versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

1000 şi 100 de zile ale Guvernului V. Tarlev, Anatoli Gudîm
NATO se extinde, iar Moldova... se reduce?, Viorel Cibotaru

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Incidente în lanţ

După ce doleanţa deputaţilor creştin-democraţi de a adresa interpelări Guvernului nu a fost satisfăcută în cadrul ultimei şedinţe a Parlamentului din ajunul Sfintei Sărbători de Paşti, invocîndu-se necesitatea evitării unor confruntări nedorite în timpul Săptămînii Patimilor, această doleanţă a fost ignorată şi în săptămîna ce a urmat, deşi cea mai severă perioadă prepascală a trecut. În aceste condiţii, la sfîrşitul şedinţei plenare a Legislativului din 16 aprilie Iurie Roşca, liderul fracţiunii creştin-democrate, a rostit o declaraţie prin care s-a solicitat în mod imperativ eliberarea Eugeniei Ostapciuc din funcţia de preşedinte al Parlamentului, acuzînd-o de încălcarea drepturilor opoziţiei şi de tăinuirea unor informaţii cerute de reprezentanţii acesteia.

La următoarea şedinţă, din 22 aprilie, cîţiva deputaţi ai PPCD au blocat tribuna centrală, revendicînd demisia necondiţionată a speaker-ului Eugenia Ostapciuc. Încercînd să riposteze, un grup de deputaţi comunişti i-au îmbrîncit pe deputaţii creştin-democraţi, reuşind să-l scoată cu forţa pe Vlad Cubreacov din sala de şedinţe. Şedinţa a continuat în pofida faptului că tribuna centrală a Parlamentului a rămas blocată de deputaţii creştin-democraţi pe întreg parcursul acesteia. La finalul şedinţei Eugenia Ostapciuc a anunţat că săptămîna ce va urma va fi adoptată o lege care va permite scoaterea cu forţa din sala de şedinţe a deputaţilor care vor periclita lucrările organului legislativ.

1.2. Acte legislative

Deşi iniţial a provocat foarte multe obiecţii şi dezbateri aprinse, Legea cu privire la taxa off-shore a fost totuşi adoptată de Parlament într-o variantă perfecţionată. Conform legii, prin taxă off-shore se înţelege o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. Prin zonă off-shore se înţelege ţara (teritoriul) cu un regim de înlesniri fiscale şi/ sau care limitează accesul la informaţiile despre operaţiunile financiare efectuate prin această zonă.

Subiecţi ai impunerii vor fi considerate persoanele fizice şi juridice, rezidenţii Republicii Moldova prevăzuţi de legislaţia fiscală care efectuează operaţiuni comerciale şi financiare la import prin intermediul zonei off-shore.

Taxa off-shore se va achita la bugetul de stat de către rezidenţii Republicii Moldova, subiecţi ai impunerii, pînă la transferarea mijloacelor băneşti în lei moldoveneşti la cursul oficial al Băncii Naţionale în mărime de 15%, se va include în componenţa cheltuielilor generale şi administrative şi se va deduce din venitul impozabil la determinarea obligaţiilor privind impozitul pe venit în modul general stabilit.

Amintim că printre obiecţiile principale care au fost expuse împotriva adoptării legii au fost pericolul creşterii preţurilor la produsele petroliere şi la alte produse de import, prejudicierea intereselor actualilor şi potenţialilor investitori, apariţia unor contradicţii cu tratatele internaţionale pe care le are încheiate Republica Moldova şi care prevăd evitarea dublei impuneri etc.

Art.15 din Legea bugetului de stat pe anul 2004 prevede instituirea unui fond pentru susţinerea sectorului agrar în sumă de 36 milioane lei. În vederea introducerii mecanismului de reglementare a folosirii acestuia Parlamentul a aprobat Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru susţinerea sectorului agrar. Conform hotărîrii în cauză, 22 milioane de lei, administrate şi gestionate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, vor fi utilizate pentru subvenţionarea şi stimularea creditării agenţilor economici producători de producţie agricolă de către băncile comerciale, asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor şi de către Corporaţia de Finanţare Rurală. Celelalte 14 milioane de lei, administrate şi gestionate de către întreprinderea de stat "Moldresurse", vor fi utilizate pentru stimularea creării staţiunilor tehnologice de maşini.

Regulamentul aprobat prevede că valoarea maximă a subvenţiei acordate unui producător de producţie agricolă în decursul unui an calendaristic nu poate depăşi 85 mii lei, în timp ce subvenţiile pentru stimularea creării staţiunilor tehnologice de maşini nu vor depăşi 25% din costul tehnicii şi utilajului agricol procurat.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

2.1. Hotărîri

• Guvernul a aprobat un proiect de lege care vizează reorganizarea fondurilor de investiţii care există pe piaţa valorilor mobiliare în fonduri de investiţii mutuale pe motiv de neeficienţă a acestora pe piaţa investiţională. Potrivit documentului, acţionarii vor avea posibilitatea de a obţine resurse financiare importante în urma răscumpărării acţiunilor, vor putea decide asupra oportunităţii schimbării acţiunilor fondului pe acţiunile societăţilor pe acţiuni din portofoliile acestor fonduri. Răscumpărarea acţiunilor de către fondurile de investiţii nemutuale se va efectua pînă la data de 1 noiembrie 2004, la preţurile propuse de fondurile mutuale. Totodată, limita minimă a preţului de răscumpărare nu poate fi mai mică de 50 la sută din preţul nominal al acţiunii.

• Guvernul a instituit recent Comitetul de coordonare pentru lichidarea barierelor în transportul auto internaţional, precum şi componenţa nominală a acestuia. Preşedinte al Comitetului a fost numit prim-viceprim-ministrul Vasile Iovv, vicepreşedinte - Vasile Zgardan, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, iar secretar - Grigore Baltag, şef al direcţiei industrie şi infrastructură a Cancelariei de Stat. Comitetul nou-creat va înfiinţa grupuri de lucru ce vor activa în direcţia lichidării barierelor transfrontaliere care ţin de aplicarea Convenţiei TIR, simplificarea formalităţilor vamale şi eliberarea vizelor pentru şoferi. De asemenea, grupurile de lucru respective vor elabora măsuri ce ţin de lichidarea barierelor tehnice şi examinarea problemelor ce ţin de aplicarea corectă şi simplificarea, după caz, a cerinţelor vizînd capacitatea şi dimensiunile autovehiculelor, armonizarea legislaţiei naţionale şi normativelor tehnice în domeniul transportului cu actele internaţionale, elaborarea propunerilor de implementare a certificatului internaţional de cîntărire. Alte acţiuni ce se preconizează de a fi întreprinse sînt perfecţionarea cadrului fiscal şi elaborarea propunerilor privind lichidarea treptată a impozitelor locale şi speciale, aplicarea asigurării "Cartea verde", anularea sau diminuarea plăţilor de tranzit şi a celor pentru volumul carburanţilor în rezervorul autovehiculelor etc.

• Consiliul Creditorilor de Stat va încheia cu SA "Covoare-Ungheni" un Acord-memorandum de reeşalonare a datoriilor întreprinderii faţă de bugetul public naţional. În acest mod, plăţile restante faţă de buget, în valoare de 15 milioane lei, vor fi reeşalonate pe un termen de 5 ani, potrivit unui proiect de lege avizat săptămîna trecută de Executiv. SA "Covoare-Ungheni" activează în condiţiile Acordului-memorandum încheiat cu Consiliul Creditorilor în aprilie 1996. La acea dată datoriile istorice ale întreprinderii constituiau 33,8 milioane lei.

  Pînă în prezent societatea a reuşit să achite peste 56% din datorii. Totodată, achitarea integrală a plăţilor restante, potrivit memorandumului, este preconizată pînă la 30 iunie 2005. În urma unui studiu efectuat pe baza evoluţiei stării economico-financiare a întreprinderii, s-a constatat că aceasta nu va reuşi, în termenul rămas, să achite integral datoriile. SA "Covoare Ungheni" este o întreprindere cu capital privat. În anul 2003 volumul vînzărilor nete a constituit 75 milioane lei, fiind în creştere cu 3,7 milioane lei comparativ cu anul precedent. Profitul brut, obţinut de întreprindere anul trecut, a constituit 6,8 milioane lei.

• Tot săptămîna trecută a fost aprobat şi proiectul de lege ce vizează modificarea şi completarea Legii privind licenţierea unor genuri de activitate, care prevede simplificarea procedurii de acordare a licenţelor pentru agenţii economici. Potrivit proiectului, s-a propus să fie investite cu dreptul de licenţiere autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea pentru activitatea de comercializare cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi a produselor din tutun.

  O altă modificare prevede reducerea şi comasarea genurilor de activitate supuse Legii. În prezent Legea prevede 58 genuri de activitate licenţiate, iar potrivit modificărilor propuse acestea vor fi în număr de 47. Din listă vor fi excluse astfel de genuri de activitate precum expertiza judiciară, lucrările de prospectare (de cercetare a unui teren cu scopul de a descoperi şi a localiza zăcăminte minerale utile), de cercetare arheologică etc.

  În scopul debirocratizării procesului de licenţiere, se propune excluderea prezentării obligatorii a certificatului despre lipsa datoriilor la bugetul consolidat şi cel al asigurărilor sociale de stat. Potrivit Directorului Camerei de Licenţiere, Zinaida Chistruga, legislaţia în vigoare prevede că existenţa acestor datorii constituie temei de retragere a licenţei. În acest mod vor fi evitate cheltuielile suportate de agenţii economici pentru autentificarea la notar a copiilor documentelor respective.

3. Preşedinţie

3.1. Eradicarea corupţiei

Preşedintele Vladimir Voronin s-a întreţinut cu Holly Wiseman, expert american în domeniul combaterii corupţiei, antrenat în realizarea unui program de asistenţă în vederea restructurării Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC). În cadrul întrevederii, la care a participat şi ambasadorul SUA în Republica Moldova, Heather M. Hodges, s-a discutat pe marginea căilor şi modalităţilor de eficientizare a activităţii CCCEC. Cu acest prilej, Preşedintele Voronin a subliniat importanţa pe care o atribuie autorităţile de la Chişinău problemei combaterii crimelor economice şi corupţiei, solicitînd în acest context asistenţă în vederea expertizării proiectelor Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (SNPCC) şi a Planului de acţiuni pentru realizarea SNPCC, aprobate de curînd la şedinţa lărgită a Consiliului Suprem de Securitate şi publicate în ziarul guvernamental Moldova suverană din 22 aprilie curent. Realizarea prevederilor documentelor în cauză este menită să contribuie la stăvilirea corupţiei, fenomen care, în opinia şefului statului, "frînează dezvoltarea social-economică a statului nostru, subminează orice reforme în Republica Moldova, devenind chiar o problemă a securităţii statului".

Această percepţie a Preşedintelui Voronin, care este în mod vizibil în defavoarea CCCEC, a fost reafirmată şi la şedinţa, din 23 aprilie, a Colegiului acestei instituţii. În cadrul şedinţei în cauză şeful statului şi-a exprimat insatisfacţia în legătură cu activitatea CCCEC pe motiv că această instituţie nu a reuşit să-şi onoreze raţiunile pentru care a fost constituită. În vederea remedierii deficienţelor depistate în activitatea CCCEC, Vladimir Voronin a recomandat optimizarea structurii Centrului, participarea mai activă la perfecţionarea cadrului legislativ existent în sensul excluderii condiţiilor care generează fenomenul corupţiei, concentrarea atenţiei asupra muncii analitice şi de prevenire a actelor de corupţie, conlucrarea mai strînsă cu alte structuri de drept etc.

3.2. Prioritatea absolută a politicii interne şi externe a Republicii Moldova

Şeful statului, Vladimir Voronin, a participat recent la ceremonia de înmînare a certificatelor de absolvire a cursurilor de integrare europeană pentru 35 de funcţionari publici din diverse ministere şi departamente de stat. Cu această ocazie, Preşedintele Voronin a subliniat din nou că aderarea la Uniunea Europeană este prioritatea absolută a politicii interne şi externe a Republicii Moldova, după ce la 21 februarie curent, în cadrul unei şedinţe la care au fost convocaţi membrii Guvernului pentru stabilirea sarcinilor acestuia pentru anul 2004, şeful statului a desemnat în calitate de obiectiv prioritar "modernizarea socială a statului". În acea ierarhie a sarcinilor trasate pentru Cabinetul de miniştri, "integrarea europeană şi modernizarea economiei" au fost plasate pe poziţia a doua, fiind urmate de o a treia sarcină importantă - "reintegrarea şi asigurarea securităţii statului". Afirmaţia Preşedintelui Voronin de la sfîrşitul acestei şedinţe că "membrii Guvernului trebuie să soluţioneze problemele nominalizate cu toată responsabilitatea unor oameni aflaţi la putere şi care înţeleg că în activitatea puterii nu există detalii nesemnificative" (Moldova suverană, nr. 29 (20431), 24 februarie 2004) impune să nu considerăm această schimbare de optică drept un asemenea detaliu.

II. Politici economice

1. Relaţii economice externe

O delegaţie oficială a Republicii Moldova, condusă de către ministrul Economiei, Marian Lupu, a participat în zilele de 18-20 aprilie la reuniunea anuală a Consiliului de guvernatori al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) care şi-a desfăşurat lucrările la Londra. La această reuniune Marian Lupu a avut o prezentare pe marginea realizărilor economice obţinute de Republica Moldova pe parcursul anului 2003. Ulterior, după această comunicare, a urmat o rundă de discuţii cu cercurile de afaceri străine care, de altfel, se prezintă ca potenţiali investitori în Moldova.

În cadrul reuniunii anuale a BERD delegaţia Republicii Moldova a avut întrevederi bilaterale cu preşedintele BERD, Jean Lemierre, cu directorul general al Departamentului pentru Dezvoltare Internaţională a Marii Britanii, Nicola Brewer, precum şi cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai delegaţiilor oficiale ale României, Rusiei, Ucrainei, Armeniei, Olandei, Japoniei etc.

Republica Moldova figurează pe lista ţărilor care vor beneficia de o finanţare mai mare a BERD. Această instituţie financiară este gata să majoreze volumul investiţiilor de la 90 milioane la 150 milioane de euro pe an în cele mai sărace şapte ţări din spaţiul postsovietic, respectiv în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Tadjikistan şi Uzbekistan, a declarat în cadrul acestei sesiuni anuale la Londra Jean Lemierre, directorul BERD.

Noua iniţiativă de asistenţă prevede, în particular, sporirea investiţiilor în sectorul privat, acordarea unor linii de credit băncilor locale, înlesnirea schimburilor comerciale, precum şi investiţii în serviciile publice. BERD este dispusă să contracteze credite fără garanţia Guvernului. Economiile ţărilor din estul Europei şi ale statelor din fosta Uniune Sovietică sînt aşteptate să crească cu 4,9% în 2004, potrivit unui raport publicat recent de BERD, scrie cotidianul britanic Financial Times. Evoluţia economică din acest an ar constitui al cincilea an de creştere economică consecutivă pentru statele din regiunile respective.

În cei 11 ani de cînd a lansat primul proiect de împrumut în Republica Moldova, BERD a implementat proiecte în valoare totală de peste 170 milioane de dolari, fiind singurul investitor financiar occidental care a plasat mijloace atît în proiecte guvernamentale, cît şi în cele private. Din totalul celor 29 proiecte de creditare ale BERD contractate de ţările în dezvoltare, atît în Europa Centrală şi de Est, cît şi în Asia Centrală, 0,9% din valoarea acestor investiţii au fost plasate în Republica Moldova. Cele mai importante resurse financiare, în valoare de peste 50 milioane de dolari, au fost direcţionate spre sectorul financiar-bancar din ţară şi în unele sectoare de infrastructură.

BERD este o instituţie financiară internaţională avînd ca scop acordarea de împrumuturi, asistenţă pentru privatizări, fuzionări, achiziţii şi crearea de societăţi mixte. Ea a fost înfiinţată în 1991 la Consiliul European de la Strasbourg. Membrii fondatori ai BERD sînt 40 de ţări europene. Capitalul ei este constituit din fonduri ale instituţiilor Uniunii Europene şi din subscrieri ale ţărilor membre. Împrumuturile se acordă numai ţărilor din Europa Centrală şi de Est, şi sînt repartizate în proporţie de 60% pentru sectorul privat şi 40% pentru sectorul public, în special pentru dezvoltarea infrastructurii.

2. Privatizare

Comisia parlamentară pentru economie, industrie, buget şi finanţe a anunţat pentru săptămîna curentă discuţiile asupra proiectului de modificare a Legii cu privire la privatizare, ce vizează procesul de privatizare din Transnistria. Documentul prevede că "statul nu garantează dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate în localităţile din stînga Nistrului şi în oraşul Bender, privatizate fără acordul autorităţilor guvernamentale de la Chişinău".

Cîţiva deputaţi din opoziţie, membri ai Comisiei, au declarat că această iniţiativă este lipsită de sens, în condiţiile în care Transnistria este un teritoriu nerecunoscut şi nu se subordonează Chişinăului. Deputaţii comunişti însă s-au pronunţat pentru adoptarea proiectului. În opinia preşedintelui Comisiei, Nicolae Bondarciuc, acest proiect de lege este "un avertisment" pentru investitorii străini care au participat sau doresc să participe la procesul de privatizare în regiunea transnistreană. Ca ripostă la afirmaţiile lui Bondarciuc, deputatul Valeriu Cosarciuc a subliniat că Ministerul de Externe al Republicii Moldova are misiunea să informeze investitorii străini despre riscul de a-şi pierde proprietăţile amplasate în localităţile din stînga Nistrului, în condiţiile în care aceste privatizări nu sînt aprobate de către Chişinău.

III. Transnistria

1. Negocierile în reglementarea transnistreană

Misiunea OSCE de la Chişinău a anunţat reluarea negocierilor în problema transnistreană la 26 aprilie, cînd la Chişinău va avea loc şedinţa mediatorilor din partea Rusiei, Ucrainei şi OSCE. Aceştia urmează să pregătească agenda unei şedinţe în format pentalateral cu participarea reprezentanţilor părţilor moldovenească şi transnistreană programată pentru ziua următoare.

În acelaşi timp, a devenit cunoscut faptul, confirmat la nivel neoficial de reprezentanţii Misiunii OSCE şi cei ai Ambasadei Rusiei la Chişinău, că ambasadorul rus cu misiuni speciale, Alecsandr Novojilov, care a condus pe parcursul mai multor ani delegaţia rusă în cadrul negocierilor, a fost înlocuit cu un alt diplomat rus, Valeri Nesteruşkin. Ministerul rus de Externe nu şi-a motivat în nici un fel această decizie.

Se pare că din cauza acestei schimbări de cadre nu a fost posibilă reluarea negocierilor la 21 aprilie, dată anunţată anterior de către liderul transnistrean Igor Smirnov. Acesta, aflat într-o vizită de mai multe zile la Moscova, declara că în cadrul şedinţei în format pentalateral partea transnistreană îşi va prezenta propunerile pe marginea planului politic elaborat de către mediatori sub egida OSCE toamna trecută, propuneri inspirate din planul rusesc de reglementare transnistreană cunoscut şi ca "Memorandumul Kozak".

În cadrul vizitei la Moscova Smirnov a participat la şedinţa închisă a grupului parlamentar "Rodina" din cadrul Dumei de Stat a Federaţiei Ruse în cadrul căreia a făcut o prezentare cu privire la situaţia economică şi politică din Transnistria. Tot la Moscova, potrivit unor surse neoficiale, liderului transnistrean i-a fost înmînat ordinul "Slava Rusiei", ordin civic al Federaţiei Ruse acordat pentru merite deosebite în activitatea antreprenorială, ştiinţifică, de cercetare, obştească etc. Deşi faptul acordării medaliei nu a fost confirmat oficial nici de partea rusă, nici de cea transnistreană, evenimentul nu a întîrziat să provoace indignarea autorităţilor moldoveneşti, dat fiind faptul că, potrivit informaţiilor existente, ordinul a fost înmînat de către consilierul Preşedintelui rus Serghei Samoilov.

Mai mulţi comentatori locali au ţinut să observe că vizita la Moscova a liderului transnistrean în ajunul reluării tratativelor pentalaterale denotă sprijinul tacit pe care îl acordă Moscova acestuia, dar şi faptul că Moscova nu a renunţat la "Memorandumul Kozak" drept document politic de bază pentru reglementarea diferendului transnistrean.

2. Un diplomat american precizează poziţia SUA cu privire la reglementarea transnistreană

Stephen Pifer, asistent adjunct al Secretarului de Stat al SUA, a reafirmat în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la sfîrşitul vizitei sale între 22 şi 23 aprilie la Chişinău sprijinul SUA pentru formatul actual de negocieri în problema transnistreană, dar a menţionat că SUA împreună cu partenerii săi din UE examinează mai multe modalităţi de impulsionare a acestuia.

Referindu-se la "Memorandumul Kozak", Pifer a reamintit că atît SUA, cît şi alte state membre ale OSCE îşi menţin obiecţiile faţă de acest proiect, care ţin în mod special de modalitatea de divizare deficientă a atribuţiilor între centrul federal şi autorităţile federale. Pifer a apreciat eforturile Rusiei de a urgenta soluţionarea conflictului transnistrean, dar a subliniat că SUA vor încerca să asigure ca orice efort de acest fel să fie canalizat prin filiera OSCE.

3. Privatizare în Transnistria

În ciuda nerecunoaşterii de către autorităţile moldovene a procesului de privatizare derulat în Transnistria, administraţia tiraspoleană a anunţat completarea programului de privatizare din acest an cu alte 40 de companii, pe care mai mulţi investitori străini s-ar fi arătat interesaţi să le cumpere.

IV. Relaţii externe

1. Preluarea preşedinţiei Consiliului şefilor de guverne al CSI

Prim-ministrul Vasile Tarlev a preluat preşedinţia Consiliului şefilor de guverne din ţările membre ale CSI în cadrul reuniunii acestui organism, din 16 aprilie curent, de la Ciolpon-At (Kîrgîzstan), după ce Iuri Iarov, preşedintele Comitetului Executiv şi secretarul executiv al CSI, a solicitat anterior, printr-un demers oficial, acordul Preşedintelui moldovean în acest sens.

În cadrul acestei reuniuni au fost semnate o serie de acorduri care vizează, în general, intensificarea colaborării în zona CSI, între care: acordul privind introducerea pe teritoriul CSI a certificatului internaţional de cîntărire a mijloacelor de transport; hotărîrea cu privire la respectarea obligaţiunilor financiare de către membrii CSI; hotărîrea privind măsurile financiare necesare pentru crearea şi dezvoltarea unui sistem unic de apărare antiaeriană etc.

2. Planul de Acţiuni RM-UE

Interesul prioritar al Republicii Moldova pentru integrarea europeană, exprimat de Preşedintele Voronin la ceremonia de înmînare a certificatelor de absolvire a cursurilor de integrare europeană pentru 35 de funcţionari publici, a fost reafirmat şi de ministrul Afacerilor Externe, Andrei Stratan, în cadrul unui interviu acordat la 24 aprilie postului "Radio-Moldova". În acest context, ministrul moldovean de Externe a spus, potrivit BASA-press, că "Planul Individual de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană ar putea fi semnat în luna iunie a.c. de diplomaţi de la Bruxelles şi Chişinău şi adoptat ulterior de Comitetul politic ministerial al UE [avînd în vedere probabil Consiliul pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe, denumit Consiliu pentru Afaceri Generale pînă la Consiliul European de la Sevillia din iunie 2002 - n. ADEPT] şi de Guvernul moldovean".

Se cere de amintit că aprobarea Planului de Acţiuni RM-UE era preconizată anterior pentru luna mai curent, lucru devenit imposibil, probabil, din cauza amînării celei de-a treia runde de negocieri pe marginea acestui document, care iniţial era programată la mijlocul lunii martie şi despre care s-a crezut, potrivit unor surse din cadrul MAE, că va fi reluată fie la sfîrşitul lunii martie, fie la începutul lunii aprilie ale acestui an.

V. Studii, analize, comentarii

1000 şi 100 de zile ale Guvernului V. Tarlev
Anatoli Gudîm, 28 aprilie 2004

În data de 19 aprilie 2001, Parlamentul a adoptat rapid, într-o jumătate de oră, programul de activitate al celui de al nouălea - începînd din 1990 - Guvern al Republicii Moldova. Spre dezamăgirea scepticilor (în ciuda unor numeroase substituiri în echipă în timpul "jocului"), tocmai acest Guvern s-a dovedit longeviv

»»»

NATO se extinde, iar Moldova... se reduce?
Viorel Cibotaru, 28 aprilie 2004

În Republica Moldova reacţiile la evenimentul ce s-a produs pe 2 aprilie 2004 - aderarea oficială a şapte noi state (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia) la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) - au fost diferite

»»»