versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Paradoxul de la Maastricht - lecţii pentru Moldova? Sorin Hadârcă
Forţa argumentelor, Igor Boţan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

Deschiderea noii sesiuni a Parlamentului

La 5 februarie 2004, după o vacanţă de peste o lună, Parlamentul s-a întrunit în sesiunea a şaptea, care va dura pînă la mijlocul verii. În cadrul alocuţiunii de deschidere a acestei sesiuni, Preşedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, a reafirmat interesul strategic al Republicii Moldova pentru integrarea europeană, subliniind importanţa reflectării lui în activitatea legislativă viitoare şi chemînd, totodată, toţi deputaţii să se dedice plenar acestei activităţi.

Acte legislative

Legislatorii moldoveni au aprobat în prima lor săptămînă de lucru mai multe acte legislative importante, asupra unora dintre care ne vom opri în continuare.

Prin Legea privind aplicarea unor măsuri de protecţie împotriva importului de zahăr la preţuri de dumping a fost stabilită o taxă specială pentru zahărul importat, în mărime de 100-115 euro/ tonă, pentru perioada de timp cuprinsă între anii 2004-2008. Această taxă se va aplica suplimentar la taxa vamală în vigoare, indiferent de ţara de origine. Este de menţionat că aplicarea acestei taxe are menirea de a proteja producătorii autohtoni de zahăr, fapt care însă se va face în detrimentul consumatorilor, întrucît această măsură este pasibilă de a descuraja plasarea pe piaţa noastră a zahărului cu preţuri mai reduse de cost.

Adoptînd Legea pentru modificarea legii cu privire la taxele locale, Parlamentul a decis excluderea unor astfel de taxe locale precum ar fi: cea pentru salubrizarea teritoriului, utilizarea ambalajului şi a deşeurilor menajere, precum şi cea pentru trecerea frontierei de stat. Modificările respective vor lipsi autorităţile administraţiei publice locale de la frontieră de una din sursele permanente de venit. Pe de altă parte însă, aceste modificări reduc numărul de taxe aplicabile, facilitează transportul de mărfuri şi călători şi nu creează disconfort persoanelor străine care circulă pe teritoriul ţării noastre.

Conform modificărilor operate de Parlament în Codul fiscal, prin Legea pentru stabilirea unei cote preferenţiale a TVA aplicabile la livrarea unor produse, în anul 2004, pentru producţia zootehnică, fitotehnică şi horticolă în formă naturală produsă şi livrată pe teritoriul ţării se va aplica o cotă de TVA egală cu 5%. Scopul modificării efectuate este de a facilita achiziţionarea produselor menţionate de către agenţii economici care dispun de reţele largi de achiziţii şi, în special, de către întreprinderile cooperaţiei de consum. Această modificare se înscrie în ansamblul de măsuri menite să asigure revigorarea cooperaţiei de consum şi sporirea considerabilă a volumelor de achiziţie prin intermediul structurilor cooperatiste.

Legea pentru modificarea Codului fiscal în scopul extinderii ariei de aplicare a cardurilor bancare stabileşte dreptul de achitare a obligaţiilor fiscale prin intermediul cardurilor bancare, data plăţii fiind considerată acea la care s-au făcut scăderile respective de pe contul de card.

În afară de acestea, Parlamentul a decis şi ratificarea unor acte internaţionale, între care:

1. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Suediei cu privire la cadrul general şi condiţiile de cooperare pentru perioada 2003-2008. Acordul respectiv prevede extinderea ajutorului acordat Republicii Moldova de către Suedia la peste 5 milioane USD anual.
2. Protocolul privind aderarea Comunităţii Europene la Convenţia internaţională privind cooperarea în domeniul siguranţei transportului aerian.
3. Protocolul cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate la Convenţia cu privire la drepturile copilului. Protocolul interzice recrutarea şi implicarea în acţiuni militare a persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani.
4. Protocolul de amendare a Convenţiei europene pentru reprimarea terorismului. Scopurile acestui Protocol vizează: reactualizarea listei de convenţii internaţionale în domeniul combaterii terorismului; stabilirea unor proceduri noi de monitorizare a implementării convenţiei; acordarea de atribuţii mai largi comitetului european care supraveghează aplicarea Convenţiei etc.

2. Guvern

Remanieri

Nicolae Dudău a fost numit în şedinţa Cabinetului de miniştri, din 4 februarie curent, în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Italia, iar în funcţia de ministru al Afacerilor Externe devenită astfel vacantă a fost numit Andrei Stratan. Explicaţiile acestei "rocade" ar fi mai multe. Avansarea lui Andrei Stratan din funcţia de prim-viceministru al Afacerilor Externe la cea de şef al diplomaţiei moldoveneşti ar putea urmări dinamizarea eforturilor diplomatice în direcţia integrării europene, domeniu devenit prioritar în politica noastră externă şi de care dl Stratan s-a ocupat în virtutea funcţiilor sale anterioare de Coordonator Naţional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE) şi de director al Departamentului Integrare Europeană (DIE). Pe de altă parte, s-ar putea admite că, în pofida atribuirii în ultimul timp, în mare parte, a unor calificative pozitive în legătură cu activitatea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), condus de Nicolae Dudău, prestaţia acestuia n-a fost la înălţimea aşteptărilor celor mai importanţi factori de decizie de la noi, fie că revocarea lui s-a produs în urma unor disensiuni sau poate chiar intrigi necunoscute opiniei publice, fie că acesta a renunţat benevol la funcţia de ministru al Afacerilor Externe, funcţie care, după cum se ştie, suprasolicită eforturi enorme şi implică responsabilităţi sporite. Ar fi negreşit însă să se considere şi o combinaţie a unora dintre aceşti factori.

Dincolo de acestea, s-au produs şi alte cîteva remanieri mai puţin spectaculoase. Tudor Cojocaru a fost eliberat din funcţia de viceministru al Educaţiei; Alexei Cemîrtan - din cea de şef al Visteriei de Stat, iar Nicolae Şveţ - din cea de director general al Agenţiei Naţionale pentru Relaţii Funciare şi Cadastru. În acelaşi timp, Gheorghe Cojocaru a fost numit în funcţia de viceministru al Finanţelor, iar Olga Poalelungi a fost confirmată în funcţia de vicedirector al Departamentului Migraţiune.

Hotărîri

La 4 februarie curent, Guvernul a aprobat o hotărîre prin care a majorat cu peste 135 mii numărul persoanelor care vor beneficia de asigurări medicale din partea statului în cadrul noului sistem de asigurări medicale obligatorii. Categoriile de cetăţeni care urmează să se bucure de sprijinul statului sînt: femeile gravide, persoanele care îngrijesc copii pînă la vîrsta de trei ani, cele care îngrijesc şi însoţesc invalizi de gradul întîi, precum şi mamele care cresc copii invalizi pînă la vîrsta de 16 ani. Potrivit ministrului Sănătăţii, Andrei Gherman, această majorare a numărului de persoane asigurate medical va atrage după sine cheltuieli suplimentare în sumă de 60 mln lei.

În aceeaşi şedinţă de Guvern a fost instituit Grupul de lucru pentru elaborarea Programului de vecinătate Republica Moldova-România pentru perioada 2004-2006. Grupul de lucru urmează să elaboreze programul respectiv în termen de trei luni în conformitate cu Programul indicativ de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2004-2006, propus de Comisia Europeană în cadrul iniţiativei sale "New Neighbourhood".

A fost aprobat, de asemenea, şi proiectul de lege cu privire la taxa off-shore. Aceasta urmează să constituie 15% din valoarea tranzacţiei, precum şi să fie achitată la bugetul de stat în lei moldoveneşti la cursul oficial stabilit de Banca Naţională. Derogările de la plata taxei în cauză, stabilite de organul executiv, vizează transferurile efectuate de organele statale subordonate Guvernului, efectuate în legătură cu obligaţiile Republicii Moldova asumate faţă de organizaţiile internaţionale, precum şi cele efectuate de către rezidenţii ţării noastre în scopul restituirii sumelor băneşti primite în calitate de credit bancar sau împrumut bănesc de la persoanele fizice sau juridice nerezidente în Moldova şi înregistrate în zonele off-shore.

Guvern-patronat-sindicate

La 3 februarie, Guvernul, patronatul şi sindicatele au semnat Convenţia colectivă de salarizare a angajaţilor în baza contractelor individuale de muncă. Documentul respectiv prevede asigurarea, începînd cu 1 februarie 2004, a unor salarii tarifare lunare de 440 lei pentru categoria întîi de calificare a angajaţilor din întreprinderi şi organizaţii cu autonomie financiară şi de 360 lei pentru aceeaşi categorie de calificare pentru angajaţii din microîntreprinderi, din instituţiile medicosanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, precum şi pentru personalul auxiliar din întreprinderile care activează în domeniul agrar. Convenţia mai prevede şi stabilirea unui spor lunar la salariu de la 75 pînă la 150 lei pentru angajaţii care muncesc în condiţii nocive.

3. Preşedinţie

Şedinţe ale colegiilor ministeriale

În vederea realizării bilanţului activităţii unor ministere pentru anul 2003, în debutul acestui an calendaristic au fost convocate în şedinţe colegiile cîtorva ministere, la unele dintre ele participînd şi şeful statului. În luările sale de cuvînt Preşedintele Vladimir Voronin a evaluat activitatea acestor ministere desfăşurată pe parcursul anului trecut, punctînd însă şi noi obiective pentru anul 2004.

Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului

La 27 ianuarie curent a avut loc şedinţa Colegiului Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MECDT), în cadrul căreia Preşedintele Voronin a remarcat succesele obţinute în 2003, în special, în domeniul asigurării populaţiei cu apă potabilă şi în cel ecologic, apreciind numărul considerabil de proiecte realizate în acest domeniu. În pofida acestui lucru, Vladimir Voronin a declarat că "rolul ministerului în cauză este de a dirija procese, dar nu proiecte. Dirijarea proceselor începe de la evaluarea stării de lucruri, de la stabilirea scopurilor, ea se efectuează prin elaborarea politicilor şi planurilor de realizare a acestor politici, a instrumentelor care îi determină pe cetăţeni şi pe persoanele juridice să acţioneze în cadrul acestor politici şi îi împiedică să încalce normele şi regulile stabilite pentru atingerea scopurilor trasate". În acelaşi context, şeful statului a conchis că "MECDT urmează să-şi determine mai clar şi mai exact locul în economia Republicii Moldova, să aleagă, iar dacă trebuie, şi să elaboreze instrumente de piaţă corespunzătoare relaţiilor sociale contemporane pentru dirijarea proceselor din ramură şi influenţarea lor".

Printre principalele lucruri de care va trebui să se ocupe în mod prioritar MECDT în 2004 au fost menţionate: gazificarea localităţilor ţării; descentralizarea sistemului de termoficare şi asigurarea cu apă potabilă a localităţilor, în special, din nordul şi sudul republicii.

Ministerul Educaţiei

Apreciind activitatea Ministerului Educaţiei (ME) pe parcursul anului trecut, în cadrul şedinţei Colegiului acestui minister, din 29 ianuarie a.c., Preşedintele Vladimir Voronin s-a arătat a fi mai indulgent. Criticile sale au vizat mai curînd instituţiile de învăţămînt superior, decît activitatea propriu-zisă a ME, subliniind în acest context nivelul înalt de corupţie care domină în domeniul învăţămîntului superior şi ineficienţa sistemului de studii în bază de contract.

Unele dintre principalele sarcini de a căror realizare ar trebui să se îngrijească ME în timpul apropiat ar fi, în opinia Preşedintelui, definitivarea nomenclatorului specialităţilor necesare economiei naţionale şi elaborarea unor mecanisme mai eficiente de amplasare a tinerilor specialişti în cîmpul muncii, întrucît "cele mai multe instituţii de învăţămînt superior din Republica Moldova sînt preocupate de pregătirea juriştilor şi economiştilor, în condiţiile în care ţara are nevoie acută de meşteri şi tractorişti". De asemenea, a fost subliniată necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de studii în şcolile din localităţile rurale, restabilirii şcolilor polivalente, soluţionării problemelor ce ţin de durata învăţămîntului preuniversitar, completării fondurilor bibliotecilor şcolare şi creării sistemului informaţional unic în învăţămînt.

Ministerul Finanţelor

De cele mai favorabile aprecieri s-a bucurat Ministerul Finanţelor (MF), a cărui Colegiu a fost convocat la 30 ianuarie. Principalul merit al MF rezidă în executarea bugetului pentru anul 2003, fapt care denotă, în opinia lui Vladimir Voronin, că ministerul în cauză "promovează o politică justă, respectă strict şi întocmai legea". În pofida acestui merit, şeful statului n-a putut să nu scoată în relief şi aspectele nevralgice din activitatea MF. În acest context, el a menţionat că "politica noastră fiscal-bugetară, din păcate, nu se evidenţiază nici prin claritate, nici prin consecvenţă, nici prin faptul ca ar fi susţinută de contribuabili", atrăgînd atenţia asupra imperfecţiunii mecanismului de administrare a impozitelor şi recomandînd în consecinţă remedierea acestor deficienţe. Preşedintele Voronin a atins în discursul său şi problema datoriilor externe, cerînd MF să stăruie asupra identificării modalităţilor de reeşalonare a acestora.

II. Transnistria

Întîlnirea mediatorilor de la Sofia

Preşedinţia bulgară a OSCE a organizat la Sofia, între 26-27 ianuarie, o întîlnire a mediatorilor în procesul de reglementare transnistreană. Întîlnirea a avut ca temă de discuţie problema reluării negocierilor, precum şi conţinutul şi periodicitatea acestora. Reamintim că după ce autorităţile moldovene au refuzat să semneze planul de reglementare transnistreană propus de către Federaţia Rusă în noiembrie 2003, negocierile au fost întrerupte atît în format trilateral, cît şi în cel pentalateral. Din cauza divergenţelor cu privire la rolul planului rusesc în procesul ulterior de negocieri, mediatorii nu au ajuns la o înţelegere pe marginea nici unuia dintre punctele de pe agenda întîlnirii de la Sofia. În schimb mediatorii au convenit să se întîlnească din nou la 24 februarie pentru a discuta opiniile prezentate de către cele două părţi pe marginea acordului politic elaborat de către mediatori şi OSCE în cadrul cîtorva runde de negocieri care au avut loc toamna trecută.

William Hill, şeful Misiunii OSCE din Moldova, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Chişinău, după întoarcerea sa de la Sofia, că în viitorul apropiat nu pot fi aşteptate progrese substanţiale în procesul de reglementare transnistreană. Potrivit lui Hill, mediatorii au convenit asupra unei strategii care presupune un şir de acţiuni pas-cu-pas. Primul "pas" a fost făcut de OSCE, care a prezentat părţilor moldovenească şi transnistreană acordul politic pregătit în toamna anului 2003. Părţile îşi vor prezenta opiniile pe marginea proiectului pînă la 17 februarie, după care acestea vor fi examinate la întîlnirea mediatorilor fixată pentru 24 februarie. Tot atunci va fi stabilită şi data reluării activităţii mecanismului pentalateral de negocieri.

Compromisul de la Sofia pare a fi însă unul fragil. Atît părţile, cît şi mediatorii au făcut deja o serie de declaraţii care arată că dezacordul cu privire la documentul în baza căruia se vor derula negocierile de acum încolo mai persistă încă. Astfel, Preşedintele Voronin, în cadrul unei întîlniri pe care a avut-o cu William Hill pentru a discuta rezultatele reuniunii de la Sofia, a abordat şi aspecte ale unui eventual nou plan de soluţionare a conflictului, ce ar putea fi elaborat în baza documentelor care au figurat deja pe agenda negociatorilor. Pe de altă parte, Veaceslav Trubnikov, adjunctul ministrului rus de Externe, a declarat într-un interviu acordat presei moscovite că deoarece la elaborarea planului rusesc de reglementare transnistreană din noiembrie 2003 părţile au ajuns la un compromis real asupra unor probleme principiale juridice, acesta va trebui luat în consideraţie în cadrul negocierilor.

Şcolile cu predarea în limba română

La 28 ianuarie Sovietul Suprem al autoproclamatei "republici nistrene" a decis ca pînă la începutul anului academic 2004 să fie lichidate toate instituţiile preuniversitare cu predare în limba română din regiune. "Ministrul transnistrean al Educaţiei" a motivat această decizie prin faptul că nici una din instituţiile în cauză nu funcţionează conform legilor transnistrene cu privire la învăţămînt, nici una nu posedă licenţă de activitate din partea autorităţilor transnistrene, iar "ideologia şi conţinutul obiectelor umanitare predate în aceste şcoli nu corespund politicii educaţionale transnistrene". Deoarece şcolile în cauză funcţionează sub jurisdicţia ministerului Educaţiei de la Chişinău, acesta a obţinut un termen de o lună pentru a obţine licenţele necesare pentru activitatea şcolilor.

În acelaşi timp, ministerul Educaţiei de la Chişinău a calificat drept ilegală decizia autorităţilor transnistrene de a lichida şcolile româneşti, deoarece acestea au funcţionat în regiune în baza programului de învăţămînt al Republicii şi au folosit grafia latină înainte de izbucnirea conflictului transnistrean. Ministerul moldovean a mai declarat că decizia de a închide şcolile moldoveneşti reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor copiilor şi părinţilor moldoveni din regiune la educaţie în limba maternă.

Consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Yuri Zubakov, a reiterat în cadrul unei întîlniri cu membri ai comunităţii ruse la Tiraspol disponibilitatea Moscovei de a deschide un consulat al Rusiei în Transnistria. Potrivit lui Zubakov, Moscova nu va face însă acest pas decît cu acordul autorităţilor moldoveneşti, care, deşi se pronunţă împotriva deschiderii unui consulat al Rusiei la Tiraspol, nu ar avea argumente politice pentru a susţine o atare poziţie.

Reamintim că în 2002 Duma de Stat a Federaţiei Ruse a adoptat o hotărîre prin care îi cerea Guvernului rus să deschidă un consulat la Tiraspol. Această iniţiativă este privită în cercurile diplomatice ruse drept o problemă de actualitate, dat fiind că în prezent în Transnistria locuiesc circa 60 000 de cetăţeni ruşi. Autorităţile de la Chişinău s-au împotrivit acestor intenţii ale Moscovei, ca şi de altfel oricăror contacte diplomatice internaţionale cu autorităţile secesioniste de la Tiraspol.

III. Relaţii externe

Integrarea europeană

Acţiuni preparatorii

La 27 ianuarie curent, cu două zile înainte de începerea primei runde de negocieri pe marginea Planului individual de acţiuni RM-UE, a fost convocată Comisia Naţională pentru Integrarea Europeană (CNIE). La şedinţa acesteia a participat şi şeful statului, care, arătînd că "integrarea în Uniunea Europeană nu este un scop în sine, ci urmăreşte avansarea spre valorile şi standardele europene economice, democratice şi sociale", a menţionat cu acest prilej că anul 2004 urmează să devină pentru Republica Moldova "anul stabilirii temeliei instituţionale şi legislative a reformelor şi transformărilor structurale în sferele politică, economică, socială şi umanitară, al conectării la politicile europene şi al armonizării legislative la standardele europene".

Preşedintele Voronin a lăsat să se înţeleagă că procesul de creare a mecanismelor instituţionale prin care se va realiza politica de integrare europeană a Republicii Moldova va continua prin crearea unui Consiliu pe lîngă Preşedinţie care "va coordona şi va soluţiona toate chestiunile ce ţin de problematica integrării europene şi va asigura un control riguros asupra mersului îndeplinirii angajamentelor asumate în acest sens". O altă idee novatoare lansată de şeful statului la şedinţa CNIE, în raport cu practicile sale discursive anterioare, se referă la adoptarea unui program guvernamental informaţional privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

Membrii CNIE au mai fost informaţi despre faptul că la 26 ianuarie Comisia Europeană a remis Chişinăului proiectul iniţial al Planului individual de acţiuni RM-UE, urmînd ca prima rundă de negocieri pe marginea acestui document să aibă loc la Chişinău pe 29 ianuarie, fapt pentru care Vladimir Voronin a subliniat necesitatea "respectării cu stricteţe" a înţelegerilor stabilite anterior cu UE în privinţa acestui document.

Prima rundă de negocieri pe marginea Planului individual de acţiuni RM-UE

La 29 ianuarie, la Chişinău s-a desfăşurat prima rundă de negocieri pe marginea Planului individual de acţiuni RM-UE, urmînd desfăşurarea a încă două astfel de runde pînă la mijlocul lunii martie 2004, timp în care acest document va trebui definitivat. Aprobarea acestuia se preconizează însă pentru luna mai a anului în curs de către Consiliul pentru Afaceri Generale al UE, care reuneşte miniştrii de Externe ai statelor membre, după ce Comisia Europeană îşi va da avizul său pozitiv în acest sens. Grupul de negociatori moldoveni a fost condus de Andrei Stratan, atunci fiind încă prim-vicepriministru al Afacerilor Externe, iar cel din partea UE - de Hugues Mingarelli, şef de direcţie în cadrul Directoratului General Relaţii Externe al Comisiei Europene.

Potrivit unui comunicat difuzat de serviciul de presă al MAE al Republicii Moldova, citat de Info-Prim, în cadrul acestei runde de consultări au fost constituite trei mese de lucru: (1) Probleme de securitate internaţională, justiţie şi afaceri interne; (2) Economie, finanţe, comerţ, probleme sociale, agricultură, dezvoltare şi (3) Transport, telecomunicaţii, energetică, societate informaţională, cooperare în domeniul umanitar. Discuţiile purtate s-au referit la structura şi la elementele de bază ale Planului de acţiuni.

Examinarea cadrului de acţiuni viitoare

Examinarea rezultatelor primei runde de consultări pe marginea conţinutului Planului individual de acţiuni RM-UE şi a acţiunilor ce rezultă în consecinţă s-a produs în cadrul a două şedinţe, una convocată de prim-ministrul Vasile Tarlev, iar alta de Preşedintele Vladimir Voronin.

În cadrul şedinţei CNIE, din 31 ianuarie, convocată de premierul moldovean, conducătorul grupului de negociatori moldoveni, Andrei Stratan, i-a informat pe membrii acestei comisii despre conţinutul discuţiilor purtate cu oficialii europeni, subliniind că "în perioada următoare partea moldovenească urmează să identifice priorităţile în acţiuni şi să propună propriile viziuni asupra documentului în cauză". În acest context, Vasile Tarlev a cerut ministerelor şi departamentelor să-şi definitiveze pînă la 5 februarie poziţiile ce urmează a fi coordonate de către Departamentul Integrare Europeană la nivel naţional şi ulterior cu Comisia Europeană.

S-a subliniat, de asemenea, că la etapa iniţială Ministerul Economiei va fi responsabil de întregul bloc al problemelor economice şi sociale, inclusiv protecţia mediului şi ocrotirea sănătăţii; Ministerul Justiţiei se va ocupa de problematica reformelor politice şi de cooperarea cu UE în domeniul justiţiei şi afacerilor interne; Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor va coordona problematica ce ţine de transporturi, telecomunicaţii, energetică, societatea informaţională, iar Ministerul Afacerilor Externe va fi responsabil de domeniile culturii, educaţiei, cercetării ştiinţifice şi cel care vizează societatea civilă.

În cadrul celei de-a doua şedinţe convocate la Preşedinţie, Vladimir Voronin a solicitat mobilizarea eforturilor oficialităţilor moldoveneşti în vederea asigurării unei bune pregătiri pentru cea de-a două rundă de negocieri asupra Planului de acţiuni, care se va desfăşura pe 23 februarie la Bruxelles. De asemenea, s-a insistat şi asupra consolidării raporturilor cu statele membre ale PSESE, precum şi asupra necesităţii de participare la iniţiativa de cooperare transfrontalieră lansată de UE în contextul extinderii sale.

Acord de liber schimb

În virtutea angajamentelor asumate prin asocierea la Memorandumul de Înţelegere privind Liberalizarea şi Facilitarea Comerţului în Europa de Sud-Est, Republica Moldova a încheiat la 28 ianuarie un Acord de liber schimb cu Macedonia. Documentul presupune liberalizarea progresivă a comerţului bilateral dintre cele două ţări pînă la 31 decembrie 2007.

IV. Studii, analize, comentarii

Paradoxul de la Maastricht - lecţii pentru Moldova?
Sorin Hadârcă, 11 februarie 2004

Uniunea Monetară Europeană, reprezentată de ţările care au adoptat moneda unică europeană - euro, sînt polarizate astăzi vizavi de respectarea criteriilor de la Maastricht. În mod concret, Franţa şi Germania, ale căror deficite bugetare depăşesc vădit 3% din PIB al acestora, poartă o polemică dură cu guvernatorul Băncii Centrale Europene

»»»

Forţa argumentelor
Igor Boţan, 11 februarie 2004

Viaţa politică din Republica Moldova (RM) este în permanenţă însoţită de scandaluri care se referă mai ales la modul în care sînt respectate drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Cel mai recent scandal este legat de refuzul autorităţilor de a permite desfăşurarea la 25 ianuarie a.c. a unei acţiuni de protest anunţate de către Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) încă la 3 decembrie 2003

»»»