versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Competiţia de idei pentru binele public, Igor Boţan
"Boom-ul investiţional": asocierea capitalului bancar cu întreprinderile din sectorul real al economiei, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Ajun de sărbătoare

În perioada 29 martie-11 aprilie curent Parlamentul s-a întrunit în cadrul unei singure şedinţe plenare. A doua şedinţă, planificată pentru sfîrşitul săptămînii trecute, a fost suspendată în vederea eludării confruntărilor în ajunul Sfintei Sărbători de Paşti după ce fracţiunea majoritară comunistă a optat pentru excluderea din programul de activitate pentru acea zi a tradiţionalelor interpelări adresate Guvernului, decizie cu care deputaţii creştin-democraţi n-au fost de acord.

1.2. Acte legislative

Legea pentru aprobarea Titlului VII "Taxele locale" din Codul fiscal determină procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării taxelor locale, cotele lor maxime, modul de achitare a acestora şi criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale.

Prin noţiunea de "taxe locale" urmează a se înţelege plăţile obligatorii în bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Sistemul impozitelor locale va cuprinde taxe de piaţă (20%); balneare (1%); pentru parcarea autovehiculelor (10%); pentru amenajarea teritoriului (40 lei anual/ salariat); pentru unităţile comerciale şi prestare servicii (3600-9000 lei anual); pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor (500-1700 lei); pentru cazare (5%); pentru aplicarea simbolicii locale (0,1%); de organizare a licitaţiilor şi loteriilor (0,1%); de amplasare a publicităţii (5%); de la posesorii de cîini (9-90 lei).

Se cere de amintit că Guvernul a propus iniţial reducerea numărului de taxe locale existente, deputaţii acceptînd doar excluderea celor pentru efectuarea filmărilor şi pentru dreptul de a vinde în zona vamală. Legea va intra în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2005, dată pînă la care va funcţiona actuala lege cu privire la taxele locale.

Legea privind procedura publicării şi republicării actelor normative în "Monitorul oficial" stabileşte procedura publicării şi republicării în "Monitorul oficial" a actelor normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, precum şi cea a rectificărilor care se operează în aceste acte. Astfel, se stabileşte că autorităţile publice emitente remit actele sale Agenţiei "Moldpres" în copie certificată prin aplicarea sigiliului emitentului pe fiecare pagină. Remiterea spre publicare se întocmeşte printr-un demers oficial care este semnat de către conducătorul emitentului sau persoanele special desemnate în acest scop. Retragerea actului remis pentru publicare va urma aceeaşi procedură.

Legea mai stipulează că întîrzierea publicării, republicării sau rectificării cauzată de nerespectarea obligaţiilor prevăzute în cuprinsul acesteia va atrage răspunderea disciplinară a persoanelor responsabile de efectuarea măsurilor respective.

De asemenea, a fost adoptată şi Legea pentru ratificarea Convenţiei dintre Republica Moldova şi Bosnia şi Herţegovina pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate. Convenţia prevede evitarea dublei impuneri pentru impozitele: pe venit; pe bunuri imobiliare; pe profitul întreprinderilor; pe proprietate; pe venitul din drepturile de autor, patente şi inovaţii tehnice.

Convenţia are la bază principiile nediscriminării, simplităţii decontărilor şi dinamizării antreprenoriatului.

Prin Legea pentru modificarea Programului de privatizare din categoria obiectelor destinate privatizării au fost excluse Centrul auto specializat "Nistru-Tavria" şi fabrica de fermentare a tutunului din oraşul Ceadîr-Lunga.

2. Guvern

2.1. Remanieri

Aleksandr Bannikov, ex-viceprimar al municipiului Chişinău, a fost desemnat la 31 martie în funcţia de director general al Departamentului Privatizării (DP). Se cere de amintit că această funcţie a fost vacantă aproximativ un an de zile, timp în care principalele atribuţii de conducere au fost exercitate de vicedirectorul DP, Mihail Cibotaru, căruia, tot la 31 martie, Guvernul i-a acceptat cererea de demisie.

2.2 Hotărîri

• Guvernul a avizat pozitiv iniţiativa Preşedintelui Vladimir Voronin privind modificarea Codului penal în sensul excluderii art. 170, care prevede o pedeapsă penală de pînă la 5 ani privaţiune de libertate pentru calomnie.

  Astfel, se vrea a se da curs doleanţei mai multor instituţii media, organizaţii neguvernamentale autohtone şi internaţionale de profil care au atenţionat încă înainte de aprobarea definitivă a noului Cod penal, în aprilie 2002, că unele prevederi ale acestuia cu privire la mass-media contravin spiritului rigorilor europene în domeniu. În condiţiile în care autorităţile de la Chişinău şi-au exprimat în cîteva rînduri ataşamentul pentru criteriile europene de aderare la UE, stabilite de Consiliul European de la Copenhaga în 1993, era firesc să se fi revizuit actele legislative ale căror prevederi limitează libertatea de expresie. La fel de firesc ar fi ca acestei aplecări către problemele presei autohtone să i se imprime consecvenţă prin: stabilirea în cuprinsul Codului civil a unui plafon adecvat pentru despăgubirile materiale care pot fi solicitate de la o instituţie media pentru cauzarea de prejudicii morale, susţinerea de către stat a mijloacelor media independente şi/ sau locale, eliminarea cenzurii presei, stabilirea unui tratament fiscal stimulator, asigurarea accesului la informaţiile de interes public etc.

• Promovînd o iniţiativă legislativă avansată în materie de democraţie cu privire la mass-media, Guvernul a făcut un pas înapoi aprobînd, la 7 aprilie, un alt proiect de lege care prevede interzicerea participării profesorilor şi elevilor la acţiuni de protest atît autorizate, cît şi neautorizate. Acest proiect de lege, în situaţia în care va fi aprobat şi de Parlament, va constitui un impediment în calea exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ale omului - libertatea întrunirilor, consemnată în Constituţia Republicii Moldova (art.40), într-o serie de acte internaţionale la care sîntem parte, precum şi care este un element definitoriu al criteriului politic de aderare la UE.

  Se presupune că acest proiect de lege a fost promovat în virtutea învăţămintelor trase de pe urma protestelor masive din 2002, venind astfel să descurajeze antrenarea profesorilor şi elevilor în acţiuni similare, cu atît mai mult cu cît unul din motivele protestelor din 2002 ar putea fi reeditat, întrucît Ministerul Educaţiei a aprobat la 8 aprilie componenţa unei comisii care va elabora curriculumul şi manualele pentru cursul de istorie integrată.

• Executivul a mai adoptat şi programul naţional de prevenire şi diminuare a şomajului printre tineri în anii 2004-2006. Programul stipulează stimularea întreprinderilor ce vor angaja tineri, crearea de condiţii economice şi organizatorice pentru încadrarea tinerilor în cîmpul muncii, încurajarea şi susţinerea tinerilor care vor dori să se lanseze în afaceri, asigurarea egalităţii tinerilor la angajare, organizarea unor cursuri speciale pentru tinerii care n-au reuşit să obţină o meserie etc.

• Un alt proiect de lege important, avizat pozitiv de Guvern, este cel de modificare a Legii cu privire la privatizare, în care se spune că statul nu garantează dreptul de proprietate asupra obiectelor din Transnistria privatizate fără acordul Executivului de la Chişinău. Cabinetul de miniştri s-a angajat să elaboreze, timp de o lună, procedura de privatizare în regiunea transnistreană. În nota informativă, anexată la proiectul de lege, se arată că Tiraspolul a vîndut, în 2003, 14 întreprinderi, iar în anul 2004 preconizează să supună privatizării 75 de unităţi economice. În anul 2003 au fost privatizate de către companii din Federaţia Rusă, Italia şi Liechtenstein Centrala electrică de la Cuciurgan, operatorul regional de telefonie fixă, fabrica de vinuri "Buket Moldavii", uzina "Moldavkabeli", fabrica de încălţăminte "Danastr", fabrica avicolă din Grigoriopol şi uzina metalurgică din Rîbniţa. Veniturile din privatizare au constituit 71 milioane ruble nistrene sau aproximativ 11,6 milioane USD.

  În opinia mai multor experţi din Republica Moldova, începerea procesului de privatizare în Transnistria nu va avea un alt efect decît majorarea ponderii care îi revine Rusiei în totalul investiţiilor. Potrivit acestora, Moldova ar deveni dependentă de Rusia nu doar din punct de vedere comercial, dar şi financiar. În acelaşi timp, preşedintele autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, Igor Smirnov, a apreciat procesul de privatizare din Transnistria drept unul de succes şi a salutat participarea capitalului străin (îndeosebi a celui din Rusia) şi a celui local la procesul de privatizare.

  Decizia autorităţilor de la Chişinău a fost calificată de reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol drept o imixtiune în procesul de privatizare din Transnistria şi lipsită de putere juridică. Potrivit acestora, indiferent de actele legislative pe care le adoptă Chişinăul, investitorii străini au lucrat şi vor continua să lucreze conform legislaţiei transnistrene, deoarece un stat nu poate să dispună de un potenţial asupra căruia nu poate să asigure dreptul de folosinţă, de proprietate sau de dispoziţie.

  Potrivit şefului Departamentului transnistrean al Justiţiei, Victor Balala, autorităţile transnistrene au primit deja mai multe oferte pentru privatizarea cîtorva din cele 75 de obiecte care urmează a fi privatizate în 2004.

• În şedinţa sa, din 1 aprilie a.c., Guvernul a aprobat şi proiectul de lege cu privire la taxa unică în agricultură. Astfel, impozitul pe venit, TVA, impozitul funciar, taxa de utilizare a drumurilor publice şi taxele locale, urmează sa fie înlocuite cu un singur impozit. Acesta va constitui 2,1 lei pentru fiecare bal/ hectar şi 150 de lei pentru terenurile fără indici cadastrali.

3. Preşedinţie

3.1. Întrevedere cu Preşedintele Greciei

Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu omologul său elen Constantinos Stephanopoulos, care s-a aflat între 29-30 martie într-o vizită oficială la Chişinău. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, principalele subiecte abordate în cadrul reuniunii au vizat în fond conflictul transnistrean, problema cipriotă şi procesul de integrare europeană. În acest context, dl Voronin s-a declarat favorabil unei soluţionări a contenciosului cipriot conform planului ONU, în timp ce omologul său elen a reafirmat disponibilitatea ţării sale de a susţine sub diverse forme Republica Moldova în procesul de integrare europeană.

Cu prilejul acestei vizite, între Republica Moldova şi Grecia au fost semnate trei documente: Acordul privind evitarea dublei impuneri şi a evaziunilor fiscale; Acordul bilateral privind transporturile aeriene şi Protocolul interguvernamental privind securitatea socială, protecţia socială şi piaţa muncii - ultimul urmînd a constitui baza pentru semnarea unui nou acord care ar presupune legalizarea cetăţenilor moldoveni aflaţi la muncă în Grecia.

Vladimir Voronin şi Constantinos Stephanopoulos au participat, în cadrul celei de-a doua zi de aflare a înaltului oficial elen la Chişinău, la un forum economic la care au participat peste 40 de oameni de afaceri din Grecia şi peste 100 de businessmeni moldoveni. În discursul de inaugurare a lucrărilor acestui forum, Preşedintele Voronin a realizat o caracterizare sumară a situaţiei economice din Republica Moldova şi a enumerat mai mulţi factori care, în opinia lui, fac ţara sa atractivă pentru investiţii, între care: creşterea economică; stabilitatea politică şi socială; existenţa "Coridorului 9", care leagă Ţările Baltice de Grecia; accesul pe diferite pieţe prin intermediul acordurilor de comerţ liber cu statele CSI şi cu majoritatea celor din cadrul PSESE; calitatea Moldovei de membru al OMC; cadrul legislativ, menţionînd că Legea cu privire la investiţii asigură companiilor locale şi celor străine tratament nediferenţiat în problemele licenţierii, aprobării şi achiziţionării; forţa de muncă calificată etc. De asemenea, au fost elucidate şi nişele de pe piaţa moldovenească susceptibile să asigure rentabilitate economică, cît şi alte oportunităţi de investiţii în economia Republicii Moldova.

II. Politici economice

1. Politici investiţionale

Ministerul Economiei a prezentat investitorilor străini în Republica Moldova noua Lege cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător, adoptată în lectură definitivă la 18 martie curent. "Noua lege stabileşte reguli clare, stabile şi transparente pentru investitorii strategici, locali şi străini, evitînd discriminarea între aceştia", a declarat ministrul Economiei, Marian Lupu. Legea prevede egalarea în drepturi a investitorilor locali şi celor străini, elaborarea unor noi politici investiţionale în condiţii de transparenţă.

Legea în cauză prevede garanţii ce vor fi acordate de către stat investitorilor împotriva exproprierii investiţiilor sau altor acţiuni similare, achitarea despăgubirilor în valuta în care a fost efectuată investiţia. Organul executiv abilitat cu implementarea politicii investiţionale şi coordonarea activităţilor de atragere a investiţiilor în Republica Moldova este Ministerul Economiei. În context, Marian Lupu a declarat că în prezent Guvernul elaborează un proiect de modificări la legislaţia fiscală şi vamală în vederea acordării unor facilităţi investitorilor şi a chemat atît investitorii străini, cît şi cei locali să participe mai activ la procesul de elaborare a legislaţiei.

2. Comerţ exterior

Departamentul Statistică şi Sociologie a anunţat un deficit comercial pentru primele două luni ale anului 2004 de 55,2 milioane USD, deficit care este în creştere cu 29,8% în comparaţie cu perioada similară a anului precedent. Potrivit datelor oficiale, producţia destinată exportului a crescut cu 33,6%, în timp ce importurile au sporit cu 32,5%.

Creşterea schimburilor comerciale la acest început de an, îndeosebi cu ţările Europei Centrale şi de Vest, nu a fost în stare să atenueze cîtuşi de puţin dinamica balanţei comerciale. În anul 2003, potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale, deficitul balanţei comerciale a înregistrat un nivel record de 666 milioane USD(!) în toţi aceşti ani de transformări economice. În opinia mai multor experţi în economie, majorarea în continuare a salariilor şi a transferurilor de valută ale cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la muncă peste hotare conduce la creşterea puternică a consumului intern, care de fapt reprezintă în cele din urmă o creştere a preţurilor sau a inflaţiei.

Dacă în anul 1999 moldovenii angajaţi la "negru" sau legal peste hotare au transferat 90,2 milioane USD, apoi în anul 2003 transferurile curente, evaluate oficial de BNM, au fost de circa 375 milioane USD. Fără îndoială că o bună parte din transferurile private se efectuează prin canale nonbancare care nu pot fi luate uşor în calcul, dar care se estimează a fi mult mai mari decît cele pe care le oferă datele oficiale. Potrivit unor experţi, acestea s-ar cifra în jur de 650 milioane de dolari. Într-un recent comunicat de presă al BNM se spune că în primele două luni ale anului curent achiziţiile de valută de la persoanele fizice s-a dublat în comparaţie cu perioada similară a anului precedent.

În următorii trei ani deficitul comercial îşi va menţine tendinţa de creştere şi va reprezenta peste 25% din produsul intern brut, a declarat recent Vasile Mămăligă, prim-viceministrul Economiei.

Guvernul estimează pentru anul 2004 o creştere a exportului cu 14% sau cu 1020 milioane USD în valori nominale şi o majorare a importurilor cu 9% sau cu 1632 milioane USD.

III. Transnistria

1. Procesul de negocieri politice

Autorităţile moldovene au chemat Consiliul permanent al OSCE să întreprindă măsuri suplimentare în vederea reluării procesului de negocieri în problema transnistreană. Cererea a fost înaintată de către ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, pe motiv că prevederile protocolului semnat la Belgrad în februarie curent, potrivit căruia la sfîrşitul lunii martie urma să fie convocată o nouă şedinţă în format pentalateral, nu au fost respectate. Ministrul Şova a ţinut să constate că partea moldovenească a îndeplinit recomandările mediatorilor şi şi-a prezentat propunerile pe marginea documentului politic de bază elaborat sub egida OSCE toamna trecută. Anterior, Şeful Misiunii OSCE de la Chişinău, William Hill, acuza partea transnistreană de tergiversarea, sub diverse pretexte, a reluării negocierilor în format pentalateral.

2. Patrimoniul militar rus din Transnistria

Noul ministru de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a reiterat în cadrul reuniunii neformale a miniştrilor de Externe a Consiliului Rusia-NATO, din 2 aprilie, de la Bruxelles, poziţia Rusiei precum că sincronizarea ratificării Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale în Europa (FACE) cu finalizarea retragerii trupelor şi armamentului ruseşti din Georgia şi Republica Moldova este nejustificată. Potrivit stenogramei conferinţei de presă susţinută de ministrul rus la sfîrşitul reuniunii, publicată pe pagina de Internet a ministerului rus de Externe, Lavrov a declarat următoarele: "Acordul privind FACE este un document ce impune obligaţii juridice. În paralel, Rusia şi-a asumat anumite angajamente privind evacuarea patrimoniului nostru din Transnistria şi coordonarea cu Georgia a problemelor în legătură cu modul şi termenul retragerii bazelor noastre militare. Se poartă negocieri privind patrimoniul nostru. Acolo a mai rămas numai paza depozitelor de armament. Dacă ar fi s-o eliminăm, atunci depozitele ar putea fi furate, iar armamentul ar putea nimeri şi în Europa. Dacă evacuarea patrimoniului ar depinde numai de noi, atunci el de mult n-ar mai fi fost în Transnistria. Din păcate, aceasta depinde, inclusiv, de poziţia autorităţilor transnistrene. Şi despre aceasta colegii noştri din OSCE ştiu prea bine. Au fost propuse soluţii care ar permite deblocarea situaţiei, cu atragerea autorităţilor Republicii Moldova. Dacă acestea ar fi funcţionat, atunci problema ar fi fost reglementată. Lucruri similare s-au mai întîmplat, atunci cînd, cu mîini străine, a fost dinamitată posibilitatea de a ajunge la un acord politic între Moldova şi Transnistria".

În acelaşi timp, Colin Powell, Secretarul de Stat al SUA, a declarat, citat de presa internaţională, că principala condiţie pentru aderarea a noi state membre la FACE o constituie evacuarea trupelor şi armamentului ruseşti de pe teritoriul Georgiei şi al Republicii Moldova.

La rîndul său, Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, aflat în vizită la Moscova, a refutat încercările Moscovei de a delimita problema ratificării FACE de cea a prezenţei militare în Georgia şi Moldova. Jaap de Hoop Scheffer şi-a exprimat speranţa că Tratatul FACE va intra în curînd în vigoare, precizînd în acelaşi timp că evoluţiile vor depinde de tratativele Rusiei cu Georgia şi Republica Moldova pe marginea prezenţei sale militare în aceste două state.

IV. Relaţii externe

1. Extinderea NATO

La 2 aprilie curent, la sediul NATO de la Bruxelles au fost arborate drapelele a încă 7 state europene (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia), acest act simbolic consemnînd cea mai mare extindere a acestei organizaţii. Constituită din alte raţionamente, decît cele pentru care există astăzi, NATO şi-a extins umbrela sa de securitate pînă la Prut, Republica Moldova devenind astfel, via România, vecina celei mai puternice alianţe politico-militare de pe glob.

Cu această ocazie, MAE al Republicii Moldova a făcut o declaraţie, a cărei text este apreciat contradictoriu de mai mulţi lideri politici şi de opinie, întrunind o varietate de calificative, de la unul realist şi echilibrat, pînă la unul lipsit de relevanţă şi anost.

În declaraţie se arată că "extinderea Alianţei Nord-Atlantice este rezultatul proceselor de integrare politică, economică şi de securitate care au loc pe continentul european în ultimul deceniu". În continuare se spune că "ţinînd cont de obiectivele declarate ale Alianţei, există speranţa că extinderea NATO va contribui la stabilitatea şi prosperitatea întregii Europe", precum şi că "luînd în consideraţie neutralitatea prevăzută de Constituţie, ţara noastră va coopera în continuare cu Alianţa în domeniile de interes comun, utilizînd în mod special mecanismele Parteneriatului pentru Pace".

Extinderea NATO a servit drept un alt prilej pentru a fi articulată o dată în plus ideea renunţării Moldovei la principiul neutralităţii permanente, invocîndu-se exemplul ţărilor candidate la integrarea în UE, cu excepţia Ciprului şi Maltei, care, urmînd cursul integrării europene, şi-au asigurat mai întîi un loc sub umbrela de securitate a NATO. În acest context, se cere de amintit că doar trei dintre actualele state membre ale UE - Austria, Irlanda şi Norvegia - nu sînt şi membre ale NATO. Islanda însă este singura ţară europeană membră NATO, fără a avea şi calitatea de membru al UE sau de candidat la integrarea în UE.

2. Programul de vecinătate Moldova-România

La 1 aprilie curent, concomitent la Iaşi şi Chişinău şi-a ţinut lucrările seminarul "Programul de vecinătate Republica Moldova-România şi Documentul comun de programare". În cadrul acestui seminar au fost examinate priorităţile care vor fi incluse în Documentul comun de programare (DCP), ce reprezintă un prim-pas în procesul de elaborare a Programului de vecinătate Moldova-România. DCP este un document-cadru care va stabili sarcinile, evalua avantajele şi riscurile implementării unor proiecte deja existente şi viitoare în cadrul Programului de vecinătate Moldova-România. Programul în cauză, lansat în contextul recentei politici a UE "new neighborhood", va avea drept scop susţinerea dezvoltării economice şi sociale durabile în zonele de frontieră, conlucrarea în vederea reacţionării la provocările comune, asigurarea unor frontiere eficiente şi sigure, promovarea acţiunilor culturale şi sociale etc.

V. Studii, analize, comentarii

Competiţia de idei pentru binele public
Igor Boţan, 14 aprilie 2004

În ultima vreme viaţa politică din RM este dominată de competiţia de idei a liderilor principalelor partide politice. Nu încape îndoială că drept imbold pentru competiţia de idei a servit efortul de coalizare a forţelor politice în vederea participării la alegerile parlamentare programate pentru 2005

»»»

"Boom-ul investiţional": asocierea capitalului bancar cu întreprinderile din sectorul real al economiei
Iurie Gotişan, 14 aprilie 2004

Pe fundalul discuţiilor cu caracter economic din Republica Moldova a fost trecută cu vederea o noutate legislativă. Este vorba de intrarea în vigoare a Legii cu privire la grupurile financiar-industriale. La prima vedere, pare a fi o lege foarte bună, o dată ce îşi declară drept scop înviorarea procesului investiţional în economie şi crearea unor ramuri de producţie competitive

»»»