versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Moldova - Transnistria: opoziţie a intereselor economice, Galina Şelari
Implicaţiile interne ale politicii economice din sectorul extern al economiei Moldovei, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

Acte legislative

Unul dintre cele mai importante acte legislative examinate de Legislativ în perioada 3-16 noiembrie curent a fost Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2004, care a fost adoptat în două lecturi după dezbateri îndelungate, în cadrul cărora opoziţia a încercat să demonstreze irealitatea cifrelor incluse şi insuficienţa mijloacelor financiare necesare pentru realizarea sarcinilor din domeniul economic, social, cultural etc. Potrivit proiectului în cauză, veniturile sînt preconizate a fi în sumă de 5 miliarde 647 milioane lei, iar cheltuielile - 5 miliarde 307 milioane lei. Se cere de remarcat că este pentru prima dată în ultimii ani cînd Guvernul propune un buget cu profit, care însă nu este pe deplin real, deoarece excedentul de circa 340 milioane lei urmează a fi utilizat pentru achitarea datoriei externe. Potrivit afirmaţiilor premierului Vasile Tarlev care a participat la şedinţa Legislativului în care a fost acceptat acest proiect de lege, bugetul de stat pentru anul viitor poartă un caracter social, accentul punîndu-se pe asigurarea cu suport financiar a recentei majorări a salariilor angajaţilor din sfera bugetară.

Legea privind statutul-cadru al satului şi oraşului face parte din pachetul de legi menit să asigure activitatea organelor administraţiei publice locale formate în urma alegerilor locale din mai-iunie 2003 şi substituie vechea lege privind statutul-cadru al satului/ comunei, oraşului/ municipiului adoptată încă în 1995.

O semnificaţie deosebită comportă semnarea, la 15 noiembrie curent, de către cele 3 grupuri parlamentare a unei declaraţii comune în care opţiunea pentru integrarea europeană se anunţă a fi drept "obiectiv strategic fundamental" al Republicii Moldova. Potrivit declaraţiei, "forţele politice semnatare îşi exprimă voinţa fermă de a orienta şi promova dezvoltarea Republicii Moldova pe principiile moderne ale unei societăţi democratice europene. /…/ Legitimitatea solicitării Republicii Moldova de a avansa pe calea integrării în Uniunea Europeană este fundamentată de argumente a căror forţă de convingere este dificil de neglijat. Sîntem ferm convinşi că acţiunile îndreptate spre integrarea europeană, oficializate în Concepţia integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, vor facilita unificarea ţării, dezvoltarea economică durabilă şi transformarea graduală a Republicii Moldova într-un stat european modern".

Parlamentarii moldoveni, confirmîndu-şi voinţa de a folosi de o manieră optimă "oportunităţile oferite de Acordul de Parteneriat şi Cooperare, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi cooperarea regională", îşi exprimă convingerea că "instrumentele existente de cooperare între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu oferă un cadru exhaustiv de valorificare a potenţialului statului nostru în aspiraţiile sale de integrare europeană". În declaraţie, de altfel ca şi în Concepţia integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, filiera sud-est europeană este văzută drept cea mai optimă cale de realizare a dezideratelor noastre de integrare europeană.

Pentru a face cunoscută intenţia deputaţilor moldoveni, speaker-ul Legislativului de la Chişinău, Eugenia Ostapciuc, a expediat în aceeaşi zi o scrisoare preşedintelui Parlamentului European, Pat Cox, în care solicită introducerea într-un raport privind relaţiile UE extinse cu viitorii săi vecini a unei prevederi care să stipuleze necesitatea includerii Republicii Moldova în Procesul de Stabilizare şi Asociere (PSA).

2. Guvern

Remanieri

La 12 noiembrie curent, Guvernul a aprobat mai multe hotărîri care vizează corpul diplomatic al Republicii Moldova. Astfel, Andrei Neguţa, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă, a fost numit în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Franţa. Mihai Laur, ambasadorul Republicii Moldova în Ungaria, a fost desemnat în calitate de ambasador şi pentru Federaţia Bosnia şi Herţegovina, iar Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova în Bulgaria, a fost numit în aceeaşi funcţie pentru Albania.

Hotărîri

Guvernul a avizat pozitiv aprobarea de către Republica Moldova a Acordului adiţional cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate la Convenţia privind drepturile copilului, document ce a fost semnat de autorităţile moldoveneşti la 8 februarie 2002. Potrivit acordului, statul semnatar se obligă să nu implice forţat copii sub 18 ani în conflicte armate, precum şi să nu-i recruteze în forţele armate, dacă decizia de recrutare nu constituie un act benevol al acestora.

Potrivit modificărilor operate de Guvern la hotărârea "Cu privire la majorarea salariilor angajaţilor bugetari din sfera socială", conducătorii instituţiilor bugetare vor avea dreptul să utilizeze pînă la 50 la sută din veniturile extrabugetare real acumulate şi pentru achitarea salariilor de bază, şi pentru acordarea unor ajutoare materiale.

Întrucît patronii staţiilor PECO din Republica Moldova nu au reuşit să instaleze aparate cu memorie fiscală la pompele de distribuţie a petrolului, din cauza tergiversării acestui proces de către producătorii locali ai unor astfel de aparate, Guvernul a decis prelungirea termenului de instalare a lor de la 1 noiembrie 2003 pînă la 30 aprilie 2004. Totodată Executivul a dat de înţeles că nu va mai admite prelungirea termenului nou stabilit şi că va sista activitatea acelor staţii PECO care nu se vor încadra în acest termen.

O altă măsură care vizează prelungirea termenului de prezentare a cererilor pentru indexarea depunerilor băneşti preconizată pentru anii 2004-2005 a fost aprobată de Guvern la 5 noiembrie curent. Astfel, pentru anul 2004, depunerea unor asemenea cereri se va putea face între 1 octombrie 2003 şi 1 martie 2004, iar pentru anul 2005 - între 1 martie 2004 şi 1 august 2005. Pînă în prezent, Ministerul Finanţelor a alocat 25 mln lei, dintre care o sumă de 22,1 mln lei a fost deja indexată pentru 34,5 mii deponenţi, în timp ce numărul cererilor de indexare este de 60,6 mii, solicitîndu-se în total 38,7 mln lei.

Hotărîrea Guvernului prin care a fost aprobat un proiect de lege care prevede verificarea tuturor candidaţilor la funcţii publice de către Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) suscită un interes aparte. Potrivit lui Ion Ursu, directorul SIS, o astfel de lege este necesară "pentru a combate fenomenul corupţiei, pentru a apăra interesele publice şi pentru a asigura securitatea statului". Proiectul de lege stabileşte că verificarea se va efectua doar cu acordul candidaţilor la funcţii publice. În situaţia în care aceştia nu vor accepta să fie verificaţi, să prezinte declaraţii despre venituri sau vor prezenta date eronate, ei nu vor putea intra în exerciţiul funcţiilor publice.

La iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul a operat facilităţi la procedura de intrare în Republica Moldova a cetăţenilor ţărilor membre ale UE, statelor candidate la integrarea în UE, SUA, Canadei, Japoniei, Elveţiei şi Israelului, care deţin paşapoarte diplomatice şi de serviciu pe un termen de 90 de zile. Cetăţenii acestor ţări, deţinători de paşapoarte simple, vor putea obţine vize de intrare pe teritoriul Moldovei pe un termen de şedere de cel mult 90 de zile, fără a prezenta invitaţii din partea persoanelor juridice sau fizice. Introducerea acestor facilităţi va contribui, în opinia membrilor Guvernului, la stabilirea unor relaţii politice pozitive şi de perspectivă cu ţările pe care le vizează acest proiect de lege, la completarea bugetului naţional, precum şi la ameliorarea imaginii Republicii Moldova.

3. Preşedinţie

Sesiunea a 113-a a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei

La 6 noiembrie curent, la Chişinău s-a desfăşurat sesiunea a 113-a a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (CE), în cadrul căreia Olanda a preluat de la Republica Moldova preşedinţia acestui organism. La reuniune au participat miniştrii de Externe din 20 de state europene şi reprezentanţii tuturor statelor membre ale CE, precum şi ai celor cu statut de observator în această instituţie paneuropeană.

Cu o zi înainte de această reuniune, şeful statului s-a întreţinut cu Walter Schwimmer, Secretarul General al CE, cu Jaap de Hoop Scheffer, preşedintele în exerciţiu al OSCE şi ministru al Afacerilor Externe al Olandei, şi cu Brian Cowen, ministrul Afacerilor Externe al Irlandei.

În cadrul întîlnirii avute cu Walter Schwimmer, care a apreciat preşedinţia Moldovei în Comitetul de Miniştri al CE drept un succes incontestabil, a fost examinat modul în care statul moldovenesc şi-a onorat angajamentele inerente procedurii de exercitare a preşedinţiei şi a fost abordată problema migraţiei ilegale, precum şi cea a soluţionării conflictului transnistrean.

Dat fiind faptul că Jaap de Hoop Scheffer este în prezent şi preşedinte în exerciţiu al OSCE - unul dintre cei trei mediatori în procesul de soluţionare a diferendului de pe Nistru -, principalul subiect al discuţiei din cadrul întîlnirii acestui oficial cu Preşedintele moldovean l-a constituit "dosarul transnistrean". Cu acest prilej, ministrul de Externe al Olandei şi-a exprimat intenţia de a soluţiona conflictul transnistrean pe parcursul anului 2004, lăsînd să se înţeleagă că procesul în cauză va putea fi intensificat, în special, în a doua jumătate a acestui an, perioadă în care Olanda va exercita preşedinţia UE.

Brian Cowen a exprimat disponibilitatea Irlandei de a sprijini eforturile Republicii Moldova în vederea integrării europene şi unificării ţării, constatînd că poziţia UE, implicit a statului său, privind problema transnistreană coincide cu cea a OSCE.

La deschiderea lucrărilor recentei sesiuni a Comitetului de Miniştri al CE, Preşedintele Vladimir Voronin a rostit o alocuţiune în care a remarcat că "preşedinţia în cadrul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei a fost un eveniment istoric pentru ţara noastră, care a avut un impact benefic nu doar asupra relaţiilor noastre multilaterale, dar şi pe plan intern, accelerînd avansarea ei pe calea reformelor democratice. Totodată, sperăm că activitatea noastră pe durata acestui mandat s-a soldat cu unele experienţe şi rezultate utile atît pentru întreaga noastră organizaţie, cît şi pentru statele ei membre, ilustrînd concludent viabilitatea principiului unităţii prin diversitate". Şeful statului a mai subliniat că "experienţa colaborării noastre constructive cu Consiliul Europei serveşte drept stimulator pentru a ne stabili noi obiective, în primul rînd, obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană", năzuinţă care "nu este determinată numai de apartenenţa geografică a Moldovei la continentul european, dar şi de faptul că avem aceleaşi rădăcini şi tradiţii, că sîntem ataşaţi aceloraşi valori europene, care presupun respectul pentru drepturile omului, pentru democraţia pluralistă, pentru statul de drept şi pentru diversitate, în multitudinea componentelor sale".

După cum era de aşteptat, în urma evoluţiilor practicilor discursive autohtone în sensul corelării frecvente a principalelor priorităţi de politică internă şi externă ale autorităţilor actuale, Preşedintele Voronin a menţionat şi cu această ocazie că pentru Republica Moldova "avansarea spre Uniunea Europeană şi spre standardele europene constituie, totodată, şi principala modalitate de a integra societatea, calea de a unifica ţara şi de a soluţiona problema transnistreană".

Eradicarea corupţiei

Preşedintele Vladimir Voronin a decretat, la 7 noiembrie, instituirea unei noi comisii, care urmează să elaboreze şi să prezinte Parlamentului spre adoptare Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, precum şi planul de acţiuni pentru realizarea acestei strategii. Această măsură vizînd completarea cadrului instituţional şi legislativ cu privire la eradicarea corupţiei se înscrie astfel într-un ansamblu de acţiuni menite să contribuie la combaterea acestui fenomen, proces anunţat de Preşedintele Voronin, încă la începutul mandatului său, ca fiind unul din principalele obiective ale guvernării actuale. Curios este că după aproape trei ani de la reiterarea la modul imperativ a necesităţii combaterii corupţiei în Republica Moldova, mai multe rapoarte ale Transparency International plasează Republica Moldova pe unul din primele locuri în rîndul celor mai corupte state din Europa, arătînd totodată că deşi "Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, tinde să fie tratat ca un luptător împotriva corupţiei, eforturile sale par a fi îndreptate mai mult spre cîştigarea voturilor decît spre identificarea unor soluţii în această problemă" ¹. Chiar dacă putem pune la îndoială veridicitatea unor concluzii trase de organizaţiile internaţionale de profil cu privire la nivelul corupţiei în Republica Moldova, cert rămîne a fi faptul că un asemenea fenomen există, că implicaţiile sale sînt profunde şi nocive, precum şi că eradicarea lui va fi imposibilă şi după elaborarea, cu siguranţă tardivă, a viitoarei Strategii naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, în lipsa unei voinţe politice ferme, orientate în această direcţie.

Recomandări pentru funcţionarii publici locali

Preşedintele Vladimir Voronin a participat, la 8 noiembrie curent, la adunarea primarilor, preşedinţilor de raioane şi a secretarilor consiliilor raionale. Şeful statului le-a recomandat funcţionarilor publici locali să-şi stabilească drept priorităţi, pentru următorii patru ani, asigurarea localităţilor cu apă potabilă şi gaze naturale. Avînd în vedere afilierea politică pestriţă a noilor funcţionari publici locali, Preşedintele Voronin le-a mai recomandat acestora "să uite de apartenenţele şi divergenţele politice, singurul scop al activităţii acestora urmînd să devină slujirea intereselor comunităţii".

Vizita Preşedintelui moldovean în Republica Cipru

Săptămîna trecută, Vladimir Voronin s-a aflat într-o vizită oficială în Republica Cipru. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei de la Chişinău, în cadrul întrevederii avute cu Demetris Christofias, preşedinte al Legislativului cipriot, Vladimir Voronin s-a arătat interesat de "experienţa cipriotă de depăşire a unui litigiu teritorial de durată, experienţă ce ar putea fi utilă pentru autorităţile chişinăuiene angajate într-un proces dificil de identificare a soluţiei politice optime pentru conflictul transnistrean". Într-un mod, devenit de curînd cvasitradiţional, Preşedintele Voronin a mai solicitat sprijinul Ciprului în vederea aderării Republicii Moldova la PSA.

Evocarea rolului factorului ucrainean

Un alt eveniment de mare rezonanţă l-a constituit vizita Preşedintelui Ucrainei, Leonid Kucima, la Chişinău. În cadrul întrevederii Preşedintelui moldovean cu cel ucrainean a fost abordată problema posturilor vamale mixte la frontiera comună, ajungîndu-se la un consens în ceea ce priveşte activitatea a 5 posturi funcţionale şi a altor două care urmează a fi deschise. Un alt subiect de discuţie l-a constituit, bineînţeles, problema transnistreană. În acest context, Preşedintele Voronin a remarcat în cadrul briefing-ului de la sfîrşitul întrunirii că poziţia Chişinăului privind procesul reglementării transnistrene este susţinută în totalitate de Kiev.

După această întîlnire, cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie comună, urmînd apoi semnarea de către părţi a unui Acord de liber schimb.

Cu prilejul acestei vizite, "în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia sa deosebită la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Ucraina şi Republica Moldova", Preşedintele Vladimir Voronin l-a decorat pe Preşedintele Ucrainei cu "Ordinul Republicii". În cadrul procesiunii de înmînare a acestei decoraţii, Preşedintele moldovean a remarcat "contribuţia Ucrainei şi a Preşedintelui Leonid Kucima personal la procesul de reglementare transnistreană, susţinerea sa fermă a integrităţii teritoriale a ţării noastre".

II. Transnistria

Evacuarea patrimoniului militar rus din regiunea transnistreană

După reluarea procesului de evacuare a patrimoniului militar rus din regiunea transnistreană acum două săptămîni, o a doua garnitură de tren formată din 20 de vagoane încărcare cu circa 300 tone de muniţii ruse au fost expediate spre Rusia în noaptea de 6 spre 7 noiembrie. Potrivit unor surse avizate din cadrul Grupului Operaţional de Trupe Ruse (GOTR), citate de Basa-press, acesta va fi ultimul din acest an transport de muniţii expediat din Transnistria.

Între timp, viceministrul rus de Externe Veaceslav Trubnikov, aflat în vizită la Chişinău cu ocazia reuniunii Comitetului de Miniştri al CE, a declarat că Federaţia Rusă nu va reuşi să-şi retragă muniţiile din regiunea transnistreană conform angajamentelor de la Porto din cauza unor circumstanţe care o depăşesc i.e. obstacolele ridicate de către administraţia transnistreană. În acelaşi timp, potrivit oficialului rus, Moscova se pronunţă împotriva stabilirii unui nou termen de retragere a patrimoniului său militar, deoarece acesta le-ar putea oferi unor forţe interesate un nou prilej de a zădărnici procesul de retragere.

Comisia Unificată de Control

Şedinţa ordinară a Comisiei Unificate de Control (CUC) din 4 noiembrie a fost suspendată după ce reprezentanţii Transnistriei au părăsit şedinţa în semn de protest faţă de introducerea de către autorităţile de la Chişinău a unui efectiv de poliţie special în zona de securitate de-a lungul Nistrului care este supravegheată de CUC. Poliţia specială a fost introdusă în vederea creării unor posturi vamale la frontiera administrativă vestică a Transnistriei pentru a contracara operaţiunile de contrabandă.

Protestele opoziţiei din faţa Ambasadei Federaţiei Ruse

Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a remis la 4 noiembrie autorităţilor moldoveneşti o declaraţie în care le-au solicitat acestora să intervină în vederea încetării "isteriei antiruse" şi să nu mai permită "acţiuni ilegale organizate de politicieni agresivi de orientare radical-naţionalistă". Declaraţia s-a referit la protestele organizate pentru a doua lună de către Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) şi de un grup de ziarişti de la mai multe ziare chişinăuiene în faţa blocului Ambasadei Rusiei din Chişinău. Protestatarii revendică retragerea necondiţionată a patrimoniului şi a trupelor militare ruse din Transnistria pînă la sfîrşitul lui 2003, potrivit angajamentelor asumate de Moscova la reuniunea interministerială a OSCE de la Porto.

În scurt timp după difuzarea acestei declaraţii, Vasile Dulghieru, ministrul Justiţiei de la Chişinău, a cerut PPCD încetarea imediată a acţiunilor de protest, care ar contraveni prevederilor constituţionale potrivit cărora libertatea de expresie nu trebuie să lezeze demnitatea altei persoane. Potrivit lui Dulghieru, citat de Basa-press, acţiunile PPCD au loc "sub lozinci ce lezează atît onoarea şi demnitatea poporului rus, cît şi onoarea şi demnitatea actualei guvernări a Republicii Moldova".

Acestei declaraţii i-a urmat iniţierea de către organele procuraturii a unor dosare administrative liderilor PPCD, care sînt acuzaţi de către poliţia din Chişinău că ar fi organizat o acţiune neautorizată.

Reprezentanţii PPCD au respins atît acuzaţiile ministrului Dulghieru, cît şi cele ale organelor procuraturii în mai multe rînduri, inclusiv prin intermediul unei declaraţii făcute în plenul Parlamentului, în care au afirmat că autorităţile au recurs la o ameninţare directă a PPCD, reluînd învinuiri nefondate la adresa PPCD şi declanşînd o nouă procedură de ridicare a imunităţii parlamentare a cîtorva deputaţi creştin-democraţi.

Preşedintele în exerciţiu al OSCE discută cu societatea civilă din Moldova

Ministrul olandez de Externe, Jaap de Hoop Scheffer, preşedinte în exerciţiu al OSCE şi viitor Secretar General al NATO, aflat într-o vizită la Chişinău cu ocazia reuniunii Comitetului de Miniştri al CE, a avut o întîlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova pentru a discuta cu aceştia despre iniţiativa de soluţionare a diferendului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova, iniţiativă faţă de care societatea civilă a avut o reacţie preponderent negativă. De Hoop Scheffer a calificat acuzaţiile aduse OSCE şi Misiunii OSCE din Chişinău drept "non-sens" şi a dat asigurări că Misiunea OSCE va face tot posibilul pentru a fi imparţială şi a discuta pe picior de egalitate cu toate părţile interesate în rezolvarea crizei transnistrene.

Într-un comentariu făcut de ziarul de la Chişinău Moldavskie vedomosti cu referinţă la această întîlnire, se notează că implicarea societăţii civile în discuţiile cu privire la iniţiativa de federalizare ar fi timpurie atîta timp cît nu există un dialog pe marginea acestei probleme între cei doi lideri de la Chişinău şi Tiraspol. În aceste condiţii, protestele societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului împotriva iniţiativei de federalizare le-ar putea servi celor doi drept un pretext în plus pentru amînarea soluţionării politice a conflictului.

III. Relaţii externe

Pe toboganul relaţiilor moldo-române

În timp ce autorităţile de la Chişinău se arată în continuare deranjate de faptul că România insistă să considere Republica Moldova ca pe cel de-al doilea stat românesc, cele de la Bucureşti declară că România va rămîne în orice condiţii avocatul principal, cel mai calificat şi cel mai sincer al Republicii Moldova pe calea integrării europene. Acest lucru a fost reafirmat de către ministrul român de Externe, Mircea Geoană, aflat la Chişinău cu ocazia sesiunii a 113-a a Comitetului de Miniştri al CE.

Şeful diplomaţiei române a informat, de asemenea, că Guvernul României a decis să restructureze datoria Republicii Moldova în mărime de 15 mln USD pe o perioadă de 8 ani. Decizia de a prelungi perioada de scadenţă a datoriilor, în special pentru resursele energetice contractate anterior de Chişinău, a fost luată la solicitarea autorităţilor moldoveneşti şi ţinîndu-se cont de situaţia social-economică complicată din Republica Moldova, a mai arătat M. Geoană.

IV. Studii, analize, comentarii

Moldova - Transnistria: opoziţie a intereselor economice
Galina Şelari, 19 noiembrie 2003

Moldova şi Transnistria au convenit, încă în îndepărtatul an 1999, asupra formulei "stat comun" şi a cinci spaţii comune: juridic, economic, vamal, de apărare şi cultural. Restul părea a fi o chestiune de tehnică: activitatea legată de documente

»»»

Implicaţiile interne ale politicii economice din sectorul extern al economiei Moldovei
Iurie Gotişan, 19 noiembrie 2003

Recent Banca Naţională a Republicii Moldova a dat publicităţii cifre, consemnînd de altfel şi o surpriză, în ceea ce priveşte mărimea deficitului comercial pentru nouă luni ale anului în curs, care a ajuns aproximativ la 400 milioane de dolari SUA faţă de 240 milioane de dolari în acelaşi interval al anului trecut

»»»