versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Efectele "planului Kozak", Igor Boţan
Reflecţii aspra bugetului de stat pentru 2004, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

Acte legislative

În perioada 17-23 noiembrie curent, Parlamentul a examinat şi adoptat un şir de acte legislative, Legea cu privire la informatizare şi resursele informaţionale ale statului fiind unul dintre acestea. Legea îşi propune drept scop stabilirea regulilor şi condiţiilor de activitate în domeniul creării şi dezvoltării infrastructurii informaţionale naţionale, de funcţionare a societăţii informaţionale a Republicii Moldova, precum şi reglementează relaţiile juridice ce apar în procesul formării şi utilizării resurselor informaţionale de stat. Prevederile legii nu se extind asupra relaţiilor ce apar la crearea şi funcţionarea mijloacelor de informare în masă, resurselor informaţionale nestatale, la prelucrarea informaţiei nedocumentate. Actul de faţă stabileşte: obligaţiile în domeniul asigurării securităţii sistemelor informaţionale şi protejării informaţiei documentate; resursele informaţionale ce au importanţă statală; tehnologiile, sistemele şi reţelele informaţionale; licenţierea activităţilor în domeniu; atribuţiile autorităţilor publice în sfera formării şi utilizării resurselor informaţionale de stat şi informatizării. Faptul că Departamentul Tehnologii Informaţionale (DTI) - organul administraţiei publice centrale de specialitate abilitat pentru realizarea politicii informaţionale a Guvernului şi elaborarea strategiei de dezvoltare în domeniul formării şi utilizării resurselor informaţionale de stat şi informatizare - va continua să exercite funcţiile de posesor al resurselor informaţionale de bază ar putea amplifica nemulţumirea unor subiecţi publici şi privaţi ce desfăşoară activităţi în domeniu, întrucît DTI devine un monopolist pe piaţa resurselor informaţionale din mai multe domenii.

Prin Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la partide s-a stabilit că statutul unei formaţiuni politice va putea fi înregistrat dacă aceasta va avea cel puţin a cîte 150 de membri domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi. De asemenea, au fost excluse prevederile conform cărora:

• formaţiunile politice erau obligate să-şi reconfirme anual la Ministerului Justiţiei, pînă la 1 decembrie, numărul lor minim de membri (5000);
• Curtea Supremă de Justiţie, în baza cererii Ministerului Justiţiei, urma să iniţieze procedura de sistare a activităţii unui partid sau organizaţii social-politice în cazurile în care: acesta/ aceasta nu convoca nici un congres sau nici o conferinţă timp de 4 ani; nu-şi reconfirma, în termenul prevăzut de lege, numărul său minim de membri; se constata, la data verificării listelor membrilor unui partid sau organizaţii social-politice, că numărul de membri a scăzut sub limita stabilită.

Tot astfel, s-a exclus şi norma potrivit căreia supravegherea respectării legislaţiei de către partide şi alte organizaţii social-politice este exercitată de organele procuraturii.

Legea pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat stabileşte ca avocaţii să plătească pentru tot anul 2003 cuantumurile de contribuţii de asigurări sociale de stat instituite prin Legea din 15 mai 2003: 10% lunar din venitul care nu depăşeşte trei salarii medii lunare pe economie; 20% lunar din venitul care depăşeşte această sumă.

Prin Legea pentru modificarea Legii asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală subiecţii de drept sînt obligaţi să achite în raionul Hînceşti cotele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală a angajaţilor filialelor şi reprezentanţelor care sînt situate pe teritoriul acestui raion.

2. Guvern

Hotărîri

Guvernul a decis să dea curs iniţiativei Preşedintelui ţării, Vladimir Voronin, privind reducerea preţurilor la cele mai solicitate tipuri de pîine pînă la nivelul acestora înainte de 15 noiembrie curent. Asupra acestei reduceri de preţuri s-a insistat în pofida unei creşteri, potrivit datelor Departamentului Statistică şi Sociologie, cu 65,7% a preţurilor la făina de grîu în perioada iunie-octombrie 2003, ca urmare a scumpirii grîului pe pieţele ţărilor din care Republica Moldova realizează importuri. Totodată, Guvernul a decis să reducă pînă la recolta nouă de grîu şi plafonul adaosului comercial pe care îl poate aplica SA "Franzeluţa" la produsele sale de la 20% pînă la 10%, fapt care îi va permite principalului producător de pîine, în opinia premierului, Vasile Tarlev, să revizuiască preţurile majorate la 15 noiembrie a.c.

Potrivit lui Victor Cojocaru, directorul general al SA "Franzeluţa", reducerea de către Guvern a plafonului adaosului comercial nu va provoca pierderi întreprinderii pe care o gestionează, ci mai curînd magazinelor ce comercializează pîinea produsă de aceasta.

În acest context, mai mulţi analişti economici au dezaprobat intervenţia Guvernului privind reglementarea preţurilor de piaţă la pîine, cosiderînd că în locul acesteia s-ar fi cerut identificarea unor resurse şi mijloace compensatorii, care ar fi diminuat pierderile suplimentare ale consumatorilor. Pe de altă parte, unii dintre cei mai atenţi sau poate extravaganţi analişti politici au remarcat că această oscilaţie a preţurilor la pîine comportă şi o conotaţie politică, sonorizînd probabilul profit politic şi de imagine obţinut de către Preşedintele Voronin în urma intervenţiei sale privind reducerea preţurilor la pîine.

La 19 noiembrie curent, la iniţiativa Departamentului Tehnologii Informaţionale, Executivul a avizat introducerea unor modificări legislative, potrivit cărora: cetăţenii născuţi în Republica Moldova, dar stabiliţi în străinătate, vor putea obţine cetăţenia moldovenească printr-o procedură simplificată; copiii sub vîrsta de 16 ani vor putea primi paşapoarte, absolvindu-se astfel părinţii de obligaţia de a perfecta procuri suplimentare în cazul deplasării copiilor lor peste hotare; cetăţenii moldoveni vor fi obligaţi să-şi declare toate cetăţeniile pe care le deţin. În cadrul aceleiaşi şedinţe de Guvern, a fost decisă constituirea unei comisii naţionale abilitată să examineze posibilitatea scutirii de taxă a cetăţenilor care primesc pentru prima dată actul de identitate şi a reducerii preţului la acest document pentru unele categorii de populaţie.

În aceeaşi zi, a mai fost aprobat şi Proiectul de lege pentru completarea articolului 24 al Legii nr. 64-XII cu privire la Guvern, potrivit căruia pe lîngă organul executiv va fi creat Departamentul Comerţului. Noua subdiviziune va avea menirea: să monitorizeze şi să contribuie la dezvoltarea comerţului, să elaboreze şi să realizeze măsurile de eliminare a barierelor în activitatea agenţilor economici; să reglementeze controlul asupra tuturor aspectelor activităţii lor; să protejeze drepturile consumatorilor; să coordoneze amplasarea raională a reţelei comerciale etc. Mai mult, sub incidenţa autorităţii noului departament va intra şi reglementarea tarifară şi netarifară pe piaţă.

După ce primăria comunei Păpăuţi şi Consiliul raional Rezina au refuzat să accepte depozitarea în zona acestei localităţi rurale a stocului de pesticide inutilizabile de pe teritoriul întregii ţări, Guvernul a decis ca toţi preşedinţii de raioane, autorităţile din UTA Gagauz-Yeri şi din municipiile pe teritoriul cărora se află stocuri de pesticide să amenajeze cîte un depozit pentru păstrarea acestora. Această hotărîre obligă autorităţile publice locale să asigure împreună cu Ministerul Apărării şi Departamentul Situaţii Excepţionale desfăşurarea lucrărilor de reambalare, transportare şi păstrare a substanţelor respective pînă la nimicirea lor, convenită a fi realizată cu asistenţa financiară a NATO.

Guvernul a acordat împuterniciri Ministerul Muncii în vederea semnării cu ministerul omolog ucrainean a unui acord privind colaborarea în domeniul muncii şi protecţiei sociale, măsură dictată de "relaţiile bilaterale dintre statele membre ale CSI şi de perspectiva creării unui spaţiu economic unic şi a unei pieţe comune de forţă de muncă". Deşi nu putem nega posibilitatea unui impact benefic al unui astfel de acord, provoacă interes faptul că necesitatea lui este legată, în opinia membrilor Guvernului, şi de "perspectiva creării unui spaţiu economic unic" în zona CSI, perspectivă care a fost calificată ca fiind compromisă de către preşedintele Voronin la summit-ul CSI în cadrul căruia Belarus, Kazahstan, Rusia şi Ucraina au constituit Spaţiul Economic Unic (SEU).

Cabinetul de miniştri a acordat împuterniciri şi Ministerului Energeticii în vederea semnării cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID), parte a Băncii Mondiale (BM), a Acordului de credit Proiectul Energetic II, cu un cost total de circa 40 mln USD.

Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei

La 27 noiembrie, Comitetul Interministerial pentru Dezvoltarea Durabilă şi Reducerea Sărăciei a aprobat Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), care se preconizează a fi definitivată pînă la sfîrşitul lunii februarie 2004. Pînă atunci însă SCERS, dar şi cele 18 strategii sectoriale urmează a fi supuse unor dezbateri publice.

3. Preşedinţie

Eradicarea corupţiei

La aproape două săptămîni de la instituirea prin decret prezidenţial a unei noi comisii, care urmează să elaboreze şi să prezinte Parlamentului spre adoptare Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, precum şi planul de acţiuni pentru realizarea acestei strategii, Vladimir Voronin i-a convocat într-o şedinţă pe membrii acesteia. Remarcînd "anumite succese" în direcţia combaterii fenomenului corupţiei, Preşedintele ţării a accentuat necesitatea "consolidării interacţiunii tuturor organelor de stat abilitate cu combaterea corupţiei". Şeful statului a menţionat, de asemenea, că viitoarea strategie va trebui "să stabilească principii viabile de colaborare internaţională şi de colaborare cu societatea civilă în acest plan", precum şi să vizeze "consolidarea mecanismului de coordonare a activităţii de prevenire şi combatere a corupţiei".

Vizita lui Vladimir Voronin în Italia

Săptămîna trecută, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială în Italia. În cadrul întîlnirii sale cu Silvio Berlusconi, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, au fost "abordate diverse aspecte ale colaborării bilaterale şi multilaterale, părţile exprimînd interes reciproc pentru aprofundarea şi extinderea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Republica Italiană pe diverse planuri". Potrivit comunicatului remis spre difuzare de către Serviciul de presă al Preşedinţiei, Vladimir Voronin "l-a informat pe Silvio Berlusconi despre situaţia social-politică şi economică din Republica Moldova, despre priorităţile politicii externe şi interne", referindu-se însă şi la "stadiul actual al negocierilor purtate în vederea soluţionării problemei transnistrene, inclusiv la Memorandumul privind principiile de bază ale structurii statului unit, propus de Federaţia Rusă…".

Reiterînd interesul Republicii Moldova pentru integrarea europeană, aderarea la Procesul de Stabilizare şi Asociere (PSA) şi la Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (PCESE), în care Italia deţine calitatea de membru al Comitetului Consultativ Neformal, Vladimir Voronin a fost informat că Italia este dispusă să fie avocatul Moldovei în procesul de integrare europeană.

Şeful statului s-a întîlnit, de asemenea, şi cu Preşedintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, care a calificat drept adecvată nesemnarea de către înaltul demnitar moldovean a Memorandumului privind principiile de bază ale structurii statului unit, propus de Federaţia Rusă, înainte ca acesta să fie examinat cu mai multă atenţie de către Uniunea Europeană (UE).

În aceeaşi zi, Voronin s-a întîlnit şi cu Pierferdinando Casini, preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului italian. În cadrul acestei întrevederi a fost abordată, în special, problema emigraţiei forţei de muncă din Moldova în Italia, subliniindu-se necesitatea perfecţionării cadrului juridic bilateral, care ar proteja reciproc munca, oamenii şi capitalul.

Cu prilejul acestei vizite, părţile au adoptat o declaraţie comună în care se arată că Italia apreciază favorabil calea de integrare europeană aleasă de Republica Moldova, fiind dispusă în acest sens să susţină cooperarea dintre UE şi statul moldovenesc, inclusiv în cadrul noii iniţiative "Europa lărgită". Declaraţia mai scoate în evidenţă disponibilitatea autorităţilor italiene de a deschide, îndată ce va fi posibil, o Misiune diplomatică la Chişinău.

Şeful statului moldovenesc s-a mai întreţinut şi cu Sanctitatea Sa, Ioan Paul al II-lea, precum şi cu ministrul italian al Justiţiei, Roberto Castelli. În timpul întîlnirii sale cu Roberto Castelli, Vladimir Voronin, solicitînd asistenţa experţilor italieni în scopul racordării legislaţiei moldoveneşti la standardele europene, a propus formarea unui grup mixt de experţi în cadrul căruia ar putea fi preluată experienţa legislatorilor italieni în domeniul combaterii corupţiei.

II. Transnistria

Memorandumul propus de Federaţia Rusă

Evoluţiile din jurul conflictului transnistrean din ultimele două săptămîni au fost dominate de proiectul de Memorandum privind principiile de bază ale structurii statului unificat propus autorităţilor Republicii Moldova, Gagauz-Yeri şi celor ale regiunii separatiste transnistrene de către Federaţia Rusă la mijlocul lunii noiembrie.

Proiectul prevede instituirea unei federaţii asimetrice în care Transnistria şi Unitatea teritorial-administrativă Gagauz Yeri vor fi subiecţi ai federaţiei, care se va numi Republica Federativă moldova. Statul federal va fi un stat neutru şi demilitarizat cu un spaţiu vamal, financiar şi de apărare comun. Documentul nu conţine prevederi cu privire la garanţiile politice şi de securitate din perioada postconflict (Pentru o analiză detaliată a documentului a se vedea comentariul ADEPT).

Preşedintele Voronin a salutat iniţiativa rusească, pe care a numit-o "un proiect realist, de compromis pentru depăşirea dezbinării teritoriale, politice şi economice a statului nostru". Preşedintele a avut mai multe întîlniri în care a încercat să promoveze documentul în cauză, inclusiv cu liderii celor trei facţiuni parlamentare, reprezentanţii diplomatici acreditaţi la Chişinău, Misiunea OSCE în Moldova şi chiar cu cei doi foşti preşedinţi ai Republicii Moldova. Acţiunile Preşedintelui au fost complementate de activitatea diplomatică intensă a şefului adjunct al administraţiei prezidenţiale ruse, Dmitri Kozak, care se presupune că ar fi autorul Memorandumului, şi care a avut întîlniri cu liderii facţiunilor parlamentare şi cu liderul transnistrean Igor Smirnov şi a mediat negocierile dintre experţii moldoveni şi cei transnistreni pe marginea proiectului.

Partea transnistreană a avut o reacţie, în general, pozitivă faţă de proiectul rusesc, pentru care i-a mulţumit Guvernului Rusiei, dar şi-a rezervat dreptul să formuleze nişte amendamente la proiect, aşa ca introducerea unei clauze cu privire la garanţiile militare, care urmau să fie asigurate pe o perioadă de 30 de ani de către armata rusă aflată în prezent în regiune, şi acordarea pe întreg teritoriul federal a statutului de limbă de stat limbii ruse.

În ciuda reacţiilor nu tocmai pozitive din partea mai multor sectoare ale societăţii civile moldoveneşti faţă de proiect, dar şi a unei declaraţii a OSCE în care statele membre au declarat că nu susţin proiectul propus de Rusia (A se vedea declaraţia "OSCE does not endorse Russian plan on Moldova"), la sfîrşitul zilei de 24 noiembrie părţile au declarat că au ajuns la un consens pe marginea proiectului, pe care l-au şi parafat. Semnarea documentului a fost anunţată pentru ziua următoare, cînd la Chişinău urma să sosească Preşedintele rus, Vladimir Putin, pentru a asista la ceremonia de semnare. Lucrurile păreau că merg bine şi pe alte fronturi: partea moldovenească a încetat să bruieze reţeaua de telefonie mobilă din Transnistria punînd astfel capăt "războiului telefonic" dintre malurile drept şi stîng ale Nistrului declanşat acum două luni, Preşedintele Voronin a amnistiat persoanele care în timpul războiului de pe Nistru din 1992 "au comis infracţiuni contra participanţilor la luptele pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi contra populaţiei civile", iar transnistrenii au anulat interdicţia de a intra pe teritoriul transnistrean, impusă la începutul lui 2003 pentru 14 oficiali moldoveni.

La 25 noiembrie însă, în ziua în care urma să fie semnat Memorandumul, Preşedintele Voronin a emis o declaraţie prin care a amînat semnarea documentului din cauza reacţiei negative faţă de acesta a unei părţi importante a societăţii moldoveneşti. În consecinţă, vizita lui Putin la Chişinău a fost anulată, iar emisarul rus Dmitri Kozak a plecat în mare grabă la Moscova, nu înainte ca să acuze autorităţile moldoveneşti de "iresponsabilitate politică" şi de "lipsă de curaj politic". Ceva mai tîrziu Kozak avertiza la Moscova că refuzul autorităţilor moldovene de a semna Memorandumul va avea consecinţe grave şi că în circumstanţele create soluţionarea conflictului transnistrean ar putea dura încă vreo 10 ani.

Între timp mai mulţi experţi şi organizaţii internaţionale s-au pronunţat pe marginea proiectului rusesc şi au scos în evidenţă numeroasele carenţe ale acestuia. Printre aceştia s-a numărat şi Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul olandez de Externe, Jaap de Hoop Scheffer, care a remarcat în mod special lipsa unui mecanism de soluţionare a disputelor dintre puterea centrală şi cele regionale, lipsa unui mecanism de garanţii multilaterale şi posibilitatea pe care proiectul i-o acordă Transnistriei de a bloca orice decizie luată la nivel federal.

În timp ce Preşedintele Voronin a amînat semnarea Memorandumului pentru a se consulta mai întîi cu OSCE şi alte organizaţii internaţionale, partidele de opoziţie din Republica Moldova şi o serie de organizaţii neguvernamentale au constituit Comitetul pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova, care începînd cu 24 noiembrie a coordonat acţiunile de protest ale acestora împotriva proiectului rus.

Acţiunile de protest au culminat la 30 noiembrie, cînd la Chişinău a fost organizată Adunarea Naţională a Cetăţenilor pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei, la care au participat cîteva zeci de mii de persoane venite din toată Moldova şi care au revendicat respingerea planului de federalizare propus de Rusia. Adunarea a adoptat un Apel către Consiliul Ministerial al OSCE de la Maastricht, în care se cere stoparea procesului de federalizare a Moldovei.

Deşi iniţial, revendicarea principală înaintată în cadrul acţiunilor de protest a fost cea de a respinge Memorandumul propus de Rusia, Apelul adoptat la adunarea din 30 noiembrie conţine un protest mai larg la adresa întregii guvernări din Republica Moldova. Astfel, Apelul acuză puterea comunistă de "lipsă de capacitate de guvernare" şi cere demisia acesteia pentru "a evita falimentul economic al ţării şi degradarea completă a societăţii". Ceva mai devreme, în cadrul aceloraşi acţiuni de protest, protestatarii au ars un drapel al Federaţiei Ruse şi portrete ale Preşedintelui rus, Vladimir Putin. Aceste acţiuni ale formaţiunilor de opoziţie i-au făcut pe mai mulţi observatorii din Moldova şi din străinătate să pună la îndoială consistenţa şi legitimitatea acţiunilor acestora, excluzînd astfel repetarea scenariului georgian în Republica Moldova, între evenimentele de ultimă ora din Moldova şi cele din Georgia de acum cîteva săptămîni fiind făcute mai multe paralele.

Între timp, Ambasadorul SUA pe lîngă OSCE, Stephen M. Minikes, a declarat în cadrul Consiliului Permanent al OSCE că SUA împărtăşeşte rezervele exprimate anterior de către OSCE vis-a-vis de planul rusesc. Acestor afirmaţii li s-au alăturat reprezentanţii UE din Consiliu, care au adăugat că UE va sprijini crearea unei forţe de menţinere a păcii multinaţionale sub egida OSCE.

Mai mulţi observatori au explicat rapiditatea cu care au evoluat evenimentele din ultimul timp prin apropierea reuniunii interministeriale a OSCE de la Maastricht din 1-2 decembrie, unde se pare că problema transnistreană şi planul de federalizare propus de Federaţia Rusă, dar şi nerespectarea de către Federaţia Rusă a termenului de retragere a patrimoniul său militar din regiunea transnistreană, fixat pentru sfîrşitul lui 2003, vor fi unele din subiectele principale de pe agenda summit-ului.

III. Alegeri

Alegeri în Gagauz-Yeri

La 16 şi 30 noiembrie curent, în UTA Gagauz-Yeri au avut loc alegeri pentru Adunarea Populară, organul legislativ al unităţii. Circa 185 de candidaţi s-au înscris în cursa electorală pentru cele 35 mandate de deputaţi. În turul I al alegerilor din 16 noiembrie doar 14 candidaţi (8 din partea Partidului Comuniştilor şi 6 independenţi) au adunat peste 50% din voturile alegătorilor, fiind astfel aleşi deputaţi. La o prezenţă la urne de 43% pe unitate, alegerile au fost invalidate în trei circumscripţii, unde au participat mai puţin de 1/3 din numărul de alegători.

În urma organizării turului al II-lea al alegerilor la 30 noiembrie, au fost aleşi alţi 19 deputaţi - 10 independenţi, 8 din partea Partidului Comuniştilor şi 1 din partea Partidului Socialist. Ultimele două mandate vacante vor fi disputate peste două săptămîni.

Observatori locali şi internaţionali au declarat că sufragiul a decurs în conformitate cu standardele internaţionale de organizare a alegerilor libere şi corecte, dar au remarcat şi unele deficienţe, aşa ca utilizarea resurselor administrative în timpul campaniei electorale, prezenţa scăzută a alegătorilor şi imperfecţiunea listelor de alegători (A se vedea declaraţia OSCE).

Unul dintre subiectele principale din campania electorală l-a constituit statutul Gagauz-Yeri în cadrul viitorului stat federal. În timpul campaniei electorale Preşedintele Voronin, care este şi preşedintele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, a lansat ideea acordării Gagauz-Yeri a statutului de subiect al federaţiei alături de Transnistria. Mai mulţi observatori au atribuit performanţa candidaţilor comunişti în alegerile găgăuze şi acestei iniţiative a Preşedintelui.

IV. Relaţii externe

Integrarea europeană

După ce cele trei grupuri parlamentare au semnat o declaraţie comună în care opţiunea pentru integrarea europeană se anunţă a fi drept "obiectiv strategic fundamental" al Republicii Moldova, Parlamentul European a recunoscut printr-o rezoluţie, adoptată la 20 noiembrie curent, dreptul Moldovei de a deveni membru al UE, cu condiţia îndeplinirii criteriilor politice şi economice de aderare. Potrivit rezoluţiei, această recunoaştere ar trebui să constituie o "încurajare foarte puternică" în cadrul politicii "Europei lărgite" în relaţiile sale cu viitorii săi vecini.

În acest context, se cere de menţionat că la 25 noiembrie 2003, la Bruxelles, şi-a început lucrările reuniunea grupului de experţi pentru elaborarea conceptului statutului noilor vecini ai UE extinse. Din cadrul grupului fac parte 12 experţi din comitetul "Task Force on Wider Europe" (TFWE) al Comisiei Europene şi 4 experţi independenţi din Belarus, Moldova, Rusia şi Ucraina. Din partea Republicii Moldova, în calitate de expert, a fost invitat politologul Oleg Serebrian.

În pofida unor dificultăţi pe care le traversează în prezent statele europene, elaborarea politicilor cu privire la viitorii vecini ai UE este însoţită deja de identificarea unor instrumente financiare necesare realizării acestor politici. Astfel, în cadrul noii politici de vecinătate, UE va acorda Republicii Moldova circa 10 mln de Euro pentru realizarea a două programe preconizate pentru anii 2004-2006 şi care au drept scop dinamizarea relaţiilor în contextul extinderii UE. Unul vizează raporturile dintre Moldova şi România, iar cel de-al doilea face parte din proiectele globale de dezvoltare a relaţiilor cu ţările-membre ale UE.

V. Studii, analize, comentarii

Efectele "planului Kozak"
Igor Boţan, 3 decembrie 2003

Memorandumul cu privire la principiile de bază ale structurii statului unificat elaborat de către Federaţia Rusă, numit şi "planul Kozak", a provocat o nouă criză politică în Republica Moldova (RM)

»»»

Reflecţii aspra bugetului de stat pentru 2004
Iurie Gotişan, 3 decembrie 2003

Recent Banca Naţională a Republicii Moldova a dat publicităţii cifre, consemnînd de altfel şi o surpriză, în ceea ce priveşte mărimea deficitului comercial pentru nouă luni ale anului în curs, care a ajuns aproximativ la 400 milioane de dolari SUA faţă de 240 milioane de dolari în acelaşi interval al anului trecut

»»»