versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Potenţiale surse de conflict electoral, Igor Boţan
Disonanţele latente dintre autorităţi şi producătorii autohtoni, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

Disensiuni inerente specificului vieţii noastre politice

Un loc aparte în cîmpul de preocupări ale legislatorilor moldoveni l-a ocupat în ultimele două săptămîni examinarea chestiunii privind ridicarea imunităţii parlamentare a cîtorva deputaţi creştin-democraţi, care se doreşte a fi traşi la răspundere administrativă pentru pichetarea Ambasadei Federaţiei Ruse, sediului Televiziunii, precum şi pentru desfăşurarea unor acţiuni de protest neautorizate. Răspunzînd astfel la solicitarea organelor procuraturii, mai mulţi deputaţi comunişti şi independenţi au votat în două şedinţe plenare diferite pentru lipsirea lui Vlad Cubreacov, Ştefan Secăreanu, Valentin Chilat şi a preşedintelui PPCD, Iurie Roşca, de imunitate parlamentară.

Acte legislative

Adoptînd în regim de urgenţă Legea pentru modificarea legii cu privire la Guvern, la doar două zile de la aprobarea unei hotărîri guvernamentale în acest sens, Parlamentul a decis să reorganizeze Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MECDT) în două structuri separate: (1) Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN) şi (2) Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (DCDT). Această transformare instituţională se produce după ce Preşedintele Voronin, participînd la şedinţa colegiului MECDT, a adus critici serioase la adresa acestui minister, dar şi după ce fostul conducător al MECDT, Gheorghe Duca, a fost ales în funcţia de preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, el nefiind mai mult în posibilitatea de a-şi exercita atribuţiile de ministru.

Parlamentarii au decis prin Legea pentru modificarea Codului muncii să excludă din acest cod norma care obliga angajatorul solicitant de licenţă să aibă permisiunea eliberată de organele de protecţie a muncii. Iniţiativa respectivă a fost promovată în scopul reducerii numărului de acte necesare pentru obţinerea licenţei şi stimulării dezvoltării business-ului mic.

Hotărîrea privind aniversarea a 645-a a statului Moldova instituie marcarea celor 645 ani de la apariţia statului medieval Moldova, prin organizarea unor acţiuni de sărbătorire la nivel republican şi local a acestui eveniment "de mare însemnătate pentru statornicirea şi dăinuirea poporului moldovenesc". Adoptarea acestui act a fost motivată prin necesitatea de a se contribui la consolidarea societăţii "moldoveneşti multinaţionale", la accelerarea procesului de restabilire a integrităţii teritoriale şi la afirmarea Republicii Moldova pe plan european.

Parlamentul a mai ratificat şi un şir de acte internaţionale, printre care: (1) Acordul privind comerţul liber între Republica Moldova şi Ucraina; (2) Hotărîrea Consiliului şefilor de guverne ale statelor membre ale CSI cu privire la remunerarea muncii în organele comunitare, act care prevede majorarea retribuirii funcţionarilor angajaţi în structurile CSI, pentru a aduce salariile acestora în concordanţă cu nivelul de trai general; (3) Statutul Organizaţiei Intra-Europene a Administraţiilor Fiscale, instituţie care promovează cooperarea şi schimbul de experienţă dintre administraţiile fiscale ale ţărilor-membre; (4) Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, act ce are menirea de a proteja sănătatea omului şi mediul ambiant împotriva influenţei negative a poluanţilor organici persistenţi.

Săptămîna trecută a fost adoptată Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea farmaceutică, prin care au fost interzise comercializarea sau schimbul de medicamente şi produse farmaceutice între furnizorii angro. De asemenea, s-a stabilit că importul medicamentelor şi produselor farmaceutice se va efectua direct de la producători sau distribuitorii autorizaţi ai acestora.

Prin alte două hotărîri Parlamentul l-a desemnat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general pe Valeriu Gurbulea, care a deţinut pînă în prezent funcţia de secretar al Consiliului Suprem de Securitate de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, şi a confirmat componenţa Colegiului Procuraturii Generale.

2. Guvern

Remanieri

În şedinţa sa, din 11 februarie curent, Guvernul i-a eliberat din funcţiile de viceminiştri ai Afacerilor Externe pe Ion Stăvilă şi pe Vitalie Slonovschi, totodată înlocuindu-i pe aceştia cu Eugenia Kistruga, fost consilier prezidenţial pentru probleme de politică externă, şi cu Sergiu Stati, ex-consultant principal al acesteia. Remanierile respective se produc la puţin timp după ce Andrei Stratan l-a substituit în funcţia de ministru al Afacerilor Externe pe Nicolae Dudău.

Peste o săptămînă Victor Zlacevschi, reprezentantul organului legislativ moldovenesc în Adunarea interparlamentară a CSI, a fost numit în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în România. Tot atunci Anatol Dubrovschi, ex-consilier prezidenţial pentru problemele culturii, învăţămîntului şi ştiinţei, a fost numit în calitatea de viceministru al Educaţiei, iar Valeriu Lazăr, directorul firmei de consulting "Intelligent Service", a fost desemnat în funcţia de ministru adjunct al Economiei.

Hotărîri

Dînd curs deciziei comisiei pentru lichidarea Companiei de Stat "Teleradio-Moldova", Executivul a aprobat la 11 februarie o hotărîre prin care dispune lichidarea acestei companii în vederea reorganizării ei în instituţie publică. După ce decizia respectivă va fi reafirmată şi de Parlament, va fi interesant a se urmări dacă angajaţii mai puţin loiali faţă de actuala conducere a Companiei de Stat "Teleradio-Moldova" vor fi reangajaţi în slujba noii instituţii publice a audiovizualului.

În virtutea obligaţiunilor sale asumate faţă de patronat şi sindicate, săptămîna trecută Guvernul a aprobat o hotărîre prin care se prevede asigurarea, începînd cu 1 februarie 2004, a unor salarii tarifare lunare de 440 lei pentru categoria întîi de calificare a angajaţilor unităţilor economice cu autonomie financiară şi de 360 lei pentru aceeaşi categorie de calificare pentru angajaţii din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, precum şi pentru personalul auxiliar din întreprinderile care activează în domeniul agrar. În cazul ultimelor se va admite trecerea graduală la noile salarii tarifare, proces care însă nu va trebui să depăşească data-limită de 1 septembrie 2004.

Guvernul a mai aprobat, la 18 februarie a.c., un program care vizează dezvoltarea ramurii farmaceutice în perioada anilor 2004-2006. Programul prevede dezvoltarea ştiinţei farmaceutice, extinderea reţelei de aprovizionare cu medicamente a instituţiilor medicale de pe întreg teritoriul republicii, asigurarea calităţii medicamentelor etc. În cadrul aceleiaşi şedinţe ministerelor de resort li s-au dat indicaţii ca în timp de două săptămîni să elaboreze un alt plan, realizarea căruia ar permite deschiderea "în fiecare localitate şi spital a cel puţin unei farmacii de stat".

Potrivit unui alt proiect de lege se preconizează construcţia gazoductului magistral de înaltă presiune Căuşeni-Chişinău, cu o lungime de 85 km şi cu un cost aproximativ de 25 mln USD. Potrivit autorilor proiectului în cauză, darea în exploatare a acestui gazoduct va spori gradul de securitate energetică a capitalei ţării, precum şi va permite gazificarea altor 20 de localităţi din republică.

Guvernul a aprobat, de asemenea, şi Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante. Potrivit acestuia, doritorii de a ocupa funcţii publice vor trebui să susţină o probă scrisă, care va consta în executarea unor lucrări, teste etc., şi un interviu, asumîndu-şi totodată obligaţia de a achita anumite taxe pentru participarea la concurs.

Şedinţa CNIE

În cadrul unei noi şedinţe, din 14 februarie curent, a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE), prezidată de prim-ministrul Vasile Tarlev, reprezentanţii mai multor ministere şi departamente responsabile de elaborarea Planului de acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană au avansat propuneri care vizează conţinutul acestui document. Aceste propuneri urmează a fi discutate cu experţii europeni în cadrul celei de-a doua runde de negocieri pe marginea documentului în cauză, care va avea loc pe 23 februarie la Bruxelles. În acest context, premierul Vasile Tarlev a subliniat, potrivit unui comunicat difuzat de către serviciul de presă al Guvernului, că "în Planul de acţiuni trebuie prevăzute activităţi de dezvoltare a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, a Acordului de Parteneriat şi Cooperare, colaborării în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est". În opinia prim-ministrului, "direcţiile prioritare în acţiuni ale Moldovei [trebuie să vizeze] deschiderea la Chişinău a Delegaţiei permanente a UE, semnarea acordului asimetric de liber schimb şi a celui de stabilizare şi asociere, bazat pe cele patru libertăţi: libera circulaţie a mărfurilor, a banilor, a serviciilor şi a cetăţenilor".

3. Preşedinţie

Edificarea unei societăţi informaţionale

Necesitatea elaborării şi implementării unui program naţional de conectare gratuită la Internet a instituţiilor de învăţămînt şi a bibliotecilor a fost discutată în cadrul unei şedinţe convocate de Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. În cadrul acestei reuniuni, şeful statului a declarat că "edificarea unei societăţi informaţionale trebuie să devină o prioritate naţională şi să se înscrie în contextul eforturilor de integrare europeană a ţării noastre. Realizarea opţiunii de integrare europeană depinde în mare măsură de implementarea standardelor europene, în special în domeniile social-economic, educaţional, informaţional". În acest context, se impun acţiuni cardinale şi neordinare pentru asigurarea unui salt calitativ în direcţia informatizării societăţii noastre, Preşedintele Voronin remarcînd că premisele unor astfel de realizări există.

Şeful statului a pledat pentru elaborarea şi lansarea operativă a unui program de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova, o primă etapă a căruia ar fi conectarea gratuită la Internet, pînă la sfîrşitul anului 2005, a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar şi a bibliotecilor. În acest scop s-a recomandat crearea unui grup de lucru, sub conducerea ministrului Educaţiei, care ar coordona şi ar monitoriza procesul de implementare a programului în cauză.

II. Transnistria

Un nou plan de reglementare transnistreană

La insistenţa preşedinţiei bulgare a OSCE, la 16 februarie misiunea OSCE de la Chişinău a dat publicităţii planul de reglementare transnistreană elaborat de către mediatori în toamna anului 2003, plan care a fost prezentat părţilor moldovenească şi transnistreană ceva mai devreme potrivit înţelegerilor de la Sofia. Documentul intitulat "Propunerile şi recomandările mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse, Ucrainei cu privire la reglementarea transnistreană" nu stabileşte un termen exact pentru finalizarea negocierilor sau adoptarea unei Constituţii federale, ci vorbeşte doar la general despre viitoarea structură a statului, a Parlamentului şi a modului în care va fi ales Preşedintele. Astfel, Republica Moldova reunificată ar urma să devină stat federal, cu un singur subiect federal - Transnistria. Subiectul federal va putea părăsi federaţia în cazul în care Republica Moldova se va alipi la un alt stat sau îşi va modifica statutul său actual de subiect al dreptului internaţional. Planul prevede şi o serie de garanţii politice, economice, umanitare şi militare. Cele din urmă ar urma să fie asigurate de către un contingent internaţional de forţe de menţinere a păcii cu mandat OSCE. Planul acordă mai multe puteri organelor federale decît cel propus de către Federaţia Rusă în noiembrie 2003, precum şi puteri de control asupra subiecţilor federali. Prin acest nou document se propune instituirea unui Parlament federal bicameral, a cărui cameră superioară ar fi aleasă potrivit principiului administrativ-teritorial, în timp ce şeful statului ar fi ales fie prin vot direct, fie prin votul Parlamentului.

Cele două părţi au prezentat deja mediatorilor propunerile şi comentariile lor pe marginea noului plan. Acestea urmează să fie discutate de către mediatori pe 24 februarie la Belgrad, în cadrul unei noi întîlniri trilaterale.

Retragerea muniţiilor ruse din Transnistria

Ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, a declarat în cadrul conferinţei anuale a NATO de la Munchen din 6-7 februarie că Rusia ar putea cere renegocierea acordurilor de la Istanbul, în particular a Tratatului adaptat privind Forţele Convenţionale din Europa (FACE). Potrivit lui Ivanov, FACE îşi va pierde capacitatea de a contribui la menţinerea stabilităţii şi a balanţei de interese în Europa o dată cu apropiata aderare la NATO a şapte noi membri, o parte din care nu au participat la elaborarea FACE. În aceste noi condiţii politico-militare Rusia consideră justificată cererea sa de a renegocia termenele de evacuare a trupelor şi muniţiilor sale din Georgia şi Moldova.

Cîteva zile mai tîrziu, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Iuri Zubakov, declara în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău că Rusia şi-a îndeplinit integral obligaţiile asumate prin FACE în ceea ce priveşte Republica Moldova, iar contingentul militar rus staţionat în Transnistria va fi evacuat imediat ce vor fi create condiţiile necesare. Potrivit lui Zubakov, pauza de aproape două luni din procesul de evacuare se datorează unor complicaţii apărute ca urmare a eşecului planului rus de reglementare transnistreană, precum şi ca urmare a nereglementării problemei compensaţiilor financiare revendicate de autorităţile transnistrene.

În replică la declaraţiile ambasadorului Zubakov, Ministerul de Externe de la Chişinău a difuzat un comunicat în care reaminteşte că problema soluţionării politice a conflictului transnistrean nu poate fi în nici un mod sincronizată cu cea a retragerii armamentului şi trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi îndeamnă Rusia să-şi onoreze angajamentele de la Istanbul în mod necondiţionat. Potrivit comunicatului, orice legătură între nesemnarea planului Kozak şi blocarea procesului de retragere a muniţiilor "este contraproductivă soluţionării conflictului şi poate avea doar repercusiuni negative asupra comportamentului liderilor transnistreni la masa de negocieri".

Această poziţie nu pare însă să fie împărtăşită şi de autorităţile transnistrene, care au declarat recent că doresc ca Rusia să-şi menţină prezenţa militară în regiune pînă la reglementarea definitivă a conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol.

Disputa în jurul comisariatului de poliţie moldovenească de la Tighina (Bender)

Situaţia în jurul comisariatului de poliţie şi penitenciarului pentru deţinuţi bolnavi de tuberculoză de la Tighina, subordonate administrativ Chişinăului, s-a agravat simţitor pe parcursul ultimelor două săptămîni. Autorităţile locale de la Tighina (Bender) insistă de mai mulţi ani ca aceste două instituţii să fie evacuate din oraş, lucru pe care l-au cerut în mod imperativ din luna august 2003, deconectînd ambele instituţii de la reţelele orăşeneşti de alimentare cu energie şi apă. Deoarece mai multe runde de negocieri pe marginea acestei probleme în cadrul CUC nu au dus la nici un rezultat, autorităţile locale au recurs săptămîna trecută la o serie de acţiuni de expulzare forţată a comisariatului de poliţie moldovenească de la Tighina (Bender). După demontarea geamurilor şi uşilor unei părţi a blocului în care îşi are sediul comisariatul, acestea au recurs la demontarea acoperişului blocului, inclusiv a unor birouri ocupate de către comisariat. Deşi incidentul nu s-a soldat cu ciocniri violente între lucrătorii comisariatului şi echipa de muncitori transnistreni, acesta şi-a lăsat amprenta asupra relaţiilor şi aşa tensionate dintre Chişinău şi Tiraspol. Ministrul moldovean al Reintegrării a calificat acţiunile autorităţilor de la Tighina (Bender) drept o încălcare flagrantă a Acordului de încetare a focului din 1992 şi o provocare la adresa Chişinăului. Pe de altă parte, Misiunea OSCE din Republica Moldova a chemat autorităţile transnistrene să se abţină de la acţiuni unilaterale care ar putea duce la destabilizarea situaţiei.

III. Studii, analize, comentarii

Potenţiale surse de conflict electoral
Igor Boţan, 25 februarie 2004

Pregătirile pentru viitoarele alegeri parlamentare au demarat deja, deşi pînă la startul oficial al campaniei electorale a rămas aproximativ un an. Deocamdată, eforturile potenţialilor concurenţi electorali sînt concentrate asupra dezbaterilor privind viitoarele alianţe electorale şi asupra relaţiilor dintre putere şi opoziţie

»»»

Disonanţele latente dintre autorităţi şi producătorii autohtoni
Iurie Gotişan, 25 februarie 2004

Pentru producătorii autohtoni expoziţia inaugurată la 10 februarie sub genericul "Fabricat în Moldova" a fost o ocazie bună nu atît de a-şi demonstra mărfurile produse, majoritatea dintre care le-am putut vedea şi cu alte ocazii similare, cît mai degrabă de a se plînge încă o dată autorităţilor de legislaţia proastă

»»»