versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Anul politic 2003, Igor Boţan
Impactul macroeconomic al veniturilor din muncă, Lucia Hadârcă

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

Remanieri

În perioada dintre 1-14 decembrie curent, şedinţele Legislativului au fost marcate de tensiuni între reprezentanţii majorităţii parlamentare şi cei ai opoziţiei. Disensiunile, devenite în ultimul timp o platitudine în activitatea organului legislativ, au fost suscitate de iniţiativa reprezentanţilor fracţiunii PCRM privind revocarea din funcţie a preşedintelui Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Lidia Guţu. Funcţia respectivă este deţinută de fracţiunea condusă de Dumitru Braghiş, conform repartizării efectuate la începutul activităţii Parlamentului de legislatură a XV-a, în baza criteriului de reprezentare în Parlament a formaţiunii politice respective. Printre motivele invocate de reprezentanţii PCRM au figurat atît participarea preşedintelui comisiei respective la manifestaţiile de protest neautorizate, atragerea minorilor la activităţi politice, cît şi o serie de nereguli în gestionarea activităţii acestei comisii. În mod special, a fost remarcată lipsa motivată şi nemotivată de la şedinţele plenare, eschivarea de la îndeplinirea atribuţiilor de preşedinte ş.a.

Conform Regulamentului organului legislativ, propunerea de revocare din funcţie a unui preşedinte de comisie permanentă o poate înainta doar speaker-ul Parlamentului, care, în prealabil, trebuie să consulte toate fracţiunile parlamentare. În acest caz, fără consultarea fracţiunilor de opoziţie, din motivul neprezentării acestora la invitaţia Eugeniei Ostapciuc, majoritatea parlamentară a revocat-o din funcţie pe Lidia Guţu şi a solicitat fracţiunii "Alianţa "Moldova Noastră"" să desemneze un alt deputat în această calitate.

În aceeaşi perioadă, Parlamentul a acceptat demisia lui Vasile Rusu din funcţia de Procuror general şi substituirea acestuia cu Valeriu Balaban, care în ultimii 10 ani a exercitat funcţii de răspundere în cadrul SIS. Cunoscînd existenţa de mai mult timp a unei doze de rivalitate între procuratură şi SIS, mai mulţi experţi au atenţionat că această remaniere este susceptibilă de a determina anumite disensiuni în relaţiile dintre aceste două instituţii.

În cadrul şedinţei Parlamentului din 5 decembrie, Andrei Neguţa şi Mihail Russu şi-au depus mandatele de deputaţi din partea PCRM. Andrei Neguţa a renunţat la mandatul său în legătură cu numirea sa în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Franţa, în timp ce motivele renunţării lui Mihail Russu la calitatea sa de deputat nu au fost anunţate.

Dialog cu societatea civilă

În zilele de 8-9 decembrie, în incinta Parlamentului a avut loc un seminar cu genericul "Cooperarea dintre stat şi societatea civilă: o cale spre consolidare", organizat de Consiliul Europei (CE) şi Asociaţia "Biotica". Experţii europeni le-au împărtăşit legislatorilor moldoveni mecanismele folosite de CE în procesul de consultare a ONG-urilor, în special a celor cu statut consultativ şi participativ, experienţă care judecînd după intervenţiile parlamentarilor moldoveni le va fi de puţin folos. Întrucît acest seminar a fost una din puţinele încercări de dialog între reprezentanţii societăţii civile şi deputaţi, după cum a fost şi de aşteptat, discuţiile au fost foarte aprinse, în special cele purtate pe marginea "pactului social" şi implicării ONG-urilor în elaborarea şi implementarea politicilor publice. ONG-urile prezente au înaintat un şir de propuneri cu privire la supunerea actelor legislative dezbaterilor publice, crearea unor consilii consultative pe lîngă comisiile parlamentare, precum şi un şir de iniţiative legislative, precum ar fi "legea 1%", care ar permite alocarea către o organizaţie neguvernamentală de utilitate publică a unui procent din impozitele prestate de o persoană fizică.

Acte legislative

În condiţiile escaladării terorismului internaţional, sporirii proceselor migraţioniste şi intensificării criminalităţii transfrontaliere, Parlamentul a decis revizuirea conceptului de pază a frontierei de stat. Astfel, Concepţia pazei frontierei de stat, adoptată printr-o hotărîre a organului legislativ, include: dispoziţii generale care se referă la principalele interese naţionale în spaţiul de frontieră; principiile fundamentale în baza cărora se realizează paza frontierei de stat; bazele politicii de frontieră; competenţa în domeniu a organelor supreme ale puterii de stat; sarcinile fundamentale ale politicii de frontieră etc.

Concepţia nu include însă o serie de prevederi necesare în actualul context politic. Acestea ar putea viza: întărirea frontierei de est a Moldovei (în zona necontrolată de autorităţile centrale); sarcinile organelor de pază a frontierei în contextul "noii vecinătăţi" cu Uniunea Europeană extinsă; precum şi sarcinile serviciilor de frontieră în vederea sporirii atractivităţii şi accesibilităţii ţării noastre pentru turişti, investitori etc.

Prin Legea pentru modificarea termenului de dotare obligatorie cu aparate de casă cu memorie fiscală a staţiilor de alimentare cu produse petroliere Parlamentul a stabilit ziua de 1 aprilie 2004 drept dată-limită pînă la care staţiile PECO sînt obligate să instaleze aparate de casă cu memorie fiscală la pompele de distribuţie a petrolului. Astfel, deputaţii au dat curs iniţiativei membrilor Cabinetului de miniştri privind prelungirea termenului de instalare a unor astfel de aparate, reducînd însă cu o lună perioada stabilită în hotărîrea organului executiv.

Legea privind anularea penalităţilor şi sancţiunilor neachitate de întreprinderile cooperaţiei de consum prevede scutirea întreprinderilor şi instituţiilor cooperaţiei de consum de la plata amenzilor şi penalităţilor pentru neachitarea la bugetul de stat a impozitului pe venit şi în fondul social. Suma totală a scutirilor se estimează la peste 10 mln lei.

Este important a se sublinia că începînd cu 2001 majoritatea parlamentară a criticat conducerea cooperaţiei de consum pentru administrarea proastă a bunurilor şi întreprinderilor, privatizarea ilicită a bunurilor şi nedorinţa de a reanima sistemul cooperatist. Printre motivele invocate de conducerea de atunci a cooperaţiei erau şi aceste amenzi şi penalităţi calculate de organele fiscale, care stopau activitatea întreprinderilor şi determinau sechestrarea în buget a oricărui venit al lor. La acel moment propunerea de a scuti de datorii întreprinderile şi instituţiile cooperaţiei de consum a fost apreciată negativ, drept o dorinţă de a ascunde delapidările comise şi de a se sustrage responsabilităţii. În prezent însă, după ce conducerea cooperaţiei a fost schimbată cu persoane care sînt susţinute de reprezentanţii guvernării, s-a schimbat şi atitudinea faţă de cooperaţie în general, inclusiv a Preşedintelui ţării care a promis recent anularea datoriilor acumulate pe parcursul mai multor ani.

Modificarea Legii cu privire la statutul alesului local a fost determinată de necesitatea aducerii acesteia în concordanţă cu prevederile noii Legi cu privire la administraţia publică locală. Principalele modificări vizează: încetarea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului, a viceprimarului în situaţiile de incompatibilitate a funcţiei, imposibilităţii exercitării funcţiei mai mult de 4 luni consecutiv, intrării în vigoare a unei sentinţe de condamnare, eliberării din funcţie prin decizia consiliului respectiv, demisie şi deces. Potrivit amendamentelor operate, mandatul alesului local se consideră incompatibil cu următoarele funcţii: deputat în Parlament, membru al Guvernului, funcţionar public în aparatul preşedintelui raionului, direcţiile şi alte subdiviziuni din subordinea consiliului respectiv, primărie, pretură; funcţionar în oficiul teritorial al Cancelariei de stat şi cu calitatea de consilier al unui consiliu de acelaşi nivel sau de consilier al consiliilor de diferite niveluri din alte unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

Prin Legea pentru rectificarea legii bugetului de stat pentru anul 2003 s-au efectuat o serie de redistribuiri ale veniturilor şi cheltuielilor stabilite anterior în bugetul de stat. Este de remarcat că suma iniţială a veniturilor şi cheltuielilor nu a fost schimbată, pentru anul curent fiind stabilit un excedent bugetar de circa 300 milioane de lei, precum şi nici suma împrumutului de la Banca Naţională de circa 600 milioane de lei.

Legea pentru modificarea legii serviciului public stabileşte că consilierul preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) va deţine rangul I în ierarhia gradelor din serviciul public, în timp ce consultanţii, experţii, referenţii din aparatul CSJ vor deţine funcţii publice de rangul II. În acest fel, funcţionarii din CSJ au fost asimilaţi celor din aparatele Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei Republicii Moldova.

Potrivit Legii pentru modificarea legii cu privire la administraţia publică locală problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local vor putea fi examinate în situaţia în care acestea vor fi însoţite de avizul comisiei de specialitate a consiliului şi de avizul primăriei sau al serviciului public descentralizat. În anumite cazuri, la cererea a cel puţin 1/3 din consilieri, consiliul va putea decide examinarea problemelor respective şi în lipsa avizelor/ rapoartelor stabilite. Introducerea acestor modificări a fost necesară pentru a permite consiliului să adopte anumite decizii şi în situaţia în care compartimentele de specialitate nu vor reuşi să dea avizele sale sau nu vor dori să facă acest lucru din motive politice sau economice.

Organul legislativ a mai adoptat şi Legea pentru ratificarea statutului Institutului de Cercetări Nucleare, organizaţie internaţională interguvernamentală de cercetări ştiinţifice, cu sediul în oraşul Dubna din Federaţia Rusă, creată în 1956. Republica Moldova şi-a exprimat intenţia de a participa la activităţile ICN în calitate de membru cu drepturi depline încă din 1992.

2. Guvern

Remanieri

La 3 decembrie curent, Executivul a acceptat demisia lui Vitalie Slipenchi din funcţia de director adjunct al Departamentului Vamal, l-a numit pe Radu Gheorghe în funcţia de consilier principal de stat, şef al Cabinetului primului ministru şi l-a confirmat pe Igor Corman în calitatea de ambasador al Republicii Moldova în Republica Federală Germania. Remanierile de cadre operate la 11 decembrie au vizat numirea lui Igor Eşanu în funcţia de viceministru al Justiţiei, eliberarea lui Mihai Ştirban din funcţia de prim-viceministru al Industriei şi rechemarea lui Gheorghe Hioară din funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Republica Macedonia.

Hotărîri

Cabinetul de miniştri al Republicii Moldova a dispus, la 3 decembrie a.c., iniţierea negocierilor cu Ucraina în vederea semnării unui acord de extindere, pînă la 1 ianuarie 2005, a termenului de trecere a frontierei de către cetăţenii celor două state în baza paşapoartelor sovietice şi a buletinelor de identitate.

Conform unui proiect de modificare a Legii serviciului public aprobat de Guvern, funcţionarii publici, beneficiari de pensii, vor putea să-şi exercite funcţiile deţinute sau să se angajeze într-o funcţie publică pe un termen de pînă la doi ani, cu posibilitatea prelungirii ulterioare a contractului.

Membrii Cabinetului de miniştri au acceptat şi un program de redresare a situaţiei privind securitatea circulaţiei rutiere pentru anii 2004-2008. Acesta prevede: elaborarea unui proiect de lege cu privire la circulaţia rutieră; perfecţionarea cadrului normativ privind pregătirea şi recalificarea conducătorilor auto; crearea în zonele de trecere a frontierei spre Ucraina şi România a două centre de omologare tehnică şi ecologică a vehiculelor; asigurarea echipelor mobile ale poliţiei rutiere, serviciului de patrulare şi santinelă cu truse speciale pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă; precum şi implementarea în şcoli a cursului "Regulile de circulaţie rutieră".

După ce introducerea generalizată a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a fost amînată de două ori, precum şi după testarea acestui sistem în raionul Hînceşti, organul executiv a stabilit ziua de 1 ianuarie drept dată de la care se va începe aplicarea pe întreg teritoriul Republicii Moldova a Programului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2004. Programul stabileşte: lista bolilor şi stărilor ce necesită asistenţă medicală finanţată din Fondul asigurărilor obligatorii; tipurile de asistenţă medicală ce va fi acordată în baza asigurărilor şi volumul serviciilor medicale etc. Prin aceeaşi hotărîre, Guvernul a obligat Compania Naţională de Asigurări Medicale Obligatorii (CNAMO) să încheie pînă la 31 decembrie 2003 contracte de acordare a asistenţei medicale cu toţi beneficiarii.

Executivul a menţinut pentru anul 2004 aceeaşi cotă de imigrare în Republica Moldova stabilită şi pentru anul în curs. Aceasta este de 2114 persoane, constituind 0,05% din numărul total al populaţiei Republicii Moldova. Întrucît cotele de imigrare se stabilesc în funcţie de posibilităţile financiare şi materiale ale statelor-gazdă, cea stabilită pentru Moldova este mai redusă decît cele stabilite pentru restul ţărilor europene.

În vederea favorizării "destinderii" relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol, Guvernul a dat curs iniţiativei Preşedintelui Vladimir Voronin privind absolvirea de responsabilitate penală a persoanelor care în timpul războiului de pe Nistru din 1992 "au comis infracţiuni contra participanţilor la luptele pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi contra populaţiei civile". Aceasta urmează a se realiza nu însă fără precizarea "componentelor infracţiunii" care nu vor cădea sub incidenţa actului de clemenţă.

Întrucît închiderea în luna august curent a Reprezentanţei comercial-economice moldoveneşti în Polonia a determinat menţinerea deficitului comercial în detrimentul Republicii Moldova, s-a decis suplimentarea structurii Ambasadei noastre din această ţară cu funcţia de consilier pe probleme economice. Acesta urmează să contribuie la îmbunătăţirea cooperării economice dintre părţi, la promovarea intereselor economice ale ţării noastre, precum şi la atragerea investiţiilor în economia moldovenească.

O altă hotărîre adoptată de Guvern vizează beneficiarii de compensaţii care au fost obligaţi să-şi reconfirme dreptul la compensaţii nominale odată la doi ani în lunile septembrie-decembrie.

3. Preşedinţie

Legea bugetului de stat pe anul 2004

Preşedintele Vladimir Voronin a promulgat Legea bugetului de stat pe anul 2004. Principalul act legislativ al anului prevede venituri în sumă de 5 mlrd 647 mln lei (371 mln USD), cu o creştere de 20,1% faţă de 2003, şi cheltuieli în mărime de 5 mlrd 307 mln lei (349 mln USD), cu o creştere de 20,5% faţă de anul în curs. Astfel, excedentul de 340 mln lei (22 mln USD) va fi utilizat pentru rambursarea unei părţi din datoria externă de 76,9 mln USD, sumă prevăzută a fi achitată în 2004. O altă parte din datoria externă va fi onorată graţie veniturilor obţinute din vînzarea hîrtiilor de valoare de stat, preconizate a fi în mărime de 180 mln lei, şi privatizare.

Bugetul de stat pe anul 2004 a fost elaborat avîndu-se în vedere o creştere a PIB-ului de 5%, o rată medie a inflaţiei de 4,5% şi un curs de schimb mediu anual de 15,2 lei/ 1 USD. De asemenea, au fost considerate şi ultimele modificări operate politicii fiscale: reducerea cotei maxime a impozitului pe venit de la 25% la 22% pentru persoanele fizice, schimbarea mecanismului de impozitare diferenţiată a acestora, diminuarea impozitului pe venit pînă la 20% pentru persoanele juridice etc.

Evaluare a situaţiei politice

La 3 decembrie curent, în cadrul unei conferinţe de presă Preşedintele Vladimir Voronin a realizat o evaluare multidimensională a situaţiei politice actuale. Cu acest prilej şeful statului a reiterat principalele obiective ale Republicii Moldova - integrarea europeană şi reintegrarea ţării. Referindu-se la conflictul transnistrean, cea mai acută problemă cu care se confruntă în prezent ţara noastră, Preşedintele Voronin, a menţionat că va accepta acea variantă de federalizare care va permite crearea unui stat mai bogat şi mai puternic. În opinia şefului statului, Memorandumul propus de Federaţia Rusă în noiembrie curent "se baza pe un compromis real" între părţile implicate în conflict, reprezenta primul document care viza constituirea unei federaţii asimetrice, mergînd astfel mai departe decît celelalte documente care l-au precedat. Justificînd însă refuzul său de a semna "Memoradumul Kozak" şi inducînd o anumită doză de confuzie, Preşedintele Voronin a precizat că acest document, de fapt, s-a bazat pe "un compromis de moment, care în nici un caz nu poate fi pus la baza viitoarei Constituţii a statului moldovenesc". În aceste condiţii, este firesc să ne întrebăm cît de raţională este considerarea unui compromis ca fiind "real", în situaţia în care acesta, "în nici un caz", nu poate fi luat drept mijloc de reperaj?

În cadrul acestei conferinţe de presă şeful statului a mai informat audienţa despre faptul că, în timpul cel mai apropiat, Chişinăul va înainta propriul document de reglementare a diferendului transnistrean. Vladimir Voronin a subliniat că partea moldovenească va insista asupra prevederilor referitoare la constituirea organului legislativ federal, distribuţiei împuternicirilor, democratizării vieţii social-politice în Transnistria, precum şi asupra formatului eventualelor garanţii militare, în baza principiului asigurării lor internaţionale. Şeful statului a arătat în continuare că acest nou document va fi prezentat în format pentagonal, cît şi Uniunii Europene (UE), insistînd "asupra deschiderii la Chişinău a reprezentanţei UE şi atragerii organizaţiei de la Bruxelles la tratative", fără ca această invitaţie să presupună modificarea actualului format al procesului de negocieri.

Vladimir Voronin a mai declarat că "cei care se pronunţă astăzi împotriva federalizării, se pronunţă de fapt împotriva reunificării ţării, pentru păstrarea unui focar de tensiune, pentru menţinerea prezenţei militare străine, adică anume ei fac imposibilă realizarea integrării europene". Remarcînd faptul că manifestaţiile de protest din 30 noiembrie curent "au adunat toate forţele de opoziţie sub drapelul PPCD, sub drapelul unirii cu România şi împotriva federalizării, adică a reunificării ţării", Preşedintele moldovean a constatat că acest fenomen denotă dispariţia centrului politic şi, implicit, existenţa a doar două forţe politice - PPCD şi PCRM. În finalul discursului său, exprimîndu-şi temerea că viitorul Parlament moldovenesc ar putea fi monopartidist, invocînd structura Legislativului de la Comrat ales recent, şeful statului s-a pronunţat pentru o conlucrare civilizată cu partidele din opoziţie, precum şi pentru crearea unei emisiunii televizate săptămînale "Ora Opoziţiei".

Întrevedere cu Gunter Verheugen

Principalul eveniment politic din ultimele două săptămîni ce s-au scurs l-a constituit vizita oficială a comisarului european pentru Extindere, Gunter Verheugen. În cadrul întrevederii pe care a avut-o la Preşedinţie, înaltul demnitar european s-a referit la aspectele strategice, priorităţile şi principiile noii iniţiative a UE privind viitorii săi vecini, subliniind că "Republica Moldova beneficiază, în mod firesc, de un tratament diferit de cel aplicat în relaţiile cu Ucraina, Rusia şi Belarus".

Oficialul european a arătat că UE este dispusă, de comun acord cu autorităţile de la Chişinău, să elaboreze un Plan individual de acţiuni, care va defini obiectivele necesare apropierii statului moldovenesc de această prestigioasă organizaţie europeană. S-a menţionat, de asemenea, că Planul va ţine cont de specificul, capacităţile şi problemele Republicii Moldova şi că urmează a fi definitivat, astfel încît să fie posibilă prezentarea lui la reuniunea Consiliului Uniunii Europene din luna mai 2004.

Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, Gunter Verheugen a mai subliniat că "este foarte clar că această strategie de vecinătate a UE deschide o perspectivă clară în sensul integrării europene pentru ţările din Est, care nu sînt parte la procesul de integrare şi dă noi speranţe şi motivaţii pentru promovarea mai activă a reformelor economice şi politice".

În acest context, se cere de observat că nu neapărat acelaşi lucru a reieşit şi din alocuţiunea sa rostită în aceeaşi zi în faţa unei audienţe mult mai numeroase. În cadrul întîlnirii pe care a avut-o cu numeroşi politicieni, funcţionari publici, jurnalişti, reprezentanţi ai sectorului asociativ şi ai mediului academic, Gunter Verheugen a arătat, din nou, "foarte clar", dar puţin altceva - că "politica de vecinătate a Uniunii este diferită de problema posibilei extinderi pe viitor. /…/ Această politică se referă la ţările pentru care calitatea de membru nu este în prezent pe agendă. Dar ea nu închide uşa pentru aspiraţiile europene ale oricărei dintre aceste ţări". Totuşi, făcînd abstracţie de textul alocuţiunii sale, scrisă probabil la Bruxelles, funcţionarul european a subliniat că iniţiativa UE privind "noii vecini" reprezintă o "fereastră de oportunităţi", deschisă însă pentru o perioadă nedefinită, nu şi nelimitată, fapt pentru care Chişinăul va trebui să se grăbească ca să valorifice această ocazie.

Spre finalul acestei întîlniri, Gunter Verheugen a surprins cel puţin o parte a audienţei, declarînd că nu este în interesul Republicii Moldova să insiste aspra includerii sale în Procesul de Stabilizare şi Asociere (PSA), deoarece politicile elaborate în cadrul acestui proces conceput pentru statele balcanice nu corespund necesităţilor Moldovei. Astfel, comisarul european a lăsat să se înţeleagă că noua politică de vecinătate a UE va oferi instrumente de cooperare mult mai eficiente, decît cele ale Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Dacă aceasta nu este doar o opinie separată, ci şi poziţia oficială a Comisiei Europene putem admite că una din eventualele rezerve ale acestei instituţii faţă de textul Concepţiei integrării Republicii Moldova în UE ar putea viza obiectivul obţinerii de către statul nostru a statutului de membru asociat la UE prin intermediul semnării unui Acord de Stabilizare şi Asociere (ASA), instrument de cooperare şi dialog instituit în cadrul PSESE.

După întîlnirea sa cu Gunter Verheugen, Preşedintele Voronin i-a convocat într-o şedinţă pe şefii misiunilor diplomatice moldoveneşti în statele europene şi pe mai mulţi factori de decizie, responsabili de coordonarea activităţilor instituţiilor publice în vederea integrării europene a Republicii Moldova. Şeful statului i-a informat pe aceştia despre obiectivele viitorului Plan de acţiune şi a punctat principalele sarcini care rezultă în consecinţă, între care putem menţiona: îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga; conectarea treptată a ţării la politicile comunitare în diverse domenii; armonizarea legislaţiei şi standardelor naţionale cu cele comunitare etc. Pentru ca Moldova să obţină statutul de ţară asociată la UE se cere, în opinia Preşedintelui Voronin, "implicarea UE în soluţionarea problemei transnistrene, realizarea Strategiei Naţionale de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei /…/, sporirea volumului schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi UE şi a volumului investiţiilor interne şi externe în economia naţională, studierea şi folosirea experienţei de integrare europeană a statelor din Europa Centrală şi de Est şi a celor din Europa de Sud-Est, înfăptuirea reformei administraţiei centrale…"

Vizita Preşedintelui Voronin în Bosnia şi Herţegovina

Între 8-9 decembrie curent, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială în Bosnia şi Herţegovina. În cadrul acesteia şeful statului s-a întîlnit cu membrii Preşedinţiei Bosniei şi Herţegovina, Sulejman Tihic, Borislav Paravac şi, actualul Preşedinte în exerciţiu, Dragan Covic; cu preşedintele Consiliului de miniştri, Adnan Terzic; cu membrii Colegiului Adunării Parlamentare a acestui stat şi cu primarul oraşului Sarajevo.

Reuniunea dintre preşedinţi a fost urmată de şedinţa în plen a delegaţiilor celor două ţări şi de ceremonia de semnare a acordurilor bilaterale moldo-bosniace.

II. Transnistria

Reuniunea OSCE de la Maastricht

Între 1-2 decembrie, la Maastricht, a avut loc cea de-a 11-a reuniune ministerială a OSCE. Printre subiectele principale care urmau să fie discutate în cadrul reuniunii figurau conflictul transnistrean şi situaţia creată în urma refuzului autorităţilor de la Chişinău de a semna Memorandumul cu privire la principiile creării statului federal moldovenesc propus de Rusia, dar şi problema evacuării patrimoniului militar rus din regiunea transnistreană. Aceste subiecte au fost abordate în discursurile mai multor oficiali prezenţi la reuniune, inclusiv în cel al Secretarului de Stat al SUA, Colin Powell, al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Jaap de Hoop Scheffer şi al ministrului rus de Externe, Igor Ivanov, precum şi într-o declaraţie finală a delegaţiei UE, participantă la summit. Merită a fi remarcată unitatea de poziţii pe care le-au adoptat părţile prezente la reuniune, cu excepţia Federaţiei Ruse, cu privire la problema transnistreană. Astfel, SUA, UE şi OSCE au revendicat o soluţie politică durabilă a conflictului, care ar fi sprijinită de întreaga populaţie a Republicii Moldova, şi garantarea acesteia prin forţe de menţinere a păcii multinaţionale sub egida OSCE. Această poziţie a fost susţinută şi de ministrul moldovean de Externe, Nicolae Dudău. Reuniunea OSCE nu a reuşit însă să adopte o declaraţie finală şi nici o declaraţie regională cu privire la Republica Moldova, aşa după cum se aştepta, din cauza poziţiei divergente a Rusiei cu privire la Republica Moldova şi Georgia. În plus, Rusia s-a arătat nemulţumită şi faţă de condiţionarea ratificării Tratatului cu privire la forţele convenţionale în Europa (CFE) prin retragerea definitivă a armatelor ruse din Moldova şi Georgia, condiţionare pe care a calificat-o fără temei.

Subiectul transnistrean a fost reluat în cadrul reuniunii ministeriale a NATO, care a avut loc, la Bruxelles, pe 4 decembrie. Astfel, în Comunicatul final al reuniunii statele membre ale NATO au reiterat realizarea angajamentelor de la Istanbul cu privire la Republica Moldova şi Georgia drept o precondiţie a ratificării Tratatului CFE şi şi-au exprimat regretul în legătură cu nerespectarea de către Rusia a termenului-limită pentru retragerea patrimoniului său militar din regiunea transnistreană fixat pentru sfîrşitul anului 2003.

Reacţii

Reacţiile faţă de neadoptarea de către reuniunea OSCE de la Maastricht a unei declaraţii finale care ar fi stabilit, printre altele, şi un nou termen pentru evacuarea patrimoniului rusesc din Transnistria au fost divizate. Dacă mai mulţi analişti occidentali au calificat acest fapt drept un eşec şi un semn de slăbiciune a OSCE ca instituţie în care toate deciziile se iau prin unanimitate, opinie împărtăşită, dealtfel, şi de autorităţile moldoveneşti, mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei moldoveneşti şi-au exprimat satisfacţia faţă de unanimitatea de păreri a statelor şi instituţiilor occidentale cu privire la principiile soluţionării diferendului transnistrean. Aceştia din urmă au calificat drept un mare succes pentru Moldova neadoptarea la Maastricht a unei declaraţii care ar fi fixat un nou termen pentru evacuarea muniţiilor ruseşti din Transnistria, fapt care i-ar fi dat Rusiei mînă liberă să încalce termenul actual.

În acelaşi timp William Hill, Şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, după revenirea sa de la Maastricht şi-a exprimat incertitudinea faţă de modul în care va funcţiona de acum încolo formula pentagonală de negocieri în lipsa unei decizii adoptate la Maastricht prin consens. Hill a apreciat că va fi nevoie de cîteva luni în plus pentru ca Rusia sa-şi retragă întregul patrimoniu militar din regiunea transnistreană, în condiţiile în care nu vor există obstacole politice în calea acestui proces.

În acest context, însărcinatul cu afaceri al Transnistriei în Ucraina, Boris Akulov, declara că Tiraspolul intenţionează să-şi schimbe poziţia în legătură cu evacuarea patrimoniului rus din regiune, pe care acesta o vedea strîns legată de semnarea proiectului de Memorandum propus de Federaţia Rusă. Acelaşi oficial mai spunea că de acum încolo Tiraspolul îşi va "înăspri poziţia" în cadrul procesului de negocieri şi va pretinde la mult mai multe competenţe şi la garanţii sigure atît externe, cît şi interne. "După toate cele ce s-au întîmplat, noi nu mai putem lua în serios declaraţiile lui Vladimir Voronin, pe care nu-l considerăm un partener serios de negocieri", a declarat Akulov, citat de "BASA-press", subliniind că prin refuzul Preşedintelui Voronin de a semna proiectul propus de Moscova acesta a ratat o şansă unică de a crea o "statalitate moldovenească reală".

Evacuarea muniţiilor ruseşti

Alte trei încărcături de muniţii ruseşti, evaluate la circa 950 de tone, au fost transportate din Transnistria la 1, 5 şi 14 decembrie. Potrivit estimărilor unor experţi militari ruşi, dacă se va menţine acelaşi ritm de evacuare a muniţiilor, va fi nevoie de încă şase-şapte luni pentru evacuarea întregului stoc de muniţii ruseşti din regiune.

Între timp, la 7 decembrie, cotidianul american "The Washington Post" anunţa că din depozitele militare din Transnistria au dispărut 38 de instalaţii de lansare a rachetelor "Alazan" - "bombe murdare" ori muniţii convenţionale cu încărcătură radioactivă destinate contaminării unui teritoriu de pînă la 12 km, care ar putea ajunge în mîinile teroriştilor, inclusiv Al-Quaeda.

Cotidianul american menţiona, de asemenea, că Transnistria este considerată în prezent de către experţi una dintre cele mai mari pieţe ilegale de armament de pe teritoriul fostei URSS, principala sursă de armament fiind depozitele militare prost păzite, ramase ca moştenire de la armata sovietică.

Opinia publică faţă de federalizare

Rugaţi să-şi exprime opinia cu privire la problema federalizării Republicii Moldova, 37,8% din respondenţii unui sondaj, realizat în luna noiembrie la comanda Institutului de Politic Publice pe un eşantion naţional reprezentativ, au arătat că nu susţin federalizarea, 21,2% o consideră acceptabilă, 13,1% au arătat că acest subiect nu-i priveşte, 25,5% nu au ştiut ce să răspundă, iar 2,4% au refuzat să dea un răspuns.

III. Relaţii externe

Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est

La 8 decembrie curent, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline la piaţa regională de electricitate în Europa de Sud-Est, după ce timp de peste un an de zile a deţinut statutul de ţară-observator. Memorandumul de Înţelegere cu privire la piaţa regională de electricitate în Europa de Sud-Est stipulează regulile comune de creare a pieţei regionale de energie electrică şi de gaze naturale.

Noul statut al Republicii Moldova îi va permite acesteia să fie inclusă în proiectele investiţionale regionale în domeniu, să asimileze standardele şi practicile europene, să majoreze gradul de fiabilitate a sistemului electroenergetic propriu, inclusiv prin exporturi de curent în ţările balcanice.

IV. Studii, analize, comentarii

Anul politic 2003
Igor Boţan, 17 decembrie 2003

Cele mai importante evenimente şi procese care au influenţat viaţa politică a Republicii Moldova în 2003 au fost: alegerile locale din luna mai a.c.; eforturile de federalizare a RM; campania de integrare a RM în UE; promovarea de către guvernanţi a naţionalismului moldovenesc etc

»»»

Impactul macroeconomic al veniturilor din muncă
Lucia Hadârcă, 17 decembrie 2003

Veniturile din muncă transferate de peste hotare au ajuns să constituie un factor important pentru cadrul macroeconomic în Republica Moldova. Pentru majoritatea familiilor care nu dispun de venituri suficiente pentru a satisface necesităţile curente acest factor este ceea ce le asigură existenţa

»»»