în direcţia edificării unei societăţi democratice şi pluraliste, integrării euro-atlantice, precum şi avantajele extinderii NATO spre Est, inclusiv pentru Moldova.

Referindu-se la problema transnistreană, demnitarul polonez a subliniat că soluţionarea acestui contencios "este din punctul de vedere al întregii Europe, inclusiv al Poloniei, o sarcină extrem de importantă", fapt pentru care statul său sprijină ideea participării UE în cadrul eventualelor operaţiuni de pace sub egida OSCE.

Arătînd că unul din obiectivele prioritare ale politicii externe poloneze va fi consolidarea legăturilor între viitorii membri ai UE şi ţările care, deocamdată, vor rămîne în afara structurilor ei, Preşedintele Kwasniewski a menţionat că Polonia sprijină noua iniţiativă a Comisiei Europene privind viitorii vecini ai UE, ideea elaborării pentru Moldova şi Ucraina a Planurilor de Acţiune "care să poată căpăta forma de Parteneriat pentru Asociere", ceea ce ar însemna pregătirea acestor două state în vederea semnării acordurilor de asociere, precum şi se pronunţă pentru instituirea Dimensiunii Estice a UE. Preşedintele polonez a adus la cunoştinţa deputaţilor moldoveni că statul său se pronunţă, de asemenea, pentru dezvoltarea programelor TACIS, PHARE şi INTERREG şi că a făcut o serie de propuneri privind instituirea unor noi instrumente - Fondul European de Vecinătate al Societăţii Civile, Fondul European de Investiţii pentru Vecini, Programul European de Stagii şi Programul European de Burse - de care ar beneficia statele Europei de Est.

Acte legislative

În perioada dintre 13 octombrie-2 noiembrie, Parlamentul a adoptat un şir de acte legislative, între care şi Legea privind anularea penalităţilor pentru nevirarea în termen a contribuţiilor de asigurări sociale de stat. Prin legea respectivă au fost anulate penalităţile calculate şi neachitate pînă la 1 ianuarie 2002 ale contribuabililor care nu au datorii la plata salariilor şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat. Suma totală a penalităţilor calculate se estimează la peste 4 milioane de lei, iar printre întreprinderile scutite se numără, în principal, întreprinderi de stat, cu capital majoritar al statului, sau întreprinderi municipale şi cooperatiste.

Legea pentru publicarea tratatelor internaţionale prevede că textele tratatelor internaţionale la care va deveni parte Republica Moldova se vor publica în ediţii speciale ale Ministerului Afacerilor Externe, în termen de o lună de la intrarea lor în vigoare. Actele legislative şi alte acte normative prin care se aprobă actele internaţionale respective se vor publica în continuare în Monitorul oficial.

Această prevedere ar putea însă să rămînă nerealizată, deoarece serviciile de traducere calificată a unor acte internaţionale sînt foarte scumpe şi remunerarea lor integrală de la buget nu va fi posibilă. Una din soluţiile posibile în acest sens ar fi preluarea textelor traducerilor din actele oficiale ale României. Însă şi această perspectivă pare a fi irealizabilă în condiţiile în care autorităţile moldoveneşti nu sînt dispuse să recunoască identitatea limbilor vorbite în cele două ţări.

Prin Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă s-a exclus interdicţia potrivit căreia consilierii locali nu puteau profesa avocatura în raza teritoriului în care erau aleşi. Este de remarcat că reprezentanţii opoziţiei au încercat să promoveze cu acest prilej un amendament prin care şi deputaţilor în Parlament li s-ar fi permis să profeseze avocatura. Propunerea a fost însă respinsă din cauza faptului că munca deputaţilor este retribuită cu salariu permanent şi că potrivit Constituţiei activitatea de deputat este incompatibilă cu orice altă funcţie retribuită, cu excepţia celei ştiinţifice şi/ sau didactice.

Legea pentru completarea legii cu privire la energetică stabileşte că activitatea organului de supraveghere energetică de stat se va finanţa din mijloacele care se includ în tariful pentru energia electrică. Mai mulţi parlamentari, necunoscînd faptul că acest organ a fost finanţat şi pînă în prezent din aceleaşi surse, doar că lipsea o prevedere legislativă expresă în acest sens, s-au pronunţat împotriva acestei legi, considerînd că adoptarea ei va conduce la majorarea tarifelor existente şi la înrăutăţirea situaţiei consumatorilor.

Adoptînd Hotărîrea asupra rezultatelor controlului activităţii Departamentului Tehnologii Informaţionale, Parlamentul a cerut Guvernului: să poarte negocieri pentru rezilierea contractului referitor la tiparul unui număr exagerat de blanchete de paşapoarte; să aprecieze perspectiva continuării acordului de leasing încheiat anterior cu privire la tehnologii şi să determine posibilităţile de acordare, din resursele interne ale DTI, a facilităţilor pentru unele categorii de cetăţeni la eliberarea actelor de identitate. Concomitent, s-a cerut şi Procuraturii generale să investigheze cazurile de pierdere a unor blanchete de paşapoarte, precum şi legalitatea contractului de confecţionare a acestora într-un număr exagerat de mare.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la instituţia publică a audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova", înaintat de către un grup de deputaţi comunişti, a constituit obiectul unor dezbateri efervescente, în cadrul cărora fracţiunile din opoziţie au acuzat majoritatea parlamentară de încercarea de a subordona instituţia publică nou-creată şi de a ascunde fraudele comise de conducătorii acesteia, desemnaţi de aceeaşi majoritate parlamentară.

Prin legea respectivă se propune introducerea unor modificări conform cărora: Compania va putea deţine conturi în băncile comerciale pentru administrarea resurselor extrabugetare; cei doi directori executivi ai radioului şi televiziunii nu vor putea fi şi vicepreşedinţi ai acestei instituţii, astfel încît Compania va avea un singur vicepreşedinte, care va fi şi producător general.

Legea mai prevede lichidarea Companiei "Teleradio-Moldova", disponibilizarea personalului acesteia şi preluarea de către instituţia publică nou-creată doar a activelor actualei companii, datoriile acesteia urmînd a fi recuperate conform unui mecanism special propus de Guvern.

Reprezentanţii opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare, susţinuţi de reprezentanţii colectivului Companiei "Teleradio-Moldova", au protestat împotriva disponibilizării personalului şi a anulării datoriilor acumulate, însă majoritatea parlamentară a apreciat că la moment aceste propuneri vor da posibilitate noii instituţii publice a audiovizualului să activeze pe principii şi în condiţii noi, fapt pentru care a votat proiectul de lege în prima lectură, urmînd ca dezbaterea sa finală să fie realizată după expertizarea proiectului de către experţii Consiliului Europei (CE).

În aceeaşi ordine de idei, se cere de menţionat că o primă expertiză a acestui proiect de lege a fost realizată de expertul CE, Karol Jakubovicz, care a apreciat drept inoportună lichidarea Companiei "Teleradio-Moldova", recomandînd reformarea acestei instituţii în baza legii deja existente. Expertul CE mai arată în avizul său că "nu este clar ce scop se urmăreşte prin lichidarea companiei" şi "dacă corpul de conducere al organizaţiei va rămîne, iar proiectul nu spune nimic despre aprobarea unei noi conduceri, atunci aceasta nu va fi o lichidare reală, ci doar o disponibilizare în masă sub pretextul lichidării". Esenţa acestor observaţii se conţine şi în expertiza realizată de organizaţia obştească "Juriştii pentru Drepturile Omului", la solicitarea Secretariatului Grupului de Lucru Media pentru Moldova din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE).

Prin Legea pentru completarea legii cu privire la notariat s-a stabilit că registratorii Camerei Înregistrării de Stat pot îndeplini gratis cîteva tipuri de acte notariale: autentificarea actelor de constituire a întreprinderilor, a modificărilor şi completărilor acestor acte şi a datelor înscrise în registrul de stat al întreprinderilor; legalizarea copiilor de pe actele de constituire ale întreprinderilor, a extraselor din ele şi a certificatului înregistrării de stat aflat în arhiva Camerei.

Subiecţii care vor solicita actele respective vor fi obligaţi doar la plata taxei de stat, fiind scutiţi de plata pentru procedurile notariale efectuate.

Parlamentul a adoptat, de asemenea, Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului. Planul respectiv, elaborat cu susţinerea financiară a PNUD Moldova, include: un şir de prevederi generale care se referă la baza normativă, situaţia curentă în domeniul drepturilor omului, scopurile şi obiectivele planului, perspectivele lui de implementare etc.; acţiunile necesare în vederea respectării şi exercitării drepturilor omului, măsurile privind perfecţionarea legislaţiei naţionale în acest domeniu, precum şi prevederi care se referă la monitorizarea procesului de implementare.

Săptămîna trecută a fost ratificată Convenţia penală privind corupţia, adoptată de CE la 24 iunie 1999. Adiţional a fost adoptată o declaraţie potrivit căreia Convenţia nu se va aplica pe teritoriul controlat de autorităţile autoproclamate din stînga Nistrului, pînă cînd diferendul nu va fi soluţionat definitiv. Convenţia penală privind corupţia, alături de Convenţia civilă privind acelaşi fenomen constituie acte deosebit de importante pentru autorităţile ţărilor care devin membre, deoarece instituie metode şi practici comune pentru combaterea fenomenului corupţiei. Convenţia, în cele 40 de articole ale sale, conţine prevederi referitoare la: terminologia aplicată; măsurile ce trebuie luate la nivel naţional de către fiecare stat-membru; mecanismul de monitorizare a implementării Convenţiei; mecanismele de cooperare internaţională în vederea realizării scopurilor şi sarcinilor acestui document etc.

Legea pentru modificarea unor acte legislative ce formează politica fiscală şi bugetară a statului a fost înaintată concomitent cu proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2004 şi prevede modificarea a peste 20 de acte legislative care stau la baza formării bugetului consolidat al ţării. Principalele acte supuse modificării au fost: Legea cu privire la privatizare; Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; Legea privind taxele locale; Legea privind dreptul de autor; Legea fondului rutier şi Codul fiscal.

În Codul fiscal s-au stabilit cote mai reduse ale impozitului pe venit: 10% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte 16 200 lei; 15% din venitul anual impozabil între 16 200-21 000 lei şi 22% din venitul anual impozabil ce depăşeşte 21 000 lei. Pentru persoanele juridice a fost stabilită cota de 20% din venitul impozabil.

Deputaţii nu au acceptat însă propunerea Guvernului de a anula în anul 2004 facilităţile la plata TVA pentru unele importuri şi nici majorarea cu 0,3 lei la grad/ hectar a impozitului funciar, considerînd că modificările respective vor conduce la majorarea preţurilor la produsele agricole şi farmaceutice şi vor înrăutăţi situaţia persoanelor care deţin şi prelucrează terenuri agricole.

Prin Legea pentru modificarea termenului de introducere a inspecţiei înainte de expediţie Legislativul, la propunerea puterii executive, a exclus norma conform căreia, în termen de o lună de la adoptarea Legii cu privire la inspecţia înainte de expediţie, Guvernul urma să selecteze compania prestatoare de asemenea servicii.

2. Guvern

Remanieri

La 23 octombrie, Guvernul a aprobat desemnarea lui Iurie Tăbîrţă, director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Telecomunicaţii şi Informatică şi fost director general al televiziunii naţionale, în calitate de membru al Consiliului de Observatori al Companiei "Teleradio-Moldova". Iurie Tăbîrţă l-a înlocuit astfel pe Victor Kosteţki, rectorul Universităţii Slavone, care, aflat în această funcţie doar două săptămîni, şi-a anunţat indisponibilitatea exercitării ei.

În aceeaşi şedinţă a Consiliului de miniştri, Nicolae Gumionîi, ex-director general al Departamentului Privatizării, a fost desemnat în funcţia de director adjunct al Departamentului Vamal, iar Anatol Burlacov a fost numit în calitate de director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE).

Hotărîri

În ziua în care a fost suplinită a doua funcţie de director al ANRE, din cele trei cît prevede statutul acestei instituţii, Guvernul a dispus trecerea atribuţiilor de stabilire a tarifelor la energia termică şi serviciile de aprovizionare cu apă şi de evacuare a apelor reziduale din competenţa autorităţilor publice locale în cea a ANRE. Potrivit hotărîrii Executivului, ANRE urmează pînă la 10 noiembrie să înceapă "examinarea calculelor şi aprobarea tarifelor la serviciile de alimentare cu energie termică, apă şi evacuare a apelor uzate". Mai mult, ANRE este obligată, de comun acord cu Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, să opereze modificări la metodologia de calculare a acestor tarife şi să elaboreze proiecte de modificare a legislaţiei în vigoare cu privire la activitatea întreprinderilor ce prestează aceste servicii.

3. Preşedinţie

Reacţie la mesajul Preşedintelui

După ce Preşedintele Voronin a adus, într-un mesaj adresat Parlamentului, mai multe acuzaţii grave la adresa sistemului judecătoresc, Asociaţia Judecătorilor din Republica Moldova, care întruneşte peste 250 de judecători din totalul celor de aproximativ 300 de judecători, a respins printr-o declaraţie învinuirile şefului statului. În declaraţie se arată că "asociaţia susţine lupta cu corupţia, însă consideră că este inadmisibil de pus sub învinuire corpul judecătoresc de comportament nedemn faţă de obligaţiunile sale în admiterea actelor de corupţie şi traficului de influenţă. Adresarea unor cetăţeni în alte instanţe decît cele judecătoreşti nu poate servi drept temei pentru a considera hotărîrile judecătoreşti ca ilegale şi a suspecta judecătorii în corupţie, cointeresare sau incompetenţă. Corpul judecătoresc a condamnat şi condamnă orice abuz manifestat de unii judecători la înfăptuirea justiţiei. Prin datele statistice anuale se confirmă că majoritatea absolută a cauzelor civile, penale şi administrative (peste 90 la sută) sînt pronunţate în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare ce atestă actul înfăptuirii justiţiei corespunzătoare unei societăţi democratice".

Vizita Preşedintelui Poloniei în Moldova

La 22 octombrie a.c., Preşedintele Vladimir Voronin s-a întrevăzut la Chişinău cu omologul său polonez, Aleksander Kwasniewski. În cadrul acestei reuniuni Preşedintele moldovean a cerut sprijinul Poloniei în vederea soluţionării problemei transnistrene, asistenţa statului polonez cu scopul pregătirii instituţiilor publice moldoveneşti pentru integrarea europeană, convenindu-se, în acest sens, asupra deschiderii la Chişinău a unui birou care va avea sarcina să coordoneze această activitate. Mai mult, Preşedintele Voronin a propus modificarea regimului de vize dintre Moldova şi Polonia, astfel încît partea poloneză ar elibera vize fără plată pentru cetăţenii moldoveni, iar partea moldovenească ar introduce regimul fără vize pentru cetăţenii polonezi.

După această întrevedere, Vladimir Voronin şi Aleksander Kwasniewski au participat la şedinţa lărgită a delegaţiilor oficiale ale Moldovei şi Poloniei, la care au fost semnate două acorduri bilaterale cu privire la cooperarea în domeniul combaterii crimei organizate şi la colaborarea în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale.

În aceeaşi zi, a urmat participarea ambilor preşedinţi la Forumul oamenilor de afaceri din Republica Moldova şi Polonia. La deschiderea lucrărilor acestui forum, Vladimir Voronin a rostit o alocuţiune în care a prezentat "bilanţul dezvoltării social-economice a Moldovei din ultimii ani". Printre succesele înregistrate în domeniul economic Preşedintele Voronin a menţionat: oprirea recesiunii economice şi chiar conturarea tendinţelor stabile de creştere economică şi stabilizare macroeconimică; îndeplinirea angajamentelor de deservire a datoriei externe; menţinerea în limite admisibile a nivelului inflaţiei şi a cursului de schimb al valutei naţionale; ameliorarea încasării veniturilor la bugetul de stat; atenuarea problemelor sociale etc. Şeful statului a menţionat, de asemenea, creşterea, în primul semestru al acestui an, a PIB-ului, a volumului producţiei industriale şi cel al comerţului exterior. Vladimir Voronin a adus la cunoştinţa oamenilor de afaceri din Polonia măsurile care se întreprind de către autorităţile moldoveneşti în vederea atragerii investiţiilor, reducerii poverii fiscale pentru agenţii economici, stimulării business-ului mic şi mijlociu, intensificării schimburilor comerciale cu statele membre ale PSESE. Subliniind necesitatea valorificării imensului potenţial de cooperare economică dintre Moldova şi Polonia, Preşedintele moldovean a numit cîteva posibilităţi de extindere a relaţiilor economice, precum şi domeniile în care este posibilă această extindere.

Întrevedere cu William Hill

Vladimir Voronin s-a întreţinut, la 27 octombrie curent, cu şeful Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, realizîndu-se "un amplu schimb de opinii pe marginea stadiului actual al procesului de negocieri privind soluţionarea problemei transnistrene şi referitoare la retragerea patrimoniului militar rusesc din stînga Nistrului". Potrivit comunicatului difuzat de serviciul de presă al Preşedinţiei, discuţiile din cadrul întrevederii, unde "au fost trecute în revistă poziţiile Republicii Moldova în contextul relaţiilor economice cu regiunea sa transnistreană", se înscriu în şirul pregătirilor pentru Reuniunea ministerială a OSCE de la Maastricht, programată pentru 1-2 decembrie curent.

II. Transnistria

UE îndeamnă Federaţia Rusă să-şi respecte angajamentele

În Concluziile Consiliului Uniunii Europene de la Bruxelles, din 16-17 octombrie, UE şi-a reiterat sprijinul pentru eforturile OSCE de a identifica o soluţie politică durabilă pentru conflictul transnistrean şi a chemat Federaţia Rusă să întreprindă toate măsurile necesare pentru a-şi evacua patrimoniul militar dislocat în regiunea transnistreană pînă la sfîrşitul anului 2003, potrivit angajamentelor asumate la Porto. În acelaşi timp, UE a subliniat necesitatea unei abordări constructive a problemei şi a îndemnat Rusia şi Ucraina, alături de OSCE, să-şi onoreze în deplină măsură calitatea de mediatori.

Acordul politic de bază

În cadrul unei noi runde de negocieri care a avut loc la Chişinău şi Tiraspol, pe 29 şi 30 octombrie, reprezentanţii mediatorilor - Rusia, Ucraina şi OSCE - au finalizat acordul politic de bază asupra căruia au lucrat în cadrul a două runde anterioare la Zagreb şi Kiev şi au convenit să prezinte acest document celor două părţi aflate în conflict la cel mai înalt nivel - Preşedintelui Voronin şi liderului transnistrean Igor Smirnov.

Potrivit Basa-press, purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE din Moldova, Klaus Neukirch, a declarat că textul acestui document va putea deveni public doar după ce va fi prezentat oficial părţilor aflate în conflict.

Anterior, Iurie Roşca a calificat acest document drept un plan secret de subminare şi de distrugere a regimului constituţional al Republicii Moldova pus la cale de forţe ostile independenţei şi suveranităţii statului, după ce în timpul unei întîlniri cu Şeful Misiunii OSCE din Moldova, William Hill, nu i-a fost satisfăcută cererea de a i se prezenta proiectul documentului în cauză.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinută de William Hill, la 30 octombrie, la Chişinău, acesta a declarat că proiectul documentului respectiv a fost elaborat la cererea negociatorilor moldoveni şi a celor transnistreni şi conţine o serie de soluţii de compomis cu privire la organizarea de stat, delimitarea competenţelor şi la sistemul de garanţii al viitoarei federaţii moldoveneşti. Potrivit lui Hill, acest proiect se deosebeşte de cel de la Kiev prin detalierea problemelor pe care le abordează şi prin faptul că reflectă experienţa acumulată de mediatori pe parcursul unui an şi jumătate de la lansarea iniţiativei de federalizare.

Comisia Unificată de Control şi Comisia Constituţională Mixtă

Întruniţi într-o nouă şedinţă la Bender (Tighina), membrii Comisiei Unificate de Control nu au reuşit să găsească o soluţie de compromis în problema cererii administraţiei oraşului Bender (Tighina) de a evacua contingentul de poliţie moldovenească dislocat în acest oraş şi nici în problema asigurării transparenţei unităţilor militare dislocate în zona de securitate de-a lungul Nistrului. Poziţiile divergente şi atmosfera tensionată din cadrul comisiei i-au determinat pe membrii acesteia să amîne discuţiile pentru o şedinţă ulterioară.

Nici membrii Comisiei Constituţionale Mixte, care şi-a reluat activitatea pe 28 octombrie, după o pauză de mai multe săptămîni, nu au reuşit să ajungă la o poziţie de compromis pe marginea vreunuia din articolele Titlului I al viitoarei Constituţii federale care ar descrie bazele constituţionale ale viitoarei federaţii moldoveneşti. Discuţiile asupra celor mai litigioase aspecte - structura organelor puterii de stat, divizarea competenţelor, limbile oficiale şi chiar denumirea statului - au fost amînate pentru săptămîna viitoare.

Evacuarea patrimoniului militar rus

Federaţia Rusă a reluat procesul de retragere a patrimoniului militar rus din regiunea trasnistreană după ce Guvernul Federaţiei Ruse a acordat Republicii Moldova o finanţare nerambursabilă în valoare de 105 milioane dolari SUA, din care 100 milioane dolari SUA vor fi utilizaţi pentru stingerea unei părţi a datoriilor Moldova Gaz faţă de concernul rus Gazprom pentru gazele livrate regiunii transnistrene, îndeplinind astfel condiţia înaintată de autorităţile transnistrene pentru deblocarea procesului de evacuare a patrimoniului militar rus din regiune. Potrivit hotărîrii Guvernului rus, fondurile vor fi alocate în mai multe tranşe pe parcursul anilor 2003-2004, în mod proporţional cu termenele de evacuare a patrimoniului militar rus din regiune, iar partea moldovenească va asigura condiţiile necesare pentru evacuare în volum deplin a acestuia pînă la 31 decembrie 2003.

Şeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, a opinat în cadrul unei conferinţe de presă că chiar dacă militarii ruşi vor expedia transporturile de muniţii într-un ritm susţinut şi potrivit unui grafic compact, evacuarea completă a patrimoniului militar rus ar putea dura circa cinci luni şi s-ar putea încheia abia în prima jumătate a anului 2004.

Anterior, mai multe partide de opoziţie au recurs la o serie de acţiuni de protest faţă de nerespectarea de către Federaţia Rusă a termenelor de retragere a patrimoniului său militar din Transnistria. Astfel, Partidul Popular Creştin Democrat a propus Parlamentului spre adoptare un proiect de hotărîre în care Rusiei i s-ar fi cerut retragerea necondiţionată a armatei sale din regiunea de est a Moldovei, propunere care a fost respinsă de majoritatea parlamentară comunistă pe motiv că o asemenea hotărîre ar destabiliza situaţia şi ar tensiona relaţiile bilaterale ale Moldovei cu Federaţia Rusă. PPCD şi-a reiterat poziţia de protest în cadrul unui miting organizat la Chişinău pe 26 octombrie. În acelaşi timp, Partidul Social-Liberal a adoptat la 26 octombrie o declaraţie în care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de întîrzierea retragerii patrimoniului militar rus din Transnistria şi şi-a arătat nedumerirea faţă de lipsa unei reacţii pe potrivă din partea autorităţilor de la Chişinău.

"Războiul telefonic"

Patronatele din telecomunicaţii şi informatică au solicitat convocarea unei şedinţe extraordinare a Consiliului de Administraţie a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică pentru a examina şi soluţiona criza telefonică între cele două maluri ale Nistrului. Reamintim că de la începutul lunii septembrie telefonia fixă şi mobilă între malul stîng şi cel drept ale Nistrului sînt blocate, iar reţelele de telefonie mobilă din Moldova sînt bruiate de către partea transnistreană.


Între timp, de la 1 noiembrie, Republica Moldova a introdus un nou sistem de numerotare telefonică în cadrul căruia ANRTI s-a angajat să atribuie părţii transnistrene 3 milioane de numere pentru telefonia fixă şi cea mobilă, cu condiţia că operatorii din Transnistria se vor înregistra la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova şi vor primi licenţele corespunzătoare. Drept răspuns, autorităţile transnistrene au declarat că nu vor implementa planul elaborat de Chişinău pe care l-au calificat drept discriminatoriu faţă de reţelele de telecomunicaţii din Transnistria şi că vor implementa propriul plan de telefonie cu începere din 7 noiembrie. Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (UIT) a publicat la 1 noiembrie curent în buletinul său operaţional un aviz prin care a constatat ilegalitatea acestuia.

III. Relaţii externe

Efecte de bumerang

Culpabilizarea autorităţilor române de către reprezentantul Republicii Moldova la CE, Alexei Tulbure, în şedinţa, din 9 octombrie curent, a Comitetului de Miniştri al CE, a avut un prim efect. Guvernul statului român, fiind învinuit şi de faptul că nu coordonează cu partea moldovenească proiectele finanţate pe teritoriul ei, a dispus printr-o ordonanţă de urgenţă desfiinţarea Fondului pentru relaţiile cu Republica Moldova. Suspendarea nu se referă însă la sumele angajate pînă la data de 27 octombrie, care urmează a fi utilizate, pînă la sfîrşitul anului, potrivit contractelor încheiate. Chiar şi în aceste împrejurări, autorităţilor române li s-a mai cerut să dea Chişinăului lista organizaţiilor neguvernamentale şi a persoanelor fizice, beneficiari ai fondului respectiv.

A IV-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE

Iată că scurta perioadă de euforie marcată de definitivarea şi prezentarea la Bruxelles a Concepţiei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, de motivele de optimism furnizate de declaraţiile patetice şi încurajatoare ale Preşedintelui Poloniei, ar putea să se încheie după ce Gherhard Lohan, reprezentantul Directoratului General Relaţii Externe a Comisiei Europene şi copreşedinte al Comitetului de Cooperare RM-UE, a arătat foarte clar că "Bruxelles-ul nu are în vedere în prezent aderarea Republicii Moldova la Procesul de Stabilizare şi Asociere la UE". Oficialul european, aflat la Chişinău pentru cea de-a patra reuniune a mecanismului instituţionalizat prin Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), pe care îl coprezidează, a precizat că această problemă nu se află pe agenda Bruxelles-ului, întrucît "în prezent nu există perspectiva acordării Republicii Moldova a statutului de membru al UE", element necesar pentru aderarea la Procesul de Stabilizare şi Asociere. Chiar dacă, potrivit lui Gherhard Lohan, posibilităţile de cooperare între UE şi Moldova, în calitate de viitor vecin al Uniunii extinse, sînt foarte asemănătoare cu cele prevăzute de Procesul de Stabilizare şi Asociere, din afirmaţiile oficialului european putem deduce că Republica Moldova este încă tratată diferit în raport cu celelalte state membre ale PSESE şi deopotrivă cu alte state din Europa de Est, situate în afara acestui aranjament regional european.

După ce mai mulţi demnitari moldoveni, inclusiv prim-ministrul Vasile Tarlev şi prim-viceministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan, participanţi la această reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE, au reiterat interesul Republicii Moldova pentru integrarea europeană, dl Lohan a lăsat să se înţeleagă că UE ar putea semna cu partea moldovenească un nou acord, poate chiar şi de asociere, abia după implementarea integrală a APC, proces care ar trebui să se încheie în 2007, şi după "soluţionarea problemelor de vecinătate". Pînă atunci însă autorităţile de la Chişinău vor trebui să întreprindă o serie de acţiuni concrete în vederea apropierii de UE, prin implementarea APC şi prin valorificarea oportunităţilor de care va beneficia Moldova în virtutea viitorului său statut de vecin al UE.

Întrucît Gherhard Lohan este angajatul Comisiei Europene, este foarte probabil că Gunter Verheugen, comisarul european pentru extindere, care are programată o vizită oficială la Chişinău pe 5 decembrie curent, va veni cu acelaşi mesaj - reticent, dar realist - prin care se va da de înţeles că, deocamdată, nu merităm mai mult.

IV. Studii, analize, comentarii

Cauzele corupţiei în sistemul judiciar
Iustina Cibotari, 5 noiembrie 2003

Cu cîteva zile înainte de sărbătoarea profesională Ziua juristului, Preşedintele ţării a adresat un mesaj Parlamentului, în care se declara nemulţumit de funcţionarea sistemului judiciar din Republica Moldova

»»»

Reflecţii economice asupra corupţiei
Valeriu Prohniţchi, 5 noiembrie 2003

Intenţionaserăm de mai mult timp să abordăm tema corupţiei din punct de vedere economic şi un motiv în plus pentru aceasta ne-a fost oferit de publicarea recentă de către Transparency International (TI) a indicelui de percepţie a corupţiei pentru anul 2003

»»»