Guvernare şi democraţie în Moldova

An. II, nr. 26, 16 martie 2004
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Transnistria
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
I. Activitatea instituţiilor publice
1. Parlament
1.1 Retragerea imunităţii parlamentare
Dacă anterior unor deputaţi creştin-democraţi li s-a retras imunitatea parlamentară pentru a fi traşi la răspundere administrativă, atunci în ultima săptămînă a lunii februarie parlamentarilor Iurie Roşca, Vlad Cubreacov şi Ştefan Secăreanu le-a fost retrasă imunitatea parlamentară pentru a fi deferiţi justiţiei pe cauză penală. Principalul cap de acuzaţie pe care îl invocă organele procuraturii este profanarea simbolurilor de stat ale Federaţiei Ruse. Conform art. 347 din Codul penal "profanarea simbolurilor naţional-statale (drapel, stemă, imn) ale Republicii Moldova sau ale altui stat" se pedepseşte, în dependenţă de gravitate, aplicîndu-se o amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale (10 mii lei) sau cu privaţiunea de libertate de la 2 la 6 ani.
De imunitate parlamentară a mai fost lipsit şi Nicolae Malachi, membru al fracţiunii de opoziţie "Alianţa Braghiş", care este suspectat de comiterea unor infracţiuni de drept comun - sustragerea averii statului prin transmiterea unor proprietăţi la balanţa unor firme private.
1.2 Acte legislative
Prin Legea pentru scutirea de TVA a materialului viticol importat Parlamentul a decis că în anul 2004 taxa pe valoarea adăugată nu se va aplica la importul şi livrarea pe teritoriul ţării a materialului de înmulţire şi săditor viticol, precum şi a celui pomicol de categorie biologică prebază, bază, certificat şi standard. La adoptarea legii nu s-au stabilit însă mecanisme noi pe care trebuie să le introducă organele de stat în domeniul controlului asupra importului şi comercializării materialului în cauză, iar lipsa unor asemenea mecanisme poate diminua efectul scontat de legiuitori, deoarece intermediarii şi comercianţii ar putea vinde producţia la un preţ la fel de ridicat ca şi anterior.
Parlamentul a revotat Legea privind publicarea tratatelor internaţionale remisă de Preşedintele Voronin, stabilind că textele tratatelor internaţionale vor fi publicate în ediţii speciale ale "Monitorului oficial" al Republicii Moldova în termen de o lună de la intrarea lor în vigoare. Amintim cu acest prilej că în conformitate cu prevederile constituţionale, actele internaţionale la care Republica Moldova devine parte vor face parte din dreptul intern şi urmează a fi respectate şi aplicate asemeni legilor naţionale.
Adoptînd Legea pentru stabilirea unor suplimente la pensii pentru locuitorii din comuna Copanca, legislatorii s-au pronunţat pentru stabilirea unor adaosuri la pensii de la 50 pînă la 100 lei pentru pensionarii din această localitate din stînga Nistrului pentru a se asigura corelarea acestor pensii cu cele stabilite de către administraţia autoproclamatei republici nistrene. Cheltuielile estimate vor constitui peste un milion de lei şi urmează a fi acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat, fapt pentru care Guvernul va trebui să prezinte propuneri de majorare a veniturilor bugetului respectiv din contul bugetului de stat.
Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la pensionare şi protecţia socială stabileşte condiţii privilegiate de pensionare pentru mamele care au născut şi educat pînă la vîrsta de 8 ani 5 şi mai mulţi copii. Femeile respective se vor putea pensiona la vîrsta de 54 ani. Condiţii privilegiate au fost stabilite, de asemenea, şi pentru persoanele care lucrează la munci foarte nocive şi foarte grele - pentru bărbaţi vîrsta de pensionare va constitui 54 ani, iar pentru femei - 49 ani. Legislaţia cu privire la pensionare a fost completată cu o normă unică ce prevede că stagiul minim necesar pentru obţinerea dreptului la pensie pentru limita de vîrstă va constitui 30 de ani. În Legea cu privire la veterani s-au introdus norme care vor asigura plata adaosurilor la pensie pentru merite deosebite tuturor categoriilor de veterani, inclusiv celor pensionaţi din forţele armate.
2. Guvern
2.1 Remanieri
Potrivit dispoziţiilor date de Vladimir Voronin la şedinţa Consiliului Suprem de Securitate în cadrul căreia au fost demascate afaceri frauduloase cu făina de import, Guvernul i-a demis pe Alexei Roibu din funcţia de şef al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) şi pe Gheorghe Lungu, şeful adjunct al Direcţiei Agricultură şi Protecţia Mediului din cadrul Cancelariei de Stat.
2.2 Hotărîri
Guvernul a decis printr-o hotărîre crearea în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a unui grup de lucru, în frunte cu conducătorul acestui minister, Dmitri Todoroglo, structură căreia i s-a încredinţat "asigurarea Republicii Moldova cu pîine". Potrivit deciziei Executivului "grupul urmează să identifice 2-3 agenţi economici autohtoni, care ar putea importa cantitatea de 25 mii tone de grîu pe parcursul lunii martie, la un preţ optimal, pentru a asigura normele de securitate a statului".
Astfel, pînă la finele lunii curente va fi organizat un concurs pentru selectarea companiilor care vor asigura importul a 25 mii de tone de grîu alimentar care urmează să fie comercializat pe piaţa internă. Mijloacele financiare obţinute de la comercializarea grîului importat vor fi utilizate ulterior pentru completarea rezervelor de stat.
În aceste condiţii, oficiali din cadrul Ministerului Economiei au efectuat deja un studiu privind preţurile şi condiţiile de livrare a grîului alimentar pe care le oferă bursele de mărfuri internaţionale, stabilindu-se că ţara care oferă cele mai favorabile condiţii de import al grîului este Canada.
Actualmente rezerva de grîu a Republicii Moldova constituie 30 mii tone, cantitate care este suficientă pînă la 15 aprilie curent. Cantitatea de grîu recoltată în anul 2003 a fost de 10 ori mai mică comparativ cu cea din 2002 şi a constituit doar 101 mii tone.
Demnitarii de stat şi persoanele cu funcţii de răspundere nu vor mai fi obligaţi să facă declaraţii în care să indice toate veniturile, averea ce le aparţine, inclusiv cea a familiilor lor, valorile mobiliare pe care le deţin, ci doar să facă o declaraţie despre veniturile nete obţinute în ultimul an. Aceste prevederi sînt incluse în proiectul de modificare a Legii cu privire la declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de răspundere, aprobat într-o şedinţă de Guvern.
Printr-o moţiune guvernamentală a fost prelungit, pînă la 1 ianuarie 2005, termenul de aplicare a hotărîrii Guvernului, adoptată în septembrie 2001, cu privire la "declararea vamală a mărfurilor, introduse în şi retrase din spaţiul vamal al ţării de către agenţii economici producători din raioanele de est ale Republicii Moldova". Hotărîrea în cauză a fost adoptată în scopul combaterii tranzacţiilor de contrabandă, prevenirii încălcărilor normelor vamale, precum şi controlului schimburilor economice care sînt efectuate prin intermediul frontierei de est a ţării.
Guvernul a aprobat, de asemenea, şi noua componenţă a Consiliului Economic pe lîngă primul ministru. Organul consultativ include 25 de persoane care sînt reprezentanţi ai unor companii private, instituţiilor financiar-bancare, administraţiei publice locale, Camerei de Comerţ şi Industrie, precum şi ai asociaţiilor producătorilor agricoli. În funcţia de preşedinte al Consiliului a fost desemnat Alexandru Sîrbu, preşedintele companiei moldo-americane "Sun Communications" (fosta "Sun-TV"), iar în calitate de vicepreşedinţi - Iacob Tihman, directorul general al companiei "Efes Vitanta Moldova Brewery" şi Victor Hvorostovschi, preşedintele FinComBank. Din Consiliu mai fac parte preşedintele companiei "DAAC-Hermes", Vasile Chirtoca, directorul general al întreprinderii mixte "Acorex Wein Holding", Sergiu Boreţ, preşedintele Victoriabank, Victor Ţurcanu, precum şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Vasile Mîrzenco.
Printr-o altă hotărîre de guvern, adoptată la 10 martie, s-a decis indexarea depunerilor băneşti în Banca de Economii (BE) a cetăţenilor născuţi pînă în anul 1930 inclusiv. Conform datelor BE, pînă în prezent în lista beneficiarilor de indexare a depunerilor băneşti în anul 2004 au fost incluse 44,2 mii de persoane care au depus cereri la reprezentanţele şi filialele BE în perioada 1 octombrie 2003-31 ianuarie 2004. Pentru indexarea depunerilor beneficiarilor în cauză sînt necesare 28,2 milioane de lei sau 58,8 la sută din suma preconizată în bugetul pentru anul curent. În Legea bugetului de stat pentru 2004 au fost prevăzute mijloace băneşti pentru indexare în sumă de 48 milioane lei.
3. Preşedinţie
3.1 "Mafia făinii"
În cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Securitate, din 28 februarie curent, Preşedintele Vladimir Voronin a atras atenţia asupra situaţiei extraordinare create în domeniul asigurării ţării cu pîine. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, Vladimir Voronin a arătat că dispune de date care "confirmă formarea unei adevărate reţele mafiote în sistemul de asigurare a populaţiei cu pîine", furnizate nu de către organele statale de resort, "ci de către un grup de persoane, adevăraţi patrioţi, cărora le pasă de soarta concetăţenilor şi de starea lucrurilor din ţară". Conform acestor date, care în mod normal ar fi trebuit verificate, "cantităţi importante de făină pentru necesităţile statului au fost contractate de la producători străini cu 177 USD pentru o tonă şi puse la dispoziţia SA "Franzeluţa" prin firme intermediare cu 377 USD pentru o tonă, ceea ce a determinat scumpirea produselor de panificaţie".
Apreciind drept nesatisfăcătoare activitatea organelor de stat abilitate să efectueze un control riguros asupra acestui proces şi inadecvate justificările conducătorilor instituţiilor vizate, şeful statului a dispus, apriori unei investigaţii judiciare complexe, convocarea în regim de urgenţă a unei şedinţe guvernamentale în cadrul căreia Gheorghe Lungu, şeful adjunct al Direcţiei Agricultură şi Protecţia Mediului din cadrul Cancelariei de Stat, şi Alexei Roibu, şeful CCCEC, să fie retraşi din funcţiile lor. Preşedintele Voronin a solicitat, de asemenea, demiterea lui Victor Cojocaru din funcţia de director al SA "Franzeluţa" şi a altor factori de decizie de la această întreprindere, precum şi "aplicarea unui avertisment aspru ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Dmitri Todoroglo". Mai mult, Preşedintele a cerut deschiderea de către Procuratura Generală a unei anchete pe marginea acestui caz, anunţînd că va monitoriza personal desfăşurarea acesteia.
Mai mulţi observatori politici, în condiţiile în care Guvernul n-a fost demis, deşi s-a menţionat de către şeful statului că într-o "ţară normală" acesta şi-ar fi dat demisia într-o atare stare de lucruri, admit că "răfuiala" Preşedintelui ar putea avea un substrat electoral subtil. Un alt motiv care îi determină pe aceştia să avanseze această presupoziţie vizează faptul că suma de achiziţie de 177 USD invocată de şeful statului se referă mai curînd la costul grîului, şi nu al făinii. În orice caz, dacă a avut sau nu dreptate şeful statului se va putea vedea judecîndu-se după preţul pîinii care ar urma în mod firesc, după combaterea acestor afaceri frauduloase, să fie diminuat, precum şi după ce vor fi cunoscute rezultatele investigaţiei judiciare.
3.2 Vizită în Kuwait
Preşedintele Vladimir Voronin s-a aflat în zilele de 6 şi 7 martie într-o vizită oficială în Kuwait. În cadrul acestei vizite, mai puţin obişnuite din punctul de vedere al geografiei acesteia, dl Voronin a avut întrevederi cu emirul Kuwaitului, Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, cu premierul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah şi cu preşedintele Adunării Naţionale a acestei ţări, Jassem El-Khurafi. Cu prilejul acestor reuniuni, oficialii moldovean şi kuwaitieni au subliniat necesitatea dinamizării dialogului politic între părţi, raporturilor comercial-economice bilaterale şi a extinderii cadrului juridic bilateral prin semnarea unor acorduri care ar viza evitarea dublei impuneri, prevenirea evaziunii fiscale, colaborarea tehnico-ştiinţifică etc.
II. Politici economice
1. Politica creditară
Guvernul va examina în curînd posibilitatea reducerii de la 22 la 15 la sută a dobînzii calculate pentru creditele acordate producătorilor agricoli. Şeful Cabinetului de miniştri a declarat că deşi sectorul financiar-bancar din ţară este în cea mai mare parte privat, Ministerul de Finanţe va identifica mecanisme suplimentare de simplificare a sistemului de gaj şi de reducere a dobînzii pentru creditele contractate.
2. Garantarea depozitelor bancare
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Republicii Moldova a adoptat Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar. Mecanismul de protejare a deponenţilor în formula sus-menţionată a devenit aplicabil ca urmare a creării premiselor necesare pentru realizarea unui grad avansat de consolidare şi stabilitate a instituţiilor bancare.
Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar a fost elaborată în baza principiilor generale acceptate în domeniu cum ar fi cele prevăzute de Directiva Uniunii Europene 94/19/EC din 30 mai 1994, prevederile Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cele ale Asociaţiei Internaţionale a Asigurătorilor de Depozite.
Astfel, toate băncile sînt obligate să participe la schema de garantare a depozitelor prin intermediul unui fond special, la care vor contribui trimestrial. Fondul va avea deschis un cont curent la Banca Naţională în care vor fi acumulate mijloacele financiare destinate compensării plăţii depozitelor indisponibile şi care vor trebui menţinute la un nivel de cel puţin 7% din totalul depozitelor bancare garantate.
Avînd în vedere faptul că majoritatea (circa 97%) din deponenţi-persoane fizice deţin în sistemul bancar depozite în sumă de pînă la 4500 lei, legea prevede stabilirea unui plafon de garantare a depozitelor în această mărime. În cazul unui surplus de mijloace financiare, fondul de garantare a depozitelor poate aplica plafonului respectiv un coeficient de variaţie pentru ajustarea plăţii depozitelor la sursele disponibile.
3. Asistenţă financiară internaţională
Banca Mondială (BM) va acorda Republicii Moldova asistenţă financiară chiar şi în absenţa unui acord condiţionat dintre Chişinău şi FMI. Însă banii primiţi vor fi destinaţi doar pentru proiecte cu caracter social, precum şi pentru asanarea sectorului privat. Volumul şi modul de finanţare urmează să fie stabilite în cadrul Strategiei de Asistenţă pentru Ţară pentru anii 2004-2007. Această hotărîre a fost elaborată de comun acord cu autorităţile de la Chişinău şi urmează să fie prezentată Consiliului de Directori ai BM.
III. Transnistria
1. Întîlnirea mediatorilor la Belgrad
Între 24 şi 25 februarie mediatorii din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei s-au întîlnit la Belgrad pentru a discuta comentariile şi propunerile înaintate de către părţile moldovenească şi cea transnistreană pe marginea planului de reglementare pregătit sub egida OSCE toamna trecută. În urma întîlnirii mediatorii i-au cerut părţii transnistrene propuneri mai detaliate pe marginea planului în cauză. Deocamdată partea transnistreană nu şi-a prezentat propunerile sale pe marginea planului elaborat sub egida OSCE, lucru pe care a spus că-l va face după alegerile prezidenţiale din Rusia din 14 martie. În cadrul unor consultări ulterioare cu părţile moldovenească şi cea transnistreană, mediatorii au convenit să convoace o nouă rundă de negocieri pe 24 şi 25 martie.
2. Comemorare
O serie de manifestaţii de comemorare a victimelor căzute în războiul de pe Nistru din primăvara-vara anului 1992 au avut loc în Republica Moldova cu începere din 1 martie, ziua care a marcat cea de-a 12-a aniversare de la începutul conflictului militar de pe Nistru. În mesajul oficial de comemorare al prim-ministrului Vasile Tarlev se spune: "Patriotismul şi eroismul luptătorilor pentru independenţa şi integritatea Patriei să ne însufleţească mereu în eforturile de zi cu zi pentru reîntregirea Moldovei, întru binele şi prosperarea poporului nostru, iar tragicele evenimente din primăvara anului 1992 să nu se repete niciodată". Printre manifestaţiile de comemorare s-au numărat servicii bisericeşti, depuneri de flori şi întîlniri ale combatanţilor din războiul de pe Nistru.
În acest sens mai mulţi observatori locali au remarcat duplicitatea poziţiei partidului de guvernămînt cu privire la evenimentele din 1992. Dacă în mod tradiţional aceştia se referă la războiul din 1992 ca la unul care se datorează unor motivaţii "extremiste", în acelaşi timp ei sînt nevoiţi să tolereze sintagma de "apărători ai integrităţii teritoriale şi suveranităţii Moldovei", care li se atribuie combatanţilor din războiul din 1992.
În timpul săptămînii de comemorare, aceştia din urmă, în persoana lui Ilie Ilaşcu, fost deţinut politic la Tiraspol, în prezent senator în Parlamentul României, au înaintat un ultimatum autorităţilor de la Tiraspol prin care le cer acestora să-i elibereze pe ceilalţi deţinuţi politici moldoveni pînă la 1 mai, ori combatanţii vor recurge la toate mijloacele pe care le au la dispoziţie pentru a-şi elibera foştii colegi de luptă. Potrivit unor destăinuiri făcute presei de către Ilie Ilaşu, deţinuţii de la Tiraspol sînt prizonieri de război, deoarece în timpul evenimentelor din 1992 el şi colegii săi au fost recrutaţi de către serviciile secrete ale Republicii Moldova şi în primăvara-vara anului 1992 aceştia au executat ordinele de "nimicire a inamicului".
3. Muniţiile ruse din Transnistria
În cadrul unei vizite la Moscova şi Chişinău între 3-4 martie, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul Armamentelor, Stephen G. Rademaker, a declarat că SUA nu va ratifica Tratatul Adaptat privind Forţele Convenţionale în Europa (FACE) dacă Rusia nu-şi va onora angajamentele privind evacuarea trupelor sale din Georgia şi Moldova. "Dacă FACE este cu adevărat atît de important pentru Rusia, pe cît se afirmă, atunci Moscova trebuie să găsească posibilitatea de a anula datoria transnistreană şi de a se înţelege cu Georgia", a afirmat Rademaker, citat de "BASA-press", subliniind că retragerea trupelor ruse din Georgia şi Moldova are pentru SUA o importanţă deosebită.
Această luare de poziţie urmează unui şir de declaraţii făcute anterior de mai mulţi oficiali ruşi precum că Rusia ar putea să ceară renegocierea FACE reieşind din actualele condiţii politico-militare din Europa.
Pe de altă parte, ministrul interimar al Apărării de la Moscova, Serghei Ivanov, declara la 5 martie la Paris în cadrul Consiliului franco-rus în probleme de cooperare şi securitate că Rusia depune toate eforturile pentru a-şi onora angajamentele cu privire la retragerea trupelor sale din Georgia şi Moldova. "Deseori soarta FACE este legată de acordurile de la Istanbul. Rusia depune eforturi pentru a executa aceste înţelegeri, în felul în care sarcinile au fost formulate", declara Ivanov la Paris, citat de agenţii de presă ruseşti. Reamintim că ultimul transport de muniţii ruse a fost evacuat din regiunea transnistreană la sfîrşitul lunii decembrie 2003.
IV. Relaţii externe
1. Integrarea europeană
1.1 Reuniunea a VI-a a Consiliului de Cooperare RM-UE
La 24 februarie curent, la Bruxelles, s-a desfăşurat cea de-a VI-a reuniune a Consiliului de Cooperare RM-UE, instrument de cooperare instituţionalizat prin Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), document semnat între Moldova şi UE în 1994 şi intrat în vigoare în 1998.
Unul dintre principalele subiecte de discuţie l-a constituit procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, partea moldovenească, condusă de prim-ministrul Vasile Tarlev, ilustrînd ultimele evoluţii din cadrul acestui proces şi solicitînd UE să instituie o misiune de monitorizare a segmentului transnistrean al graniţei cu Ucraina, fără participarea părţilor aflate în conflict. În acest context, în virtutea tradiţionalelor practici diplomatice obişnuite de ceva timp, Javier Solana, Secretarul General al Consiliului UE şi Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC), a reafirmat disponibilitatea UE de a contribui în continuare, alături de OSCE şi de mediatorii internaţionali, la identificarea unei soluţii politice durabile pentru contenciosul de pe Nistru. În acelaşi context, partea moldovenească a fost informată despre prelungirea pentru încă un an a restricţiilor de circulaţie impuse celor 17 lideri de la Tiraspol.
Şi cu această ocazie oficialii europeni au arătat că organismul pe care îl reprezintă continuă să sprijine ideea elaborării unei noi Constituţii moldoveneşti şi că ar fi interesat în participarea la procesul de reconstrucţie postconflictuală, precum şi într-o eventuală participare în cadrul unei forţe multinaţionale de consolidare a păcii.
În acelaşi timp, cele două părţi au reconfirmat importanţa colaborării dinte acestea în probleme de administraţie, migraţie, justiţie, afaceri interne, vamă şi frontieră - domenii care urmează să beneficieze de asistenţă europeană prin intermediul Programului TACIS.
Recomandările oficialilor europeni de la finalul reuniunii au vizat în principal: consolidarea cooperării cu statele vecine, ajustarea legislaţiei naţionale la standardele europene, îmbunătăţirea climatului de afaceri, precum şi adoptarea unor programe speciale de reducere a corupţiei şi a fenomenului spălării banilor.
Oficialităţile de la Bruxelles au mai informat delegaţia Republicii Moldova că în perioada anilor 2004-2006 UE va aloca pentru Rusia şi noile state independente din Europa de Est 500 mln Euro, sumă a cărei distribuire va fi condiţionată de performanţele acestor state şi de necesităţile probate de guvernele lor.
1.2 Planul de Acţiuni RM-UE
Delegaţia moldovenească a participat, de asemenea, şi la a două rundă de negocieri a Planului de Acţiuni RM-UE, document care se elaborează în cadrul noii politici de vecinătate a UE şi care este perceput de Chişinău în calitate de "trambulină" spre obţinerea statutului de asociere la UE. În cadrul negocierilor partea moldovenească şi-a exprimat propria viziune asupra conţinutului acestui document, propunînd includerea în textul acestuia a unui compartiment special ce ar viza problema transnistreană, solicitînd totodată şi conectarea ţării noastre la diferite programe comunitare şi sisteme europene de comunicaţii, extinderea mandatului Băncii Europene de Investiţii, acordarea unui regim preferenţial de vize, precum şi semnarea unui acord comercial asimetric cu UE.
Cît priveşte ultima doleanţă a Chişinăului, există semnale pozitive că Bruxelles-ul ar fi dispus să ofere facilităţi comerciale asimetrice în vederea deschiderii pieţei europene comune pentru unele mărfuri şi servicii moldoveneşti. Se prevede astfel că părţile vor începe procesul de elaborare a acordului în cauză şi a mecanismului de realizare a acestuia în luna martie curent. Pînă la semnarea unui asemenea acord însă urmează ca partea moldovenească să prezinte UE un mecanism eficient de confirmare a originii mărfurilor exportate pe piaţa acesteia.
Revenit de la Bruxelles, Andrei Stratan, ministrul moldovean de Externe, a declarat că "am reuşit să demonstrăm că sîntem capabili să realizăm toate obiectivele ce au fost şi vor fi puse în faţa Republicii Moldova", obiective care, în opinia lui, nu diferă principial de cele ce au stat în faţa statelor în curs de aderare, fiind doar ambalate într-un alt format, cel al Planului individual de acţiuni.
2. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est
2.1 Conferinţa internaţională "Republica Moldova în Pactul de Stabilitate - realizări şi perspective"
La 1 martie, la Chişinău, şi-a ţinut lucrările Conferinţa internaţională cu genericul "Republica Moldova în Pactul de Stabilitate - realizări şi perspective", organizată de MAE al Republicii Moldova în colaborare cu Fundaţia "Friedrich Ebert". La conferinţă au participat numeroşi funcţionari de stat, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic şi ai sectorului mediatic, o delegaţie a PSESE, în frunte cu Erhard Busek, Coordonatorul Special al Pactului, precum şi reprezentanţi ai unor misiuni diplomatice şi ai unor importante organizaţii internaţionale.
În debutul conferinţei Preşedintele Vladimir Voronin l-a decorat pe Erhard Busek cu Ordinul de Onoare "în semn de înaltă preţuire a meritelor deosebite în activitatea procesului de integrare a Republicii Moldova în structurile europene şi pentru contribuţia substanţială la promovarea unei imagini favorabile ţării pe arena internaţională".
În cadrul alocuţiunii sale, Preşedintele Voronin a reiterat interesul Republicii Moldova pentru integrarea europeană, a remarcat importanţa pe care o acordă Moldova participării sale în cadrul proiectelor şi activităţilor PSESE, subliniind necesitatea elaborării şi implementării unor noi proiecte în comun cu partenerii noştri din Europa de Sud-Est şi dînd de înţeles că eventualele propuneri de cooperare din partea Moldovei nu se vor lăsa prea mult aşteptate.
La rîndul lui, Coordonatorul Special al PSESE a recomandat autorităţilor de la Chişinău să continue cursul reformelor, sugerînd acestora să utilizeze în acest sens experienţa statelor membre ale PSESE care în curînd vor intra în componenţa UE. Principalele lucruri de care ar trebui să se îngrijească în mod prioritar autorităţile de la Chişinău sînt, în opinia lui Erhard Busek, promovarea climatului investiţional sănătos, combaterea mai activă a crimei organizate, asigurarea securităţii energetice prin diversificarea importului de agenţi energetici, precum şi participarea "graduală" la mai multe iniţiative ce ar permite Moldovei să se apropie progresiv de UE.
2.2 Acord de comerţ liber cu Croaţia
La 27 februarie curent, la Chişinău, a fost semnat Acordul de comerţ liber între Republica Moldova şi Republica Croaţia, document încheiat în virtutea angajamentelor asumate de aceste două ţări în cadrul PSESE. Documentul de faţă a fost elaborat în conformitate cu practicile şi exigenţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi prevede anularea treptată, pînă la 1 ianuarie 2006, a barierelor vamale în schimburile comerciale dintre aceste două ţări.
2.3 Acord de comerţ liber cu Bulgaria
Singura ţară, membră a PSESE, cu care Republica Moldova nu a încheiat încă un Acord de comerţ liber este Bulgaria. Acest lucru ar putea însă să se producă la sfîrşitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, întrucît de curînd cele două părţi au finalizat negocierile pe marginea acestui document.
V. Studii, analize, comentarii
Televiziunea publica: a fi sau a nu fi?
Alex Florea, 16 martie 2004
Problema televiziunii ca institutie publica este cu regularitate dezbatuta in societatea moldoveneasca. Pretexte pentru astfel de dezbateri sint suficiente: modificarea frecventa a legislatiei care reglementeaza activitatea televiziunii publice; crearea unui comitet de greva si greva propriu-zisa; componenta Consiliului de observatori si alegerea presedintelui companiei publice; eliminarea din grila sau interdictia de a pune pe post a unei sau altei emisiuni; declaratiile Comitetului Anticenzura din Presa Electronica; anchetarea unor ziaristi participanti la actiunile de protest etc
| »»» |
Liberalizarea fluxurilor de capital
Sorin Hadârcă, 16 martie 2004
Liberalizarea fluxurilor de capital a fost de la origini o temă controversată a politicii valutare a Moldovei. Restricţiile asupra refluxurilor de capital impuse cetăţenilor moldoveni îşi au originea în eforturile de la începuturile independenţei de a menţine un curs stabil al monedei naţionale
| »»» |
|