Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

An. II, nr. 22, 15 ianuarie 2004
Activitatea instituţiilor publice
Transnistria
Studii, analize, comentarii
I. Activitatea instituţiilor publice
1. Parlament
În mod tradiţional la sfîrşitul unui an de activitate legislativă Parlamentul examinează mai multe proiecte de acte legislative ca de obicei. În virtutea acestei tradiţii, finalul ultimei sesiuni parlamentare din 2003 (de toamnă-iarnă) a fost marcat de o activitate prodigioasă a legislatorilor moldoveni. Aceştia au adoptat o serie întreagă de acte legislative, asupra unora dintre care ne vom opri în continuare.
Acte legislative
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, care poate fi considerată a doua ca importanţă după Legea bugetului de stat, deoarece afectează cea mai mare parte a populaţiei, stabileşte impozitele ce urmează a fi achitate, dar şi beneficiile financiare ce urmează a fi primite de cei asiguraţi.
Astfel, tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii au fost propuse în proporţie de: 28% la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense pentru angajatori în scopul asigurării sociale de stat a persoanelor angajate prin contract individual de muncă (cu 11 la sută mai puţin decît în 2003); 2% din salariu şi alte recompense pentru asigurarea individuală a salariaţilor angajaţi prin contract individual de muncă sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucrări sau prestări de servicii; 1,7 lei la unitate grad/ hectar pentru asigurarea proprietarilor de terenuri agricole, indiferent de forma organizării activităţii acestora; 4,5% la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense pentru angajatori în scopul asigurării sociale a pensionarilor şi invalizilor angajaţi în întreprinderile, organizaţiile obşteşti şi asociaţiile prevăzute de lege; 10% din venitul net pentru fondatorii de întreprinderi individuale; 10% din sumele primite de la acordarea de servicii sau din taxa lunară fixă, calculată din tariful de 28% la trei salarii medii lunare prognozate pe anul 2004 pentru asigurarea avocaţilor şi notarilor.
În anul 2004 vor fi scutiţi de achitarea contribuţiilor de asigurări sociale invalizii şi pensionarii proprietari de terenuri agricole, invalizii şi pensionarii fondatori de întreprinderi individuale pe perioada sistării activităţii acestora, notarii şi avocaţii beneficiari de pensii etc.
Legea privind măsurile de redresare economico-financiară a unor agenţi economici din agricultură prevede adoptarea unor măsuri de ordin financiar, direcţionate spre ameliorarea situaţiei în gospodăriile agricole care au efectuat restructurarea în proces de privatizare în afara Programului naţional "Pămînt" şi din acest motiv nu au beneficiat de susţinere din partea statului. Se propune astfel susţinerea întreprinderilor care au păstrat forma colectivă de administrare a patrimoniului şi terenurilor, dar au acumulat datorii considerabile la buget şi penalităţi pentru neachitarea impozitelor şi taxelor obligatorii.
Legea respectivă obligă Consiliul Creditorilor de stat să încheie Acorduri-memorandum cu o serie de agenţi economici din agricultură, care vor prevedea amînarea şi eşalonarea datoriilor acestora la situaţia din 1 ianuarie 2002, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii.
Conform modificărilor operate la Legea cu privire la anularea penalităţilor şi sancţiunilor financiare se anulează integral penalităţile şi în proporţie de 80 la sută sancţiunile financiare (amenzile) calculate producătorilor agricoli şi existente la data intrării în vigoare a prezentei legi ca datorii la bugetul public naţional.
Imediat după adoptarea, la 13 martie 2003, a Legii nr.105-XV privind protecţia consumatorilor, organizaţiile producătorilor autohtoni şi-au exprimat dezacordul în legătură cu art. 20 alin. (2) al legii menţionate. Acesta obliga agenţii economici în cazul plasării pe piaţă, comercializării produselor şi prestării serviciilor să ofere consumatorilor informaţii complete, corecte şi precise "în limba moldovenească sau rusă". Organizaţiile producătorilor autohtoni au considerat această normă ca fiind discriminatorie întrucît favorizează invadarea pieţei moldoveneşti de către mărfurile din CSI, în timp ce comercializarea mărfurilor autohtone pe pieţele externe se realizează în lipsa unor informaţii despre produse în limba ţării de origine.
În aceste condiţii, Legea pentru modificarea Legii privind protecţia consumatorului stabileşte că se interzice importul şi plasarea pe piaţă a produselor, prestarea serviciilor în lipsa informaţiei complete, veridice şi corecte "în limba moldovenească sau în limba moldovenească şi rusă".
Prin Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă a fost amendat art. 437 alin.(2) al acestuia, stabilindu-se că în cadrul procedurii de recurs nu se va admite scutirea de la plata taxei de stat, eşalonarea sau amînarea acesteia pe care o decide judecătorul, pe cînd toate celelalte temeiuri stabilite de lege pentru judecarea în prima instanţă rămîn a fi aplicabile.
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la reclama audiovizuală introduce restricţii în Codul de contravenţii, conform cărora vor fi sancţionate: încălcarea condiţiilor şi normelor de difuzare a programelor audiovizuale, stabilite de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru perioada campaniei electorale; emiterea pe altă frecvenţă sau canal, nerespectarea datelor tehnice, a zonei sau a parametrilor tehnici prevăzuţi în licenţa de emisie; difuzarea publicităţii cu încălcarea altor prevederi legale.
Legea cu privire la publicitate a fost completată cu norme noi, potrivit cărora: publicitatea trebuie să fie loială şi onestă; să fie identificată fără cunoştinţe speciale şi fără utilizarea unor mijloace tehnice; nu trebuie să inducă în eroare, nici să prejudicieze interesele consumatorilor; în mass-media publicitatea trebuie să fie separată de alte programe şi materiale prin mijloace poligrafice, video, audio, combinate sau prin comentarii; publicitatea subconştientă se interzice; publicitatea se difuzează în limba moldovenească, iar la dorinţa furnizorului de publicitate în limba moldovenească şi în alte limbi, în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte; nu se permite publicitatea cu folosirea neautorizată a simbolicii de stat, a denumirilor sau a abrevierilor de firme, companii, întreprinderi, instituţii şi organizaţii.
Se stabileşte, de asemenea, că publicitatea nu trebuie să: contravină intereselor statului; incite la acţiuni ce încalcă legislaţia privind protecţia mediului înconjurător; conţină fără temeiuri de ordin instructiv sau social imagini vizuale sau descrieri ale unor acţiuni periculoase cu neglijarea măsurilor de securitate.
Întrucît la 16 decembrie 2003 a expirat mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale aleasă pe bază permanentă, care a organizat şi asigurat desfăşurarea a două campanii electorale pentru alegerea Parlamentului şi a două scrutine locale generale, Preşedintele ţării, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentul au desemnat, pentru o perioadă de 6 ani, cîte trei persoane în noua componenţă a acestui organism. Aceasta a fost aprobată prin Hotărîrea cu privire la desemnarea noii componenţe a Comisiei Electorale Centrale.
În baza unei adresări a Curţii Constituţionale şi invocîndu-se prevederile art.4 din Regulamentul Parlamentului s-a conchis că schimbarea ulterioară a denumirii fracţiunii "Alianţa Braghiş" în Alianţa Social-Democrată, iar apoi în Alianţa "Moldova Noastră" este nulă şi neavenită, deoarece legislaţia nu prevede posibilitatea de a schimba elementele de identificare a fracţiunilor parlamentare. Astfel, prin Hotărîrea cu privire la schimbarea denumirii unei fracţiuni parlamentare grupul parlamentar condus de ex-prim-ministrul Dumitru Braghiş a fost obligat să revină la denumirea sa iniţială - "Alianţa Braghiş".
Discuţii controversate a provocat examinarea Concepţiei politicii naţionale de stat, aprobată în lectură definitivă de Parlament. Principalele prevederi care au divizat opinia parlamentarilor moldoveni sînt acelea care admit existenţa unei minorităţi româneşti în Republica Moldova, atribuie limbii ruse statutul de "limbă de comunicare interetnică" cu aplicare "în diverse sfere ale vieţii statului şi societăţii" şi permit "neutralizarea, în conformitate cu legislaţia privind drepturile omului şi cerinţele constituţionale, a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existenţei naţiunii moldoveneşti şi a statalităţii moldoveneşti, de discreditare a istoriei Moldovei, de ignorare a etnonimului moldoveni şi glotonimului limbă moldovenească". Concepţia presupune elaborarea şi adoptarea ulterioară de către Guvern a unui program de punere în aplicare a obiectivelor formulate în document.
Bilanţ
La 26 decembrie 2003, la închiderea sesiunii parlamentare de toamnă-iarnă, Eugenia Ostapciuc, preşedintele Parlamentului, a rostit o alocuţiune în care a realizat bilanţul activităţii legislatorilor moldoveni pe parcursul acestei sesiuni şi întregului an 2003. Astfel, în perioada octombrie-decembrie 2003 Parlamentul s-a întrunit în 26 de şedinţe în plen, în care au fost adoptate 225 acte legislative. Dna Ostapciuc a arătat, pentru comparaţie, că în cei aproape trei ani de activitate Parlamentul de legislatura a XV-a a adoptat 2182 acte legislative. Preşedintele Parlamentului a mai trecut în revistă principalele acte legislative aprobate pe parcursul ultimei sesiuni în domeniile sistemului judiciar, combaterii corupţiei, administraţiei publice, economic, social etc., menţionînd şi despre ratificarea a 8 acorduri, convenţii şi alte acte internaţionale. S-a arătat, de asemenea, numărul de interpelări (372) pe care deputaţii le-au adresat în 2003 Guvernului şi cel al vizitelor (1978) întreprinse de legislatori în teritoriu.
Speaker-ul a remarcat îmbunătăţirea calităţii actelor legislative şi ameliorarea activităţii parlamentarilor în direcţia controlului executării legilor. În vederea promovării consecvente a cursului spre integrarea europeană, Eugenia Ostapciuc a mai accentuat necesitatea elaborării şi adoptării principalelor proiecte de lege în concordanţă cu legislaţia în vigoare a Uniunii Europene. Această necesitate a fost subliniată şi de Preşedintele ţării, care, apreciind foarte înalt activitatea Legislativului în anul 2003, le-a cerut tuturor deputaţilor să consacre anul 2004 în exclusivitate muncii legislative.
2. Guvern
Hotărîri
La 15 decembrie 2003, Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2004 al Companiei naţionale de asigurări medicale obligatorii (CNAMO) în valoare de 1 mlrd 70 mln lei pentru implementarea asigurărilor medicale obligatorii începînd cu 1 ianuarie 2004. 651 mln lei vor fi alocate de la bugetul de stat, cu această sumă putînd fi asigurate 1 mln 476 mii persoane defavorizate (pensionari, invalizi, şomeri, copii, studenţi), în timp ce restul se va aduna din plăţile făcute de patroni şi angajaţi care vor achita 2 la sută din salariu.
În condiţiile aplicării noului sistem de asigurări medicale obligatorii, Executivul a decis îngheţarea datoriilor instituţiilor medicale finanţate de la bugetele de toate nivelurile pe o durată de doi ani, pînă la 1 ianuarie 2006. Potrivit acestei hotărîri, datoriile instituţiilor medicale, estimate la 36,3 mln lei, vor fi reeşalonate pe parcursul a cinci ani în tranşe egale.
Printr-o altă hotărîre a Cabinetului de miniştri, din 24 decembrie 2003, au fost constituite două comisii care vor avea menirea să se ocupe de lichidarea Companiei de Stat "Teleradio-Moldova". Una dintre acestea va trebui să efectueze în termen de 15 zile inventarierea şi evaluarea bunurilor Companiei de Stat "Teleradio-Moldova", iar cea de-a doua va trebui să elaboreze în termen de 10 zile mecanismul de stingere a datoriilor acesteia.
La iniţiativa Departamentului Migraţiune, Executivul a aprobat, la 24 decembrie 2003, un regulament privind modul de acordare a ajutorului bănesc pentru refugiaţii stabiliţi pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit acestui document, începînd cu anul 2004, refugiaţii vor putea beneficia de alocaţii financiare lunare în sumă de 135 lei pentru o perioadă maximă de şase luni. Pentru a putea beneficia de această alocaţie lunară refugiaţii vor trebui să depună o cerere de solicitare a acesteia, obligîndu-se totodată să ramburseze suma obţinută.
Guvernul a propus, de asemenea, introducerea de taxe excepţionale la importurile de zahăr brut din trestie şi zahăr alb, astfel încît: între 16 februarie-31 decembrie 2004 să se aplice o taxă de 55% din valoarea mărfii, dar nu mai puţin de 115 euro pe tonă; în anul 2005 - 50%, dar nu mai puţin de 110 euro pe tonă; în anul 2006 - 45%, dar nu mai puţin de 105 euro pe tonă; în anii 2007-2008 - 40%, dar nu mai puţin de 100 euro pe tonă.
În afară de acestea, au mai fost aprobate Concepţia reformării sistemului penitenciar şi Planul de măsuri pe anii 2004-2013 pentru realizarea acestei concepţii şi s-a prelungit cu un an termenul de înregistrare provizorie a agenţilor economici din Transnistria în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.
Bilanţ
În virtutea obligaţiilor pe care le are puterea executivă faţă de cea legislativă, prim-ministrul Vasile Tarlev a totalizat în cadrul şedinţei de închidere a sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului rezultatele activităţii Guvernului pe parcursul anului 2003.
Şeful Cabinetului de miniştri a menţionat în cadrul alocuţiunii sale că "în ianuarie-septembrie [2003], comparativ cu perioada similară a anului trecut, rata de creştere a produsului intern brut (PIB) a atins nivelul de 6,2%, valoarea lui nominală însumînd 19,5 miliarde lei"; rata inflaţiei a constituit 14% în primele 11 luni ale anului 2003; cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o apreciere de 3,8% în termeni nominali, iar volumul producţiei industriale a crescut cu aproximativ 17% în comparaţie cu anul 2002.
De asemenea, au mai fost remarcate: sporirea cu 23%, faţă de primele nouă luni ale anului 2002, a fluxului de investiţii în capitalul fix; creşterea în ianuarie-octombrie 2003 a volumului comerţului exterior cu 29,1%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2002, astfel încît exporturile către ţările membre ale CSI s-au majorat cu 21%, iar cele către ţările UE şi ale Europei Centrale şi de Est - cu 27,8% şi, respectiv, cu 47,7%. În anul 2003 o tendinţă pozitivă a înregistrat şi volumul importurilor, crescînd în primele 10 luni ale acestui an cu 31,5%, în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, importurile din ţările membre ale CSI au sporit cu 46%, în timp ce cele din ţările UE (27,6% din volumul total de importuri ale Moldovei) şi ale Europei Centrale şi de Est - cu 39,9% şi, respectiv, cu 20,9%.
Alte succese ale Guvernului ar fi, în viziunea premierului, acumularea la bugetul consolidat în perioada ianuarie-noiembrie 2003 a unor venituri în sumă de 5 mlrd 817,9 mln lei, cu 31% mai mult decît în perioada similară a anului precedent şi cu 6,3% mai mult decît a fost prevăzut, precum şi încasarea la bugetul de stat a unor venituri în valoare de 4 mlrd 53,5 mln lei, cu 36,2% mai mult decît în perioada similară a anului 2002 şi cu 106,5% mai mult decît s-a preconizat.
Vasile Tarlev a mai arătat că în ianuarie-noiembrie 2003 pentru deservirea datoriei externe de stat (1 mlrd 393,7 mln USD: 989,6 mln USD - datoria publică; 404,1 mln USD - cea privată) s-au efectuat plăţi în valoare 46 mln USD, în timp ce pentru onorarea datoriei interne de stat (2 mlrd 890,4 mln lei) au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 287,8 mln lei.
Principala concluzie ce transpare din alocuţiunea prim-ministrului Vasile Tarlev este faptul că "în pofida tuturor dificultăţilor şi problemelor tradiţionale", anul 2003 "va intra în istorie drept un an al noilor împliniri întru dezvoltarea social-economică a Moldovei". O asemenea concluzie rezultă şi din discursul Preşedintelui Voronin rostit cu aceeaşi ocazie de închidere a sesiunii de toamnă-iarnă a Legislativului moldovenesc. Singura deosebire ţine mai curînd de forma de redare şi de perioada la care s-au referit cei doi demnitari, şeful statului menţionînd cu emfază că în ultimii trei ani s-a reuşit nu doar stoparea declinului economic, ci şi asigurarea unei creşteri economice, promovarea unei politici sociale active, accelerarea cursului spre integrarea europeană etc. În acest context, se cere de menţionat că nu acelaşi lucru rezultă din Rezoluţia Parlamentului European referitoare la Republica Moldova din 18 decembrie 2003, în textul căreia se arată că "din cauza insuficienţei aparatului administrativ şi lipsei unui control democratic eficient asupra acestuia, economia Moldovei cunoaşte un nivel înalt de corupţie, un sector neformal ce acoperă aproape 80% şi, prin urmare, o lipsă de venituri fiscale", precum şi că "sistemul social al acesteia [Moldovei] este ineficient, ceea ce face ca ţara să se afle printre cele mai sărace state din Europa". Astfel, considerînd că "Guvernul Moldovei n-a fost în stare să stabilizeze economia", Parlamentul European face apel către această autoritate "să intensifice procesul de reforme economice şi sociale, continuînd elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor de combatere a corupţiei".
3. Preşedinţie
Reforma forţelor armate
Preşedintele Vladimir Voronin a participat, pe 16 decembrie 2003, la şedinţa Colegiului militar al Ministerului Apărării. În cadrul acestei şedinţe şeful statului, constatînd că Armata Naţională este o structură ce nu corespunde necesităţilor actuale, a pledat pentru reformarea acesteia, menţionînd că în acest scop va solicita Guvernului şi Parlamentului să asigure măsurile legislative şi organizatorice necesare, precum şi sprijinul material-tenhnic şi financiar ce se cuvine. În acest context, Preşedintele Voronin a precizat că "problema nu constă în mărimea efectivului militar, dar în posibilitatea reală de a asigura securitatea statului. A venit timpul unor schimbări radicale în Armată Naţională, care ar spori capacitatea de apărare a ţării şi ar consolida imaginea Forţelor Armate ale Republicii Moldova pe plan intern şi extern".
Inaugurarea activităţii Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri
Şeful statului a luat parte la şedinţa de deschidere a activităţii Legislativului de la Comrat, constituit în urma scrutinului din noiembrie 2003 din 17 deputaţi independenţi, 16 deputaţi comunişti şi cîte unul din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova şi Mişcării social-politice Republicane "Ravnopravie". Vladimir Voronin a afirmat cu această ocazie că electoratul din autonomia găgăuză a făcut o alegere corectă optînd pentru reprezentanţii Partidului Comuniştilor şi candidaţii independenţi, alegînd astfel "stabilitatea, liniştea şi siguranţa în ziua de mîine".
Preşedintele ţării a recomandat Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri să se ocupe pe parcursul mandatului său în mod prioritar de ameliorarea situaţiei din agricultură, asigurarea populaţiei cu apă potabilă, gazificarea localităţilor autonomiei, asigurarea creşterii salariilor, crearea locurilor de muncă, susţinerea business-ului mic şi mijlociu etc.
2004 - Anul Ştefan cel Mare şi Sfînt
La 23 decembrie 2003, Preşedintele Vladimir Voronin a semnat un decret prin care a declarat anul 2004 Anul Ştefan cel Mare şi Sfînt. Această decizie s-a adoptat "în legătură cu împlinirea, pe 2 iulie 2004, a 500 de ani de la trecerea în eternitate a domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfînt" şi "în semn de înaltă preţuire a rolului său remarcabil în istoria statului moldovenesc şi avînd în vedere necesitatea cultivării patriotismului şi consolidării statalităţii Republicii Moldova".
Decretul prevede desfăşurarea unui program amplu de activităţi care vor avea, probabil, şi unele efecte inverse decît cele scontate, întrucît numele acestei personalităţii distinse este legat de istoria şi destinul întregii comunităţi româneşti, şi nu doar de cele ale Principatului Moldovei, a cărui succesor juridic ar fi Republica Moldova în lumina recentei Concepţii a politicii naţionale de stat.
II. Transnistria
Rezoluţia Parlamentului European cu privire la situaţia din Republica Moldova
La 18 decembrie Parlamentul Uniunii Europene a adoptat o Rezoluţie cu privire la Republica Moldova, în care acesta îşi declară sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova drept bază pentru o soluţie paşnică a conflictului transnistrean, salută crearea Comisiei Constituţionale Mixte, dar se arată dezamăgit de activitatea lipsită de substanţă a acesteia şi afirmă că planul de reglementare transnistreană propus de Rusia pentru a legitima situaţia actuală este un obstacol în calea dezvoltării democraţiei în Moldova şi nu contribuie la stabilizarea regiunii. În aceeaşi Rezoluţie, Parlamentul European îşi exprimă regretul în legătură cu faptul că Federaţia Rusă nu intenţionează să-şi retragă armamentul şi trupele pînă la sfîrşitul lui 2003, potrivit angajamentelor asumate, salută poziţia adoptată de majoritatea părţilor reprezentate la Reuniunea Ministerială a OSCE de la Maastricht cu privire la crearea unei forţe multinaţionale de consolidare a păcii sub egida OSCE şi sprijină aderarea UE la această misiune. Parlamentul European cheamă în acelaşi timp guvernele României, Ucrainei şi cel al Rusiei să se abţină de la orice amestec unilateral în afacerile interne ale Moldovei şi să lucreze împreună cu OSCE - forţa motrice în procesul de democratizare a Moldovei -, UE şi Consiliul Europei pentru a asigura dezvoltarea stabilă şi pacifică a tuturor statelor din regiune.
Evoluţii post-"Memorandum Kozak"
Alte două încărcături de muniţii ruseşti au fost evacuate din regiunea transnistreană la 18 şi 23 decembrie. În plus, potrivit unui comunicat al departamentului militar de la Moscova, citat de agenţiile ruseşti, la 27 decembrie două avioane de transport de tip IL-76 , aparţinînd Ministerului rus al Apărării, au evacuat întreg lotul de lansatoare portative de rachete antiaeriene (PZRK), precum şi cel de rachete antiaeriene teleghidate (ZUR). Purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE din Moldova, Claus Neukirch, a confirmat acţiunea de evacuare a armamentului rus de către două avioane ale Federaţiei Ruse, dar nu s-a putut pronunţa asupra conţinutului şi cantităţii încărcăturii, deoarece OSCE nu a putut monitoriza acţiunea în lipsa unei autorizaţii a părţii ruse.
Potrivit datelor Grupului Operaţional de Trupe Ruse din Transnistria, pe parcursul lui 2003 din Transnistria au fost expediate 40 de garnituri de tren cu muniţii şi nouă garnituri cu echipament militar. Cantitatea de muniţii evacuate se ridică astfel la peste 20 de mii de tone, ori aproape jumătate din stocul iniţial de 43 de mii de tone rămase în regiune ca moştenire a fostei Armate a 14-a a URSS. Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului rus al Apărării, ar fi nevoie de circa şase luni pentru încheierea procesului de evacuare cu condiţia ca ritmul de evacuare adoptat la sfîrşitul lunii octombrie - cîte două garnituri pe săptămînă - să fie menţinut.
Anterior, liderul transnistrean Igor Smirnov declara în cadrul unei conferinţe pentru reprezentanţi ai presei ruse şi ai celei oficiale de la Tiraspol că refuzul autorităţilor moldovene de a semna memorandumul rusesc de reglementare transnistreană oferă Moscovei "posibilităţi politice şi morale" pentru a modifica termenul-limită de retragere a armamentului său din Transnistria. Potrivit agenţiilor ruseşti, Smirnov a declarat că "noi nu vom exercita asupra Rusiei nici un fel de presiuni, ci pur şi simplu vom opri evacuarea armamentului rusesc, dacă vom simţi vreo ameninţare la adresa securităţii noastre".
Tiraspolul nu a dat însă deocamdată curs ameninţărilor de a bloca transportarea muniţiilor ruseşti din regiune pe care le-a motivat în mod principal prin desincronizarea evacuării armamentului cu procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean provocată de refuzul părţii moldovene de a semna aşa-zisul "Memorandum Kozak".
Într-o reacţie de răspuns Misiunea OSCE din Moldova a declarat că retragerea trupelor şi a armamentului rusesc de pe teritoriul Republicii Moldova şi reglementarea transnistreană sînt două procese distincte, care nu au fost niciodată puse în legătură directă. În acelaşi timp, Misiunea OSCE a reiterat obligaţiile internaţionale ale Federaţiei Ruse de a-şi retrage trupele şi armamentul din Transnistria şi şi-a exprimat speranţa că aceasta va găsi soluţii pentru a depăşi orice obstacol în calea definitivării acestui proces.
Un nou plan de reglementare transnistreană
În discursul ţinut în cadrul şedinţei de încheiere a sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului, Preşedintele Vladimir Voronin a renunţat la tonul optimist cu privire la reglementarea transnistreană şi a insistat asupra faptului că deşi problema transnistreană face obiectul unor "ambiţii geopolitice", Republica Moldova nu va accepta decît o soluţie de perspectivă şi care să fie acceptabilă pentru toate părţile - Rusia, UE şi OSCE. Preşedintele Voronin a declarat cu aceeaşi ocazie că în prezent, la Chişinău, se lucrează asupra unui nou plan de reglementare transnistreană, care, potrivit unor declaraţii ulterioare ale Preşedintelui, se va baza pe principiul federalizării Republicii Moldova şi va conţine stipulări deja testate şi parţial acceptate.
Actele moldoveneşti nevalabile în Transnistria
La 1 ianuarie 2004 a intrat în vigoare decizia administraţiei de la Tiraspol prin care organelor administrative transnistrene le-a fost interzis să accepte documentele eliberate de autorităţile moldoveneşti, dacă acestea nu au fost reconfirmate juridic de instituţii abilitate din Transnistria.
Decizia în cauză a fost calificată de către Ministrul Reintegrării de la Chişnău, Vasile Şova, drept o încălcare a celor mai elementare drepturi ale omului şi o încercare în plus de a compromite relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol.
III. Studii, analize, comentarii
Integrarea europeană - obiectiv strategic?
Igor Boţan, 15 ianuarie 2004
În discursul rostit la 26 decembrie 2003, cu ocazia încheierii sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului, Preşedintele Vladimir Voronin a trasat noi sarcini pentru anul 2004. Printre acestea se numără şi intensificarea eforturilor în vederea integrării europene a RM
| »»» |
|
 |





|