versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Configuraţia preelectorală, Igor Boţan
În ciuda creşterilor din ultimii trei ani, populaţia consideră că trăieşte mai prost, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Vizite de lucru

Între 11-12 mai curent, preşedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, s-a aflat în fruntea unei delegaţii de parlamentari moldoveni care au efectuat o vizită de lucru în Italia. În cadrul acestei vizite, Eugenia Ostapciuc a avut întrevederi cu ambii preşedinţi ai camerelor Parlamentului italian, cu ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu alţi oficiali de diferit rang şi cu un grup de cetăţeni moldoveni aflaţi la muncă în Italia.

Peste o săptămînă, reprezentanţii Legislativului moldovean în APCE au participat la reuniunea acestui for continental, avînd şi o serie de întrevederi cu preşedintele APCE, Pieter Schieder, cu Secretarul General al CE, Walter Schwimmer, cu preşedintele Bundestagului german, Wolfgang Thierse etc. Eugenia Ostapciuc, aflată şi ea la Strasbourg, a participat la lucrările Conferinţei europene a preşedinţilor de parlamente.

1.2. Acte legislative

Prin Legea pentru modificarea Legii privind organizarea judecătorească a fost majorat numărul de judecători ai judecătoriei sectorului Botanica din mun. Chişinău, dat fiind faptul că în acest sector se examinează un număr mai mare de cauze decît în celelalte sectoare ale capitalei.

Legea pentru scutirea de TVA a construcţiilor monumentale statuează scutirea de această taxă a lucrărilor de expertiză tehnică, prospecţiuni, proiectare, construcţie şi de restaurare finanţate din contul mijloacelor băneşti donate de persoanele fizice şi juridice, urmînd ca lista obiectelor ce vor intra sub incidenţa acestei reglementări să fie stabilită ulterior de Legislativ.

Legea pentru completarea Legii securităţii statului introduce în categoria ameninţărilor la adresa securităţii statului şi cazurile de criminalitate organizată şi corupţie. Potrivit acesteia, un pericol deosebit pentru securitatea statului îl prezintă:

• acţiunile îndreptate spre schimbarea prin violenţă a regimului constituţional, subminarea sau suprimarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării;
• activitatea ce contribuie, în mod direct sau indirect, la desfăşurarea de acţiuni militare contra ţării sau la declanşarea războiului civil;
• acţiunile militare şi alte acţiuni violente care subminează temeliile statului;
• acţiunile care favorizează apariţia de evenimente extraordinare în transporturi, telecomunicaţii, la unităţile economice şi cele de importanţă vitală;
• spionajul, transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state, precum şi obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie secret de stat în vederea transmiterii lor unor state străine sau structuri anticonstituţionale;
• acţiunile care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor publice legal alese etc.

Prin Legea pentru modificarea Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei au fost introduse completări care permit studenţilor instituţiilor private de învăţămînt superior şi celor din învăţămîntul secundar sau mediu de specialitate să solicite amînarea încorporării militare. Pînă în prezent legislaţia permitea acest lucru doar studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior şi acreditate de stat.

În lectură finală a fost adoptată şi Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal. Aceasta prevede modificarea reglementărilor referitoare la:

1. Falsificarea, importul, transportarea, păstrarea, comercializarea produselor, prestarea serviciilor periculoase pentru viaţa sau sănătatea consumatorilor (art.216).

Legislatorii au stabilit că acţiunile sus-menţionate, în dependenţă de gravitate, daunele pricinuite consumatorilor şi de modul în care au fost comise, vor fi sancţionate începînd cu o amendă de 900 lei şi pînă la privaţiunea de libertate pe un termen de pînă la 7 ani.

2. Comercializarea mărfurilor de proastă calitate sau neconforme standardelor (art.254).

Pentru comercializarea deliberativă a mărfurilor necorespunzătoare standardelor de calitate se va aplica o sancţiune pornind de la o amendă în mărime de 6 mii lei şi pînă la privaţiunea de libertate pe un termen de pînă la 7 ani.

Prin Legea privind modificarea Legii distincţiilor de stat şi Hotărîrea privind instituirea medaliei jubiliare "60 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă" legislatorii au dat curs iniţiativei şefului statului de a fi instituită o asemenea distincţie, aprobînd statutul şi modelul medaliei jubiliare respective.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la societăţile pe acţiuni prevede obligaţia societăţilor pe acţiuni de a plăti în calitate de dividende cel puţin 30 la sută din profitul net care rămîne la dispoziţia societăţii după executarea altor obligaţii existente şi expres stipulate de legislaţie. Proiectul în cauză a fost criticat de reprezentanţii societăţilor pe acţiuni, care au considerat că astfel se limitează autonomia administrării întreprinderii şi libertatea activităţii economice. Pe de altă parte, autorii iniţiativei susţin că ea este îndreptată spre susţinerea acţionarilor minoritari, care sînt foarte mulţi la număr, dar adesea sînt nedreptăţiţi prin neplata dividendelor anuale sau plata unor sume derizorii.

Prin Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la declararea Combinatului de vinuri "Cricova" SA drept obiect al patrimoniului cultural-naţional Parlamentul a exclus din patrimoniul public o serie de obiecte şi bunuri care vor putea fi utilizate astfel pentru dezvoltarea tehnologică a întreprinderii, obţinerea creditelor etc.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ce reglementează regimul produselor petroliere urmăreşte scopul extinderii atribuţiilor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), ca organ de supervizare a preţurilor şi tarifelor la produsele respective.

Actul în cauză conţine o serie de prevederi care au menirea de a spori responsabilitatea titularilor de licenţe, respectarea de către aceştia a normelor tehnice, standardelor, condiţiilor licenţei, drepturilor consumatorilor, metodologiei de calculare a preţurilor la produsele petroliere etc.

Legea nr.461-XV privind piaţa produselor petroliere a fost adoptată la 30 iulie 2001, fiind declarată de guvernare ca fiind una din marile realizări în domeniul combaterii contrabandei cu produse petroliere şi un mecanism sigur pentru asigurarea securităţii energetice a statului. Din momentul adoptării acestei legi, mai multe prevederi ale acesteia au suscitat critici şi chiar proteste din partea importatorilor şi comercianţilor de produse petroliere, fapt care a determinat modificarea ei de mai multe ori. În pofida acestui fapt, preţurile la produsele petroliere cresc în continuare, calitatea combustibilului rămîne la fel de modestă, iar acumulările la buget nu sînt cele scontate.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

2.1. Remanieri

La 26 mai a.c., Lilia Dumitraş a fost numită în funcţia de consilier al prim-viceprim-ministrului Vasile Iovv, iar Ion Moraru a fost desemnat în calitate de vicedirector general al Departamentului Migraţiune. Totodată, Guvernul a dispus eliberarea lui Gheorghe Caraivanov din funcţia de administrator al Zonei Economice Libere "Tvardiţa" şi numirea lui Ion Borov în exerciţiul interimatului acestei funcţii.

2.2. Hotărîri

• La 19 mai curent, Guvernul a aprobat Convenţia ONU privind combaterea criminalităţii transnaţionale organizate şi protocolul adiţional la Convenţie care se referă la traficul ilegal de emigranţi pe cale terestră, aeriană şi pe apă. În condiţiile escaladării fenomenului traficului de fiinţe umane, Republica Moldova fiind una dintre cele mai semnificative surse din Europa de persoane supuse traficului, adoptarea unor asemenea documente devenise un imperativ. După ratificarea acestora de către Legislativ, va fi necesară transpunerea prevederilor lor în legislaţia naţională. Mai important însă ar fi ca noile reglementări cu privire la contracararea fenomenului traficului de fiinţe umane să nu rămînă literă moartă. Pentru aceasta va fi nevoie de voinţă politică şi de eforturi perseverente, consecvente şi conjugate din partea instituţiilor de stat şi cele ale societăţii civile, suplimentate de asistenţa continuă a instituţiilor internaţionale de profil.
• În aceeaşi zi, Cabinetul de miniştri a aprobat şi proiectul de lege privind serviciul de stat al curierilor speciali. Potrivit acestuia, serviciul respectiv va face parte din forţele de asigurare a securităţii şi va reprezenta un organ independent de legătură guvernamentală cu destinaţie specială, abilitat cu asigurarea, păstrarea, expedierea şi cu distribuirea operativă a corespondenţei oficiale a statului.
• La 26 mai, a fost avizat pozitiv programul de acţiuni prilejuite de marcarea a 645 de ani de la formarea statului feudal moldovenesc. Responsabilă de organizarea acestor manifestaţii va fi o comisie instituită în acest scop de Guvern.
• Potrivit unei altei moţiuni guvernamentale se propune modificarea art.116 al Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), în sensul stabilirii termenului de patru ani pentru un mandat complet al preşedintelui CSJ şi adjuncţilor săi. Dacă această reglementare va întruni voturile necesare şi în Parlament, atunci perioada de exercitare a funcţiilor de către preşedintele CSJ şi adjuncţii săi va fi echivalată cu cea a preşedinţilor celorlalte instanţe.
• Un interes deosebit îl prezintă stabilirea de către Executiv a nomenclatorului unităţilor, sectoarelor şi serviciilor ai căror salariaţi nu vor avea dreptul la grevă. Această reglementare restrictivă a fost introdusă în art.369 al capitolului IV din Codul muncii, potrivit căruia la greve nu vor putea participa angajaţii din aparatul Parlamentului, Preşedinţiei, Cancelariei de Stat, a organelor afacerilor interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, a forţelor armate, a Departamentului Instituţiilor Penitenciare, a Departamentului Situaţii Excepţionale, a Departamentului Trupelor de Grăniceri, judecătorii. De asemenea, dreptul la grevă nu-l vor avea nici angajaţii SA "Moldtelecom", SA "Apă-Canal Chişinău", personalul de gardă al Serviciului de asistenţă medicală urgentă, personalul de gardă din instituţiile publice medico-sanitare, salariaţii serviciilor de dirijare a traficului aerian şi colaboratorii cu grade speciale ai Departamentului Vamal.

3. Preşedinţie

3.1. Decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate

Preşedintele Vladimir Voronin a semnat Decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate (CSS), nr. 1824-III din 24.05.2004. După o descreştere a numărului de membri ai CSS de la 12 la 10 în 1997, se poate constata că actul de faţă accentuează tendinţa, consemnată prin textul decretului omonim nr. 237-III din 19.09.2001, de lărgire a CSS, prin înglobarea unui număr tot mai mare de funcţionari publici în componenţa sa. Acest fenomen poate fi văzut prin compararea structurii CSS stabilită prin decretele privind constituirea CSS din 1991, 1997, 2001 şi 2004:

Decretul cu privire la crearea CSS, nr. 162 din 20.08.91 Decretul cu privire la constituirea CSS, nr. 332-II din 08.10.97 Decretul privind constituirea CSS, nr. 237-III din 19.09.2001 Decretul privind constituirea CSS, nr. 1824-III din 24.05.2004 Componenţa CSS (membri/ funcţii): Componenţa CSS (membri/ funcţii): Componenţa CSS (membri/ funcţii): Componenţa CSS (membri/ funcţii): 1. Preşedintele RM - preşedintele CSS 1. Preşedintele RM, Comandantul Suprem al FA - preşedintele CSS 1. Preşedintele RM, Comandantul Suprem al FA - preşedintele CSS 1. Preşedintele RM, Comandantul Suprem al FA - preşedintele CSS 2. Consilierul Preşedintelui RM - secretarul CSS 2. Şeful Serviciului CSS al Aparatului Preşedintelui RM - secretarul CSS 2. Şeful Serviciului CSS al Aparatului Preşedintelui RM - secretarul CSS 2. Preşedintele Parlamentului RM (exclus/ă) 3. Preşedintele Parlamentului RM 3. Prim-ministrul RM 3. Prim-ministrul RM 3. Prim-ministrul RM 4. Prim-ministrul RM 4. Ministrul de Externe 4. Ministrul Afacerilor Externe 4. Ministrul Afacerilor Externe 5. Ministrul Afacerilor Externe 5. Ministrul Afacerilor Interne 5. Ministrul Afacerilor Interne 5. Ministrul Afacerilor Interne 6. Ministrul Afacerilor Interne 6. Ministrul Apărării 6. Ministrul Apărării 6. Ministrul Apărării 7. Ministrul Apărării 7. Preşedintele Comitetului pt Securitatea Statului (exclus/ă) 8. Preşedintele Comisiei pt Securitatea Statului şi Problemele Militare a Parlamentului (exclus/ă) 7. Preşedintele Comisiei pt Securitatea Naţională a Parlamentului 8. Preşedintele Comisiei pt Securitatea Naţională a Parlamentului 9. Preşedintele Comisiei pt Problemele de Drept a Parlamentului (exclus/ă) 8. Preşedintele Comisiei Juridice, pt Numiri şi Imunităţi a Parlamentului (exclus/ă) 10. Preşedintele Comisiei pt Drepturile Omului şi Relaţiile Naţionale a Parl. (exclus/ă) 11. Preşedintele Comisiei pt Problemele Combaterii Criminalităţii a Parl. (exclus/ă) 12. Preşedintele Comisiei pt Autoadministrarea Locală şi Economia Locală a Parl. (exclus/ă) 7. Ministrul Finanţelor 9. Ministrul Finanţelor 9. Ministrul Finanţelor 8. Directorul SIS 10. Directorul SIS 10. Directorul SIS 9. Directorul Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale 11. Şeful Departamentului Situaţii Excepţionale 11. Şeful Departamentului Situaţii Excepţionale 10. Şeful Marelui Stat Major, prim-viceministrul Apărării 12. Şeful Marelui Stat Major, prim-viceministrul Apărării (exclus/ă) 12. Ministrul Economiei 13. Preşedintele AŞM 14. Guvernatorul BNM 15. Directorul CCCEC 16. Procurorul general 17. Guvernatorul Găgăuziei

Abrevieri:

• FA - Forţele Armate;
• SIS - Serviciul de Informaţii şi Securitate;
• AŞM - Academia de Ştiinţe a Moldovei;
• BNM - Banca Naţională a Moldovei;
• CCCEC - Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei.

II. Politici economice

1. Dependenţa energetică a Moldovei

Potrivit situaţiei la 1 iunie 2004, datoria totală a Republicii Moldova pentru gazele naturale furnizate de concernul rus "Gazprom", inclusiv penalităţile, se estimează la peste 1,2 mlrd dolari. Potrivit serviciului de presă al SA "Moldova-Gaz" datoria Moldovei, aferentă penalităţilor pentru plăţile expirate, constituie 305,2 mln dolari, iar cea a Transnistriei - 961,2 mln dolari. Principalii datornici pentru gazele consumate continue să fie întreprinderile din sectorul electroenergetic, precum CET-1, CET-2, "Termocom" etc.

Vicepreşedintele SA "Gazprom" Aleksandr Reazanov a declarat în cadrul adunării anuale a acţionarilor SA "Moldova-Gaz" că "obiectivul strategic al SA "Moldova-Gaz" în 2004 trebuie să devină elaborarea unei scheme de restructurare a datoriilor din anii precedenţi faţă de concernul rus "Gazprom". Potrivit lui Reazanov, această schemă trebuie să prevadă, în particular, restructurarea datoriilor pe 5-10 ani, pe calea achitării datoriilor prin mijloace băneşti sau transmiterii SA "Gazprom" a obiectelor industriale din ţară în contul achitării datoriei.

Preşedintele SA "Moldova-Gaz" a menţionat că astfel valoarea penalizărilor pentru plăţile expirate pentru anii trecuţi a depăşit de 2,5 ori datoria totală a Moldovei pentru gazele furnizate, acumulată în 2003. Unii experţi independenţi din ţară consideră că autorităţile sînt conştiente de faptul că importul agenţilor energetici din Rusia în Moldova este mai mult decît "import" şi aceste relaţii nu pot fi explicate de motivul firesc de maximizare a profitului economic din moment ce partea rusă cere tot mai insistent pachetul majoritar de acţiuni al unor întreprinderi locale în contul datoriilor acumulate de Moldova. Prin urmare, se crede că considerentele politice domină asupra celor economice.

III. Problema transnistreană

1. Runda de negocieri din 25-26 mai

O nouă rundă de negocieri în problema transnistreană în format pentagonal, cu participarea reprezentanţilor părţilor moldovenească şi transnistreană, precum şi ai mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, a avut loc la Tiraspol şi Chişinău la 25 şi 26 mai. Cele două părţi şi-au prezentat în cadrul întîlnirii opiniile în scris cu privire la propunerile pe care le-au făcut anterior pe marginea planului politic pregătit de către mediatori sub egida OSCE toamna trecută.

William Hill, şeful Misiunii OSCE, a făcut bilanţul negocierilor în cadrul unei conferinţe de presă organizată la 26 mai la Chişinău. Potrivit agenţiei de ştiri "BASA-press", Hill a declarat că părţile rămîn în continuare pe poziţii divergente în ceea ce priveşte structura viitorului stat federal. Deşi în urma negocierilor nu a fost adoptat nici un document scris, a adăugat Hill, părţile au reuşit să ajungă la un numitor comun pe marginea mai multor chestiuni importante, dar nu a dat nici un exemplu concret în acest sens. Rugat să comenteze opiniile exprimate tot mai des precum că pînă la alegerile parlamentare din martie 2005 din Republica Moldova există puţine şanse să se ajungă la o soluţie definitivă a conflictului, Hill a spus că astfel de opinii sînt exagerate şi că orice perioadă de timp prezintă posibilităţi pentru depăşirea divergenţelor. Următoarea rundă de negocieri a fost fixată pentru 21-22 iunie.

În cadrul unui talk-show tv transmis la televiziunea naţională şi pe unul din canalele transnistrene imediat după încheierea negocierilor şi la care au participat ministrul moldovean al Reintegrării Vasile Şova, "ministrul de Externe" transnistrean Valeri Liţkai şi şeful Misiunii OSCE William Hill, părţile şi-au reiterat poziţiile principial diferite cu privire la forma şi organizarea viitorului stat federal, dar s-au declarat convinse că negocierile trebuie purtate în continuare. Merită a fi menţionat faptul că aceasta a fost prima emisiune tv din întreaga "istorie" a conflictului transnistrean, care a reunit înalţi oficiali din partea Republicii Moldova şi a Transnistriei în cadrul unor dezbateri televizate pe marginea problemei transnistrene.

2. Barometrul de opinie publică, mai 2004

Barometrul de opinie publică realizat la comanda Institutului de Politici Publice pe un eşantion naţional reprezentativ în lunile aprilie-mai 2004 de către Centrul pentru Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVIS a arătat că reintegrarea teritorială a statului este considerată a fi o sarcină prioritară pentru Republica Moldova doar de către 2,9% din respondenţi (doar cu 0,3% mai mult faţă de noiembrie 2003), după consolidarea statului şi a ordinii (30,6%), dezvoltarea economică şi îmbunătăţirea nivelului de trai (30,3%), asigurarea păcii şi a înţelegerii dintre oameni (15,3%), lupta cu corupţia (8,3%) şi îmbunătăţirea educaţiei, ştiinţei şi culturii (4,1%). În acelaşi timp, întrebaţi dacă consideră acceptabilă transformarea Moldovei într-un stat federal, 17,1% din cei chestionaţi au dat un răspuns afirmativ (faţă de 21,20% în noiembrie 2003), 32,6% au spus că nu vor accepta acest lucru în nici un caz (faţă de 37,80% în noiembrie 2003), 14,3% au considerat că această problemă nu-i priveşte, iar 32,7% nu au ştiut să dea un răspuns la această întrebare. De menţionat că sondajul din noiembrie 2003 a fost realizat înainte de publicarea planului de reglementare propus de Federaţia Rusă, cunoscut şi ca "Planul Kozak". Astfel, diferenţele neseminficative dintre datele de atunci şi cele de acum cu privire la problema federalizării denotă că atenţia sporită a opiniei publice faţă de "Planul Kozak" din noiembrie trecut nu a lăsat o amprentă de lungă durată asupra opiniei publice din Republica Moldova.

3. Problema armelor mici şi a armamentelor uşoare în Republica Moldova

Monitorul cu privire la armele mici şi armamentele uşoare pentru Europa de Sud-Est, finanţat de către Centrul informaţional cu privire la controlul armelor mici şi a armamentelor uşoare din Europa de Sud-Est şi realizat de către organizaţia neguvernamentală britanică Safeworld, a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde organizate de către biroul PNUD în Moldova la 17 mai la Chişinău (raportul complet poate fi găsit la http://www.seesac.org/target/salw_monitor.htm). Potrivit monitorului, care a inclus şi un compartiment cu privire la Republica Moldova, "problema armelor mici şi a armamentelor uşoare în Moldova, inclusiv cea a producerii şi comercializării ilegale a acestora, prezenţa unor depozite mari de muniţii şi lipsa controlului asupra unei porţiuni semnificative a frontierei moldoveneşti, sînt legate direct de probleme politice şi de securitate care se datorează prezenţei conflictului îngheţat în regiunea separatistă transnistreană". Monitorul preia unele din afirmaţiile vehiculate anterior de către alte organizaţii de specialitate precum că Transnistria este un focar de crimă organizată şi o groapă de armament învechit, în care se păstrează cantităţi mari de mine, muniţii şi arme mici. De asemenea, se afirmă că regimul transnistrean are capacitatea de a fabrica şi exporta diverse modele de arme mici şi armamente uşoare, iar lipsa unui control real la frontiera moldo-transnistreană şi cea trasnistreano-ucraineană agravează şi mai mult aceste probleme facilitînd activităţile de contrabandă, transferul de arme şi alte activităţi ilegale. În concluzie, autorii raportului afirmă că problema armelor mici şi a armamentelor uşoare nu poate fi cu adevărat soluţionată atîta timp cît există problema transnistreană, făcînd referinţă la raportul Grupului internaţional de crize "NoQuick Fix" din august 2003 în care se afirma că într-o entitate care nu este recunoscută pe plan internaţional şi în care autorităţile centrale nu deţin nici un fel de control nu pot fi desfăşurate acţiuni efective de îmbunătăţire a legislaţiei, de instruire cu privire la aplicarea acesteia şi de sporire a atenţiei opiniei publice faţă de activităţile de contrabandă.

IV. Relaţii externe

1. Raporturi moldo-bulgare

Preşedintele Vladimir Voronin s-a aflat între 19-21 mai într-o vizită oficială în Bulgaria. În cadrul acesteia, Vladimir Voronin s-a întreţinut cu: Preşedintele Bulgariei, Gheorghi Pîrvanov; prim-ministrul acestei ţări, Simeon de Saxa Coburg-Gotha; preşedintele Adunării Populare a Bulgariei, Ognian Gerdjikov; ministrul bulgar de Externe şi preşedintele în exerciţiu al OSCE, Solomon Passy etc.

În urma întrevederii cu Preşedintele Bulgariei şi după reuniunea în plen a delegaţiilor oficiale ale ambelor ţări au fost semnate mai multe documente bilaterale importante, între care: Acordul de Liber Schimb, Acordul privind colaborarea în domeniul comunicaţiilor poştale, telecomunicaţiilor şi tehnologiilor informaţionale, Acordul privind cooperarea în domeniul crimei organizate, traficului ilicit de droguri şi substanţe psihotropice, terorismului şi altor tipuri de infracţiuni grave, Memorandumul privind cooperarea în domeniul securităţii sociale a populaţiei şi pieţei muncii, Acordul de colaborare în domeniul tineretului şi sportului etc.

În acest context, se cere de amintit că semnarea Acordului de Liber Schimb cu Bulgaria finalizează procesul de încheiere de către Moldova a unor astfel de acorduri cu toate statele membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), urmînd să aibă loc liberalizarea graduală a comerţului exterior cu aceste ţări pînă în 2007.

2. Reuniunea a XI-a a preşedinţilor de state din Europa Centrală

În perioada 27-28 mai curent, în oraşul românesc Mamaia şi-a ţinut lucrările cea de-a XI-a reuniune a şefilor de stat din Europa Centrală, la care a participat şi Vladimir Voronin. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei de la Chişinău, principalele subiecte de discuţii din cadrul acestui summit au vizat: consecinţele aderării la Uniunea Europeană (UE) a primului grup de state din Europa Centrală; continuarea procesului de extindere a UE; cooperarea regională în vederea consolidării stabilităţii în Balcanii occidentali şi mediul investiţional şi de afaceri în Europa Centrală şi de Sud-Est.

Opinia publică din Moldova şi-a concentrat însă atenţia asupra rezultatelor întrevederii bilaterale dintre Preşedintele moldovean şi cel român, dat fiind cunoscute dificultăţile intervenite în ultimul timp în raporturile moldo-române. Pornind astfel discuţia de la starea actuală a relaţiilor dintre Moldova şi România, Vladimir Voronin "a menţionat necesitatea continuării dialogului politic la toate nivelurile şi a optat pentru încheierea unor acorduri care ar avea valoarea unor angajamente reciproce de drept internaţional" şi a optat pentru "reluarea consultărilor dintre grupurile de experţi asupra proiectului Tratatului de Bază şi a pachetului de documente privind regimul de frontieră". De asemenea, Preşedintele Voronin a propus ca în domeniul educaţional să fie instituit un mecanism al schimbului de burse dintre Republica Moldova şi România şi i-a solicitat Preşedintelui român, Ion Iliescu, să facă o declaraţie "de sprijin pentru moldoveni în efortul lor de edificare a unui stat independent şi de utilizare a noţiunii limba moldovenească, ca element al identităţii naţionale". Mai mulţi observatori sînt tentaţi să creadă că invitaţia adresată dlui Voronin de către Ion Iliescu de a participa la festivităţile de comemorare a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt, care se vor desfăşura la Putna pe data de 2 iulie 2004, serveşte drept argument că Preşedintele român va da curs rugăminţii omologului său moldovean de a face o astfel de declaraţie.

3. Programul de vecinătate Moldova-România

La 11 mai a.c., la Chişinău a avut loc a treia şedinţă a Comitetului mixt de cooperare moldo-român, convocat în vederea examinării proiectelor ce urmează a fi implementate în cadrul Programului de vecinătate Moldova-România, lansat în contextul politicilor UE privind "noii vecini". Potrivit surselor guvernamentale, Memorandumul de finanţare pentru anii 2004-2006 a proiectelor din cadrul programului în cauză urmează a fi semnat în septembrie 2004. Se prevede, de asemenea, că Republica Moldova va primi în cadrul acestui program asistenţă financiară în valoare de 5 mln euro, mijloace care vor fi folosite pentru desfăşurarea unor proiecte care vor viza în principal cooperarea transfontalieră, protecţia mediului ambiant, domeniul sănătăţii publice, prevenirea şi combaterea crimei organizate, asigurarea securităţii frontierelor, dezvoltarea cooperării interpersonale etc.

V. Studii, analize, comentarii

Configuraţia preelectorală
Igor Boţan, 2 iunie 2004

În luna mai a.c. s-a profilat destul de clar configuraţia principalilor concurenţi electorali pentru alegerile parlamentare din primăvara anului viitor. Astfel, principalele formaţiuni politice reprezentate în Parlament - Partidul Comuniştilor (PC) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) - şi-au desfăşurat adunarea plenară, în primul caz, şi congresul, în cel de al doilea

»»»

În ciuda creşterilor din ultimii trei ani, populaţia consideră că trăieşte mai prost
Iurie Gotişan, 2 iunie 2004

Guvernul a aprobat la 19 mai Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). SCERS este un document de politici social-economice ce urmează a fi implementate între 2004-2006 pentru realizarea unei creşteri economice durabile şi reducerea sărăciei

»»»