versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

E clar că nimic nu e clar, Igor Boţan
Piaţa valutară internă: într-o stare de permanentă volatilitate, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Tensiuni continue

Pe parcursul ultimelor două săptămîni au avut loc două şedinţe plenare ale Legislativului de la Chişinău, marcate de aceleaşi tensiuni care continuă deja timp de patru săptămîni. Deputaţii creştin-democraţi au blocat tribuna centrală, insistînd astfel să fie desecretizate controalele realizare de Curtea de Conturi pe marginea modului în care au fost cheltuiţi banii publici de către autorităţile publice centrale, precum şi asupra demisiei speaker-ului Parlamentului.

Ca de obicei, după ce Preşedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, somează membrii fracţiunii parlamentare a PPCD să respecte Regulamentul organului legislativ, fără ca aceştia să se conformeze acestui apel, şedinţele plenare se desfăşoară conform ordinii de zi. Săptămîna trecută însă deputaţii din majoritatea parlamentară au decis să înceapă totuşi examinarea modificărilor la Regulamentul Parlamentului, astfel încît să fie stabilită procedura de sancţionare a deputaţilor care blochează şedinţele plenare.

1.2. Acte legislative

Legea pentru instituirea magazinelor duty free diplomatice prevede că pentru deservirea personalului diplomatic străin în oraşul Chişinău poate fi înfiinţat un magazin de deservire specială. Comercializarea mărfurilor la acest magazin se va efectua pe baza carnetelor de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în cantităţi uzuale pentru uz personal sau familial, fără scop de vînzare. Reprezentanţele străine vor putea cumpăra mărfuri şi în cantităţi mai mari, cu avizul prealabil al MAE.

Legea nu prevede dacă magazinul ce va fi înfiinţat va avea capital de stat, particular sau mixt, precum nu conţine nici anumite indicii referitor la necesitatea organizării unui concurs pentru a obţine dreptul respectiv. Acest lucru va trebui să-l prevadă Guvernul, în regulamentul ce urmează a fi aprobat pentru executarea legii şi iată anume la această etapă va fi interesant să observăm ale cui interese au fost promovate sau apărate prin modificarea efectuată recent de Parlament.

Prin Legea privind convertirea în acţiuni a datoriilor SA "Uzina de tractoare Tracom" Parlamentul a decis că datoriile întreprinderii respective, în sumă de peste 12,5 milioane lei, se convertesc în acţiuni ale statului. Astfel, după convertire statul va deţine în capitalul social al întreprinderii circa 93 %, iar întreprinderea va obţine posibilităţile necesare pentru a dezvolta procesul producerii de maşini agricole şi tractoare.

Ministerul Finanţelor şi Consiliul Creditorilor au fost autorizate prin Legea privind stingerea datoriilor istorice faţă de buget ale SA "Mezon", aflată în proces de insolvabilitate să efectueze stingerea datoriilor istorice ale SA "Mezon" faţă de bugetul de stat, în sumă de peste 1,7 milioane de lei, prin transmiterea patrimoniului societăţii respective la balanţa consiliului raional Basarabeasca. Patrimoniul se va transmite fără drept de înstrăinare.

Anterior uzina în cauză a făcut parte din complexul militar-industrial al Uniunii Sovietice. După destrămarea acesteia activitatea uzinei s-a redus considerabil, astfel încît în anul 2000 ea a fost declarată în stare din insolvabilitate prin hotărîrea Judecătoriei Economice, la cererea Ministerului Finanţelor.

Legea pentru modificarea legii cu privire la administraţia publică locală stabileşte că de competenţa autorităţilor administraţiei publice raionale vor ţine problemele legate de privatizare şi domeniile conexe. Avînd în vedere faptul că agenţiile teritoriale ale Departamentului de privatizare sînt lichidate, funcţiile acestora sînt delegate autorităţilor administraţiei publice raionale (municipale). Astfel, în competenţa autorităţilor locale vor intra organizarea şi vînzarea terenurilor, a fondului de locuinţe proprietate a statului şi a altor imobile cu destinaţie diversă.

Prin Legea pentru ratificarea protocolului privind acordarea dreptului de transport feroviar gratuit veteranilor Parlamentul a ratificat Protocolul vizînd realizarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state al CSI prin care participanţilor la cel de-al doilea Război Mondial li se acordă dreptul la transport feroviar gratuit o dată în an. Protocolul prevede şi posibilitatea de a opta pentru reducerea cu 50% a costului transportului maritim sau aerian.

Un alt act legislativ important aprobat de Parlament este Legea pentru modificarea legii cu privire la sistemul şi procesul bugetar. Aceasta prevede că responsabili direct de executarea titlurilor executorii emise de instanţele de judecată vor fi ordonatorii de mijloace financiare: în cazul autorităţilor centrale şi locale - conducătorii acestor autorităţi, iar în cazul datoriilor bugetului central - Ministerul de Finanţe, prin intermediul Trezoreriei centrale.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la protecţia socială a cetăţenilor care au suferit din cauza avariei de la CAE Cernobîl stipulează extinderea alocaţiilor lunare de stat de cîte 100 lei lunar pentru:

• soţiile inapte de muncă ale participanţilor la lichidarea avariei care au decedat;
• copiii participanţilor decedaţi, pînă la atingerea vîrstei de 18 ani;
• unuia din părinţii inapţi de muncă ai participanţilor decedaţi;
• invalizii de gradul I inapţi de muncă din cauza consecinţelor catastrofei etc.

De o semnificaţie aparte este Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la declararea şi controlul veniturilor demnitarilor şi funcţionarilor publici. Documentul introduce un şir de modificări în actele legislative care stabilesc statutul diferitelor categorii de funcţionari publici şi demnitari de stat. Astfel, s-a stabilit obligativitatea declarării anuale a veniturilor şi averii, neprezentarea informaţiei urmînd a fi sancţionată.

De asemenea, a fost lărgită categoria de persoane care urmează să declare veniturile şi averea, incluzîndu-se aleşii locali, conducătorii diferitelor organe centrale şi locale de control şi de menţinere a ordinii de drept. Se mai prevede stabilirea unei sume minime a bunurilor mobile care urmează a fi declarate - 50 mii lei, precum şi perfecţionarea mecanismului de verificare a datelor prezentate.

Prin Legile pentru modificarea unor acte legislative referitoare la zonele antreprenoriatului liber s-a prevăzut:

1. lărgirea teritoriului Zonei antreprenoriatului liber Expo-Business Chişinău, incluzîndu-se în această zonă un teren aparţinînd SA "Tracom", cu o suprafaţă de peste 27 ha;
2. crearea unei subzone în componenţa Zonei Economice Libere "Ungheni-Business". Subzona respectivă va fi amplasată pe teritoriul SA "Covoare-Ungheni", cu scopul de a atrage investiţii şi de a majora volumul producţiei industriale (crearea unei întreprinderi mixte de producere a covoarelor).

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

2.1. Remanieri

La 28 aprilie curent, Valentin Mejinschi a fost numit în funcţia de director al Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Pînă la 28 februarie în calitate de director al CCCEC s-a aflat Alexei Roibu, destituit din această funcţie în urma unei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate la care a fost evocată lipsa de eficienţă a CCCEC în vederea combaterii unor afaceri frauduloase cu făină de import.

O altă remaniere de cadre operată la 5 mai de Guvern vizează substituirea lui Valeriu Starenco cu Boris Cojuhari în funcţia de reprezentant plenipotenţiar al Republicii Moldova în Comisia pentru problemele economice pe lîngă Consiliul Economic al CSI.

2.2. Hotărîri

• La 28 aprilie, Guvernul a aprobat proiectul Legii cu privire la agentul guvernamental. Potrivit documentului în cauză, instituţia agentului guvernamental va reprezenta Guvernul Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi va urmări cererea la toate stadiile procedurii de examinare. Agentul guvernamental va activa în cadrul unei direcţii speciale a Ministerului Justiţiei şi va face parte din corpul diplomatic al Republicii Moldova.

• În aceeaşi zi, au fost aprobate: un regulament care prevede recunoaşterea şi echivalarea de către Comisia Superioară de Atestare a actelor de înaltă calificare ştiinţifică şi ştiinţifico-didactică obţinute în străinătate şi programul de redresare a situaţiei instituţiilor de cultură din teritoriu pentru anul 2004. Ultimul stabileşte că atît lucrările de reparaţie şi reconstrucţie a caselor de cultură din sate, cît şi procurarea inventarului necesar acestora se vor efectua din contul bugetelor autorităţilor locale.

• Pentru următorii trei ani 2005-2007 Guvernul planifică reducerea treptată a cotelor la impozitul pe venit, atît pentru persoanele fizice, cît şi pentru cele juridice. Aceste prevederi au fost incluse în proiectul cadrului de cheltuieli pe termen mediu aprobat la 30 aprilie de Executiv. În baza acestui document, ulterior, vor fi elaborate proiectele de buget pentru anii 2005-2007.

  Potrivit ministrului de Finanţe, Zinaida Grecianîi, pentru anii 2005-2007 se prevede reducerea cotelor la impozitul pe venit pînă la 15% şi aplicarea acestora începînd cu 2006 pentru persoanele juridice şi începînd cu anul 2007 pentru persoanele fizice. Totodată, începînd cu 2007, se vor reduce cotele inferioare pentru impozitul persoanelor fizice, constituind 7% pentru primul nivel de impozitare şi 10% pentru nivelul doi de impozitare.

  Pentru 2005-2007 se mai preconizează majorarea treptată a scutirilor pentru persoanele fizice la plata impozitului pentru venit. În 2005 scutirile menţionate vor constitui 4500 lei, în 2006 - 5400 lei, iar în 2007 - 6000 lei. Scutirile pentru persoanele întreţinute se propun a fi majorate de la 240 lei la 1200 lei în anul 2005, 1440 lei în 2006 şi 1680 lei în anul 2007.

  Din ţările Europei Centrale şi de Est ce mai mică rată a impozitului pe venit se înregistrează în Ungaria cu o cotă de 17%. În Bulgaria companiile trebuie să aloce în bugetul de stat 18% din venitul lor şi încă 8% pentru bugetele regiunilor. În Polonia, de exemplu, plata impozitului pe venit este de 20%, iar în Slovenia şi Bulgaria se practică scutirea de la plata impozitului pe profit pe perioade între 3 şi 5 ani pentru agenţii economici care investesc şi reinvestesc în economia ţării şi creează noi locuri de muncă.

• La 5 mai a.c., calificînd drept nesatisfăcătoare activitatea organelor de drept şi de control în procesul de combatere a criminalităţii şi corupţiei, Guvernul a decis să instituie o nouă Comisie interdepartamentală care va avea sarcina să elaboreze un plan de acţiuni menit să contribuie la eficientizarea colaborării organelor de drept şi de control în vederea combaterii fenomenelor sus-menţionate, care erodează vizibil calitatea proceselor politice şi socioeconomice din Republica Moldova.

  În acest context, este de remarcat că măsurile care se doresc a fi identificare în acest nou document ar putea fi integrate în proiectul Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei. Multitudinea unor documente distincte cu privire la eradicarea criminalităţii şi corupţiei nu garantează, în mod obligatoriu, inerenţa unor succese pe măsură în această direcţie. Mai mult decît atît, eradicarea acestor probleme complexe revendică abordări sistemice, iar o astfel de abordare tinde s-o configureze Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planul de acţiuni corespunzător acesteia, propuse pentru dezbateri publice şi, respectiv, deschise oricăror modificări şi reconsiderări benefice.

• Dincolo de noua reglementare a Parlamentului din săptămîna trecută cu privire la demnitarii şi funcţionarii publici, aceştia au fost vizaţi şi de un Regulament aprobat de Executiv la 5 mai curent. Prin acesta, Cabinetul de miniştri propune ca funcţionarii publici de toate nivelurile să fie supuşi în mod obligatoriu unei proceduri de testare cel puţin o dată în trei ani. Comisiile de atestare urmează a fi constituite din conducătorii instituţiilor publice şi urmează să evalueze competenţa profesională a funcţionarilor, gradul de implicare a lor în realizarea sarcinilor puse în faţa subdiviziunii, abilităţile de comunicare, responsabilitatea şi iniţiativa de care aceştia au dat dovadă. Regulamentul mai stabileşte modalitatea organizării testărilor suplimentare şi celor înainte de termen.

• Importantă este şi adoptarea Planului naţional de acţiuni "Educaţie pentru toţi" pentru anii 2004-2008. Obiectivele ambiţioase ale acestuia vizează: diminuarea diferenţelor de instruire şi finanţare dintre şcolile orăşeneşti şi cele din localităţile rurale; crearea condiţiilor necesare pentru asigurarea procesului de educaţie şi instruire în grădiniţe pentru cel puţin 75 la sută dintre copii cu vîrsta cuprinsă între 3 şi 5 ani şi în proporţie de sută la sută pentru copii de vîrstă preşcolară.

3. Preşedinţie

3.1. Liberalizarea presei

În ajunul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, Preşedintele Vladimir Voronin a adresat Parlamentului, Guvernului şi altor instituţii de stat "un mesaj care încurajează liberalizarea presei sub aspect legislativ şi economic". Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, "mesajul conţine sugestii şi propuneri privind căile de susţinere a presei autohtone". Una dintre aceste propuneri se referă la examinarea posibilităţii "operării unor modificări în Codul fiscal în sensul reducerii taxelor locale la publicitate, precum şi a reducerii TVA la publicitate pentru publicaţiile informative". În afară de aceasta, a fost avansată ideea elaborării unui proiect de către Academia de Administraţie Publică care să presupună dezvoltarea instituţiilor media regionale, precum şi a fost articulată necesitatea unei atenţii sporite din partea autorităţilor publice locale faţă de problemele presei din provincie.

Condiţia dificilă a presei locale a fost accentuată de şeful statului şi în cadrul alocuţiunii sale rostită în debutul Conferinţei Naţionale a Ligii Jurnaliştilor Profesionişti (LJP), organizată la 3 mai curent, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Enumerînd, în stilul său caracteristic, mai multe deficienţe ale presei autohtone, Preşedintele Voronin a sfătuit jurnaliştii prezenţi la acest eveniment să ţină "oglinda presei mereu curată, ca în ea să se reflecte metehnele puterii", lăsînd însă să se înţeleagă că preţul acestei reflectări nu trebuie să fie deteriorarea imaginii Republicii Moldova.

În acelaşi context, şeful statului a mai spus de o manieră eufemistică: "O presă bună trebuie să fie cîinele de pază al societăţii, dar să fie un cîine deştept şi credincios al cetăţenilor, nu o javră pe care o poţi amăgi cu o bucăţică de mămăligă, aruncată de un patron politic de la noi sau de peste hotare".

3.2. Conferinţa Internaţională "BIT +"

Drept urmare a decretului Preşedintelui, din 19 martie curent, cu privire la edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova, Vladimir Voronin, participînd la lucrările Conferinţei Internaţionale "BIT +", şi-a făcut cunoscută intenţia de a avansa mai multe iniţiative legislative în acest sens. Între acestea putem menţiona: legea cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală; legea cu privire la comerţul electronic; o serie de modificări legislative privind scutirea de plata impozitului pe venit a companiilor care activează în sectorul tehnologiilor informaţionale. De asemenea, s-a promis, de altfel aşa cum s-a făcut şi la expoziţia "Micul Business-2004", că Parlamentului i se va înainta şi un proiect de lege privind modificarea art.49 din Codul fiscal în vederea ameliorării condiţiilor de impozitare a venitului micilor întreprinderi.

Mai importantă însă decît aceste proiecte de legi este, în opinia Preşedintelui, crearea unui "climat inovaţional principial nou în ţară", a cărui formare trebuie stimulată prin: asigurarea condiţiilor necesare pentru interacţiunea sistemică a învăţămîntului, ştiinţei şi antreprenoriatului; instituirea pe întreg teritoriul statului a unui regim inovaţional preferenţial; determinarea spectrului activităţilor scientointensive, cu valoare adăugată înaltă, pentru ca ele să fie scutite pe termen lung de plata impozitului pe venit şi prin asigurarea unui nou tip de management, avîndu-se în vedere comasarea celor patru ministere sociale într-un singur minister al dezvoltării umane, care să stabilească o politică coordonată unică privind standardele sociale, educaţionale şi culturale.

În mod paradoxal, în cazul restructurării recente a fostului Minister al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului în două structuri distincte s-a invocat o logică inversă, în raport cu cea care justifică comasarea "ministerelor sociale".

II. Politici economice

1. Sectorul bancar

Peste 100 de deponenţi ai băncilor "Guinea", "Bankosind", Banca Turco-Română, a concernului financiar "InterCapital", dar şi de la alte instituţii financiare care au fost declarate falite în anii '90 ai sec. trecut, au pichetat la 4 mai sediul Parlamentului. Protestatarii scandau "Întoarceţi-ne banii" şi purtau lozinci pe care era scris: "Talmaci, întoarce-ne banii", "Talmaci la răspundere", "Domnule Voronin, ţineti-vă de cuvînt, întoarceţi-ne banii".

Aceste revolte ale protestatarilor au fost generate de faptul că aceştia ani în şir nu-şi pot recupera banii depuşi la aceste instituţii financiar-bancare care în cele din urmă au falimentat fie datorită unor reminiscenţe ale planificării centralizate şi a instrucţiunilor Guvernului, fie unor înţelegeri obscure între managerii băncilor şi diverşi clienţi. Unele bănci în acea perioadă au fost angrenate în afaceri discutabile, finanţînd proiecte cu un grad de risc extrem de ridicat, cel mai cunoscut caz fiind "Guinea" (care, după ce şi-a epuizat capitalul propriu, a acumulat datorii foarte mari, iar în final a falimentat).

Potrivit preşedintelui "Asociaţiei deponenţilor şi obligatarilor înşelaţi", Nestor Samofalov, aceştia solicită Parlamentului să modifice legile cu privire la Banca Naţională şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, precum şi cea cu privire la fondurile de investiţii, astfel încît să asigure transparenţa activităţii băncilor şi a fondurilor de investiţii.

Mai mulţi protestatari au declarat că deja de cinci ani încearcă să-şi recupereze banii, însă fără succes. Deponenţii instituţiilor financiare falite consideră că au fost înşelaţi de administraţia băncilor, iar Banca Naţională, organele de drept şi nu în cele din urmă autorităţile statului nu întreprind acţiuni eficiente ca să-i ajute să-şi recupereze depunerile. Anterior, oficiali de la BNM au declarat că cele nouă bănci în proces de lichidare au restituit deponenţilor peste 32 milioane lei, ceea ce reprezintă 55,7% din totalul angajamentelor. Băncile urmează să mai restituie deponenţilor economii în valoare de peste 27 milioane lei. Nici una din băncile aflate în proces de lichidare nu a reuşit să restituie clienţilor toate mijloacele financiare plasate de aceştia.

În 2003, o comisie specială a Parlamentului abilitată să monitorizeze cauzele care au dus la falimentul băncilor comerciale şi recuperarea creditelor şi depunerilor a constatat că o "bună parte" din cetăţenii care şi-au depus economiile în băncile, falimentate în anii 1996-2001, nu-şi vor mai putea recupera resursele financiare. Depunerile bancare nu vor putea fi restituite, deoarece băncile respective "nu au luat la timp măsurile de rigoare" pentru o administrare eficientă a mijloacelor financiare.

2. Politica valutară

Moneda naţională s-a apreciat constant faţă de valuta americană şi a atins cea mai puternică poziţie din ultimii cinci ani pe piaţa numerarului, ceva mai mult de 11,5 lei pentru un dolar. Potrivit experţilor Băncii Naţionale precum şi a analiştilor independenţi aprecierea sensibilă a leului în raport cu dolarul SUA a fost provocată de creşterea puternică a ofertei de valută, determinată în mare parte de transferurile moldovenilor care muncesc peste hotare.

Serviciul de presă al BNM a difuzat săptămîna trecută un comunicat în care precizează că oferta netă de valută străină din partea persoanelor fizice a constituit, în primul trimestru al anului 2004, 119 milioane USD şi a înregistrat o creştere de 76,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În consecinţă, în perioada 1 ianuarie - 7 mai 2004 cursul oficial al monedei naţionale s-a apreciat în termeni nominali cu 11,2% faţă de dolarul SUA şi cu 15% faţă de euro.

Pentru a atenua efectul negativ al ofertei excesive de valută străină pe piaţa internă, BNM a intervenit pe piaţă şi a procurat, în lunile ianuarie-aprilie, valută străină în valoare de circa 34 milioane USD. În acelaşi timp banca centrală a sterilizat concomitent masa monetară prin intermediul operaţiunilor de piaţă deschisă (Open-Market ) în volum total de 453 milioane lei, inclusiv prin operaţiuni REPO cu hîrtii de valoare de stat (HVS) - 163 milioane lei, şi licitaţii de depozit - 217 milioane lei.

Totodată, petru a satisface cererea excesivă de monedă naţională fără a afecta rezervele valutare, precum şi masa monetară, Banca Naţională a utilizat în perioada de referinţă instrumente reversibile ale politicii valutare, cum ar fi tranzacţiile de tip swap (tranzacţie în care doi parteneri schimbă la început anumite sume exprimate în două valute diferite, le returnează în timp conform unei reguli predeterminate ce reflectă plăţile unei dobînzi fixe) de cumpărare în sumă totală de 14,8 milioane USD.

Mai mulţi experţi în domeniul finanţelor ţin să constate că din punct de vedere comercial, exporturile ar fi cele care ar putea fi afectate de o ieftinire a dolarului, chiar dacă nu în mod semnificativ, dată fiind aprecierea nominală a leului în primul trimestru al anului. Erodarea exporturilor va duce la creşterea deficitului balanţei comerciale, iar poziţia contului curent ar putea avea mult de suferit. Un rol important în aceste poziţii îl vor avea importurile de energie, realizate de Moldova preponderent în dolari.

Investitorii care au subestimat operaţiunile de hedging valutar (aceste operaţiuni urmăresc compensarea eventualelor cîştiguri sau pierderi provenite din nerealizarea anticipaţiilor speculative privind cursul de schimb, prin efectuarea concomitentă a unei vînzări şi cumpărări de valută la termen) vor avea de suferit, dacă au de făcut plăţi în euro, iar încasările sînt în dolari. În condiţiile în care raportul euro/dolar ar coborî sub 1:1, ar putea apărea anumite presiuni asupra sistemului bancar din partea celor care s-au împrumutat în euro. Banca Naţională a Republicii Moldova este cea care se poate considera "fericită" de evoluţia actuală a dolarului, însă un leu mult mai apreciat decît pînă acum va genera într-un viitor apropiat puseuri inflaţioniste mult mai mari.

Banca Naţională mai afirmă că oferta excesivă de valută străină pe piaţa internă ar putea să fie diminuat prin elaborarea unor măsuri, strategii sau programe concrete în scopul creării unui climat investiţional favorabil în condiţii avantajoase din punct de vedere economic, ce ar determina cetăţenii Republicii Moldova să investească nu doar în sfera de consum, ci şi în sectorul real al economiei. În acest scop se impun măsuri la nivel de stat ce vizează asigurarea unui cadru normativ corespunzător şi instituirea unui mecanism financiar stimulator.

III. Problema transnistreană

1. Negocierile în format pentalateral au fost reluate la 27 aprilie

Negocierile în format pentalateral în problema transnistreană au fost reluate la 27 aprilie după o pauză de mai mult de cinci luni. La negocieri au participat reprezentanţi ai părţilor moldovenească şi transnistreană, precum şi reprezentanţii mediatorilor din partea OSCE, Rusiei şi Ucrainei. Partea transnistreană, care anunţase anterior că îşi va prezenta în cadrul şedinţei propunerile pe marginea planului de reglementare transnistreană elaborat de către mediatori sub egida OSCE toamna trecută, i-a propus părţii moldoveneşti semnarea unei Declaraţii intitulate "Cu privire la aprobarea de către popoarele Republicii Moldova şi Republicii Moldoveneşti Transnistrene a constituirii statului federal între Republica Moldova şi Republica Moldovenească Transnistreană". Declaraţia prevede organizarea a două referendumuri separate în Moldova şi Transnistria, după modelul Ciprului, la care "popoarele Moldovei şi Transnistriei", potrivit principiului autodeterminării, fie vor aproba, fie vor respinge propunerea de a crea un stat comun federal. În cazul în care votul va fi pozitiv în ambele referendumuri, va fi creată o Adunare Constituţională care va elabora o Constituţie. Viitorul stat federal se va compune din doi subiecţi egali în drepturi, care vor avea dreptul de a părăsi federaţia, iar organele federale vor fi compuse din reprezentanţi ai celor doi subiecţi pe principiul de paritate. În plus, toate drepturile de proprietate vor fi recunoscute şi protejate.

William Hill, şeful Misiunii OSCE la Chişinău, într-un comentariu făcut pe marginea rezultatelor şedinţei din 27 aprilie a remarcat că cele două părţi continuă să se afle pe poziţii divergente, dar şi-a exprimat speranţa că acestea pot fi conciliate. Pentru că aceasta a fost prima şedinţă de anul acesta, participanţii nu au adoptat nici o decizie, cu excepţia unui acord de a se întîlni lunar de acum încolo. Astfel, următoarea şedinţă în format pentalateral a fost programată pentru ultima săptămînă a lunii mai.

Autorităţile moldovene nu au făcut nici un comentariu oficial pe marginea propunerii transnistrene, spunînd că deoarece aceasta depăşeşte cadrul actual de negocieri, ea trebuie abordată separat.

Liderul transnistrean Igor Smirnov, pe de altă parte, a declarat la 28 aprilie la televiziunea transnistreană că propunerea înaintată trebuie privită ca un pas înainte în procesul de negocieri şi o modalitate de a scoate procesul de negocieri din impasul la care a fost adus de către partea moldovenească după ce aceasta a refuzat să semneze Memorandumul Kozak anul trecut.

Pe de altă parte, în cadrul unui briefing pentru presă ţinut la 5 mai la Tiraspol de către "ministrul afacerilor externe" transnistrean Valeri Liţkai, acesta declara că este puţin probabil ca părţile să ajungă la un acord substanţial în viitorul apropiat. Potrivit lui Liţkai, citat de agenţia transnistreană de presă Olvia-press, "sovietul suprem" al Transnistriei urmează să examineze în cadrul dezbaterilor curente pe marginea conceptului de politică externă a Transnistriei dacă Transnistria va continua să participe la eforturile de reunificare sau dacă va insista asupra unui "divorţ civilizat" de restul Moldovei.

Aceste evenimente reprezintă o turnură importantă, deşi nu neaşteptată, în procesul de reglementare transnistreană. Propunerile Transnistriei par mai puţin acceptabile pentru partea moldovenească decît chiar Memorandumul Kozak şi prin urmare există foarte puţine şanse ca părţile să ajungă la un compromis pe marginea acestora. Transnistria se bucură de tot mai mult sprijin din partea Rusiei, care pare hotărîtă să promoveze Memorandumul Kozak drept document de bază pentru discuţiile pe marginea structurii viitorului stat federal. Dacă Preşedintele Federaţiei Ruse şi cel al Republicii Moldova nu au mai comunicat de mai mult de cinci luni, liderul transnistrean Igor Smirnov este un oaspete des la Moscova şi Sankt Petersburg, unde, printre altele, în ultimul timp a primit o serie de medalii şi distincţii civice şi religioase. Sprijinul Rusiei pentru Transnistria depăşeşte însă aceste legături simbolice şi se extinde pînă la controlul financiar pe care firmele ruse îl cîştigă din ce în ce mai mult asupra regiunii. Astfel, potrivit unor date vehiculate de presa moldovenească, circa 60% din obiectele privatizate în Transnistria aparţin unor companii ruseşti.

Această asimetrie din relaţiile moldo-transnistrene poate fi echilibrată doar printr-o implicare timpurie şi adecvată a puterilor europene, în mod special a Uniunii Europene în procesul de reglementare transnistreană. Săptămîna trecută, la acest lucru s-a referit ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, arătînd că Planul de Acţiuni RM-UE va conţine un compartiment special cu privire la Transnistria, care va include şi prevederi cu privire la o posibilă desfăşurare a trupelor internaţionale de pacificare în regiune. În acelaşi timp, Bundestag-ul German a adoptat recent o moţiune care cheamă la intensificarea eforturilor germane şi europene în vederea soluţionării conflictului transnistrean şi reintegrării Moldovei. Întrebarea care rămîne deschisă însă este dacă de data aceasta conducerea Republicii Moldova va avea destulă voinţă şi viziune ca să urmeze un curs politic cu adevărat european în politica sa de reintegrare, ca şi, de altfel, în toate politicile sale.

IV. Relaţii externe

1. Planul de Acţiuni RM-UE

Săptămîna trecută, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, a adus la cunoştinţa opiniei publice că ultima rundă (a III-a) de negocieri pe marginea Planului de Acţiuni RM-UE va fi reluată la 4 iunie curent. Potrivit lui Stratan, la 15 iunie urmează ca documentul în cauză să fie examinat şi aprobat de Consiliul pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE. Dincolo de aceasta, o altă noutate elucidată de ministrul moldovean de Externe este faptul că în urma extinderii UE de la 1 mai curent unul din noii membri ai UE, fiind vorba despre Polonia, Slovenia sau Ungaria, va fi împuternicit "să patroneze eforturile Republicii Moldova pe calea integrării europene".

În acelaşi context, ministrul Stratan şi-a exprimat convingerea că după realizarea prevederilor Planului de Acţiuni RM-UE, proces conceput pentru o perioadă de doi ani, solicitarea de către Moldova a statutului de membru asociat la UE va fi absolut întemeiată şi realistă.

V. Studii, analize, comentarii

E clar că nimic nu e clar
Igor Boţan, 12 mai 2004

S-au scurs trei ani de la semnarea decretului prezidenţial nr. 46-III din 15.05.2001 privind soluţionarea problemei transnistrene. Decretul a stabilit că soluţionarea problemei respective "în baza principiilor asigurării integrităţii teritoriale şi suveranităţii statului este sarcina primordială şi de importanţă majoră a autorităţilor publice ale Republicii Moldova"

»»»

Piaţa valutară internă: într-o stare de permanentă volatilitate
Iurie Gotişan, 12 mai 2004

Pe parcursul ultimelor două săptămîni, leul moldovenesc s-a apreciat constant faţă de valuta americană cu cca 11,2%, atingînd cea mai puternică poziţie din ultimii cinci ani pe piaţa numerarului, ceva mai mult de 11,5 lei pentru un dolar

»»»