versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Ocuparea braţelor de muncă: o problemă-cheie, Galina Şelari
Mass-media în Republica Moldova, Igor Boţan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Discuţii în contradictoriu

La şedinţa plenară a Legislativului din 3 iunie a.c. s-a discutat în contradictoriu despre rezultatele organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova pe bază de raioane. Reprezentantul Guvernului, prim-viceprim-ministrul Vasile Iovv, evaluînd acest proces, a menţionat că atît creşterea economică, cît şi creşterea PIB-ului, a volumului de mărfuri exportate, precum şi gazificarea localităţilor se datorează în cea mai mare parte reorganizării administrativ-teritoriale a ţării. Deputaţii din opoziţie însă au combătut argumentele oficialului guvernamental invocînd: cheltuielile considerabile şi neîntemeiate aferente reformei; faptul că nu s-a produs o descentralizare reală a puterii; sporirea la nivelul întregii ţări a numărului de funcţionari publici locali; dependenţa financiară a unităţilor administrativ-teritoriale de puterea centrală şi de autorităţile raionale; politizarea structurilor de administrare; insuficienţa resurselor materiale etc.

1.2. Acte legislative

Legea privind stabilirea procedurii insolvabilităţii unor instituţii financiare introduce o derogare de la prevederile generale ale Legii insolvabilităţii, conform căreia, derularea proceselor de insolvabilitate intentate unor instituţii financiare pînă la data de 15 februarie 2002 va fi guvernată de legislaţia în vigoare la momentul intentării proceselor respective. Motivarea adoptării legii o constituie faptul că în perioada 1996-2002 Banca Naţională a retras mai multe licenţe ale instituţiilor financiare şi a numit administratori din oficiu pentru a asigura gestionarea şi controlul procesului de lichidare a acestora. Deoarece procesul de lichidare durează şi după intrarea în vigoare a noii legi cu privire la insolvabilitate, a fost necesară menţinerea procedurii anterioare în domeniu.

În context, amintim că la 14 noiembrie 2001 Parlamentul a adoptat Legea insolvabilităţii, care a abrogat Legea nr. 786-XIII din 26 martie 1996 cu privire la faliment şi Legea restructurării întreprinderilor nr. 958-XIII din 19 iulie 1996.

Prin Legea privind deducerea sumelor vărsate în Fondul de garantare a depozitelor bancare s-a stabilit ca instituţiilor financiare care formează resursele acestui fond să li se permită deducerea contribuţiilor obligatorii introduse prin Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

Un alt act aprobat de Parlament este Legea privind anularea penalităţilor şi sancţiunilor calculate şi neachitate de către SA "Fabrica de brînzeturi din Leova". Actul în cauză stipulează anularea penalităţilor şi sancţiunilor (circa 1,2 mln lei) faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat care au fost calculate acestui agent economic. Intervenţia statului a fost considerată necesară întrucît întreprinderea respectivă nu a putut rambursa creditul contractat anterior, din cauza dispariţiei marilor producători de lactate ce constituiau principalii furnizori de materie primă pentru producerea brînzeturilor.

Adoptarea Legii pentru modificarea art.49 din Codul fiscal, iniţiată de Preşedintele ţării, este văzută drept un pas important în vederea susţinerii reprezentanţilor micului business. Ea stipulează scutirea integrală de plata impozitului pe venit, pe un termen de trei ani, a următorilor agenţi economici:

• al căror număr mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 19 persoane şi suma anuală a vînzărilor nete, inclusiv a serviciilor prestate, nu depăşeşte suma de 3 mln lei;
• gospodăriile ţărăneşti (de fermier) create în conformitate cu Legea cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier);
• cooperativele agricole de prestări servicii ce corespund cerinţelor Legii privind cooperativele de întreprinzător, cu condiţia livrării (prestării) a cel puţin 75% din volumul total al producţiei (serviciilor) proprii către membrii săi şi/ sau procurării (beneficierii) de la membrii săi a (de) cel puţin 75% din volumul total al producţiei (serviciilor) procurate (prestate) de cooperativă.

Scutirea de plata impozitului pe venit nu va fi aplicabilă agenţilor economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă; în al căror capital social cota acţionarilor (fondatorilor) care nu sînt agenţi ai micului business depăşeşte 35%; producătorilor şi importatorilor de mărfuri supuse accizelor; companiilor fiduciare şi de asigurare; fondurilor de investiţii; băncilor ş.a.

Dreptul de scutire de plata impozitului pe venit va apărea după ce agentul economic va încheia un acord special cu Serviciul Fiscal de Stat, iar termenul de acordare a scutirii de plata impozitului pe venit nu va depinde de faptul dacă a fost obţinut venit impozabil sau dacă au fost suportate pierderi în perioada pentru care a fost obţinută scutirea.

Prin Legea pentru ratificarea unor acte internaţionale în domeniul telecomunicaţiilor au fost supuse ratificării: Instrumentul de modificare a Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) şi Instrumentul de modificare a Statutului Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor. Esenţa modificărilor operate acestor acte, adoptate la Conferinţa plenipotenţiară a UIT din 2002, vizează: alegerea şi activitatea organelor de conducere a UIT, accesul la Conferinţele plenipotenţiare, Conferinţele radiocomunicaţiilor, Adunările radiocomunicaţiilor, Conferinţele mondiale de standardizare în telecomunicaţii şi Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor etc.

De asemenea, a fost adoptată şi Legea pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state ale CSI. Prin aceasta a fost ratificată Hotărîrea Consiliului şefilor de state ale CSI, adoptată în 2003, privind modificarea statutului CSI, în sensul introducerii principiului de rotaţie alfabetică a deţinerii preşedinţiei în structurile organizaţiei (Consiliul şefilor de state, al şefilor de guverne şi al miniştrilor de Externe).

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

2.1. Remanieri

La 2 iunie curent, Guvernul a operat mai multe remanieri de cadre. Iurie Tăbîrţă a fost numit în funcţia de director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică, Ilie Boian a fost desemnat în calitate de viceministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale, iar Valeriu Reniţă, ex-purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei, a fost numit în funcţia de director general al Agenţiei Informaţionale de Stat "Moldpres".

Ulterior, la 9 iunie, s-a dispus substituirea dlor Mircea Grigorev şi Ghenadie Muntean cu Andrei Ivancov şi cu Nicolae Chitoroagă în funcţiile de vicedirectori ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC). În aceeaşi şedinţă de Guvern, Eugenia Gonciar a fost numită în calitate de şef al Direcţiei politica de cadre a Cancelariei de Stat.

2.2. Hotărîri

• Cabinetul de miniştri a adoptat Hotărîrea despre selectarea băncilor comerciale privind deservirea trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor. Aceasta consfinţeşte aprobarea: criteriilor de selectare a băncilor care vor avea sarcina să deservească trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor pentru perioada 2004-2006; componenţei nominale a comisiei de selectare a acestor bănci şi a regulamentului de activitate a comisiei respective.

• Printr-o altă moţiune a fost aprobat un acord interguvernamental cu Kîrgîstanul. Potrivit acestuia, Departamentul Tehnologii Informaţionale (DTI) de la Chişinău îşi asumă obligaţia de a executa paşapoarte şi buletine de identitate pentru cetăţenii kîrgîzi. Date fiind necunoaşterea detaliilor legate de această tranzacţie şi constatarea de către o comisie parlamentară în urma unui control realizat la DTI în 2003 că această instituţie a admis nereguli în gestionarea mijloacelor financiare virate în contul ei pentru executarea paşapoartelor şi buletinelor de identitate pentru cetăţenii Republicii Moldova, observatorii locali tratează cu maximă circumspecţie încheierea acestei afaceri.

• Executivul a aprobat, de asemenea, efectivul-limită al Direcţiei Principale pentru Refugiaţi (DPR) pe lîngă Departamentul Migraţiune (DM), direcţie care va trebui să creeze Centrul de cazare pentru solicitanţii de azil şi refugiaţi. Potrivit hotărîrii în cauză, DM este obligat să adopte în decurs de o lună Regulamentul, structura şi statele de personal ale DPR, precum şi Regulamentul Centrului.

• Guvernul a dat curs iniţiativei Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind crearea unui Centru Informaţional al CEC, avizînd pozitiv un proiect de lege în acest sens. Se propune astfel ca acest centru să fie o subdiviziune a CEC, urmînd să aibă menirea de a facilita procesul de organizare şi desfăşurare a procesului electoral şi de a asigura eficienţa activităţii CEC. Potrivit proiectului, Centrul: va îndeplini lucrări de utilizare a tehnologiilor informaţionale atît în timpul desfăşurării alegerilor şi referendumurilor, cît şi în perioada dintre acestea; va crea baze de date în vederea bunei desfăşurări a procesului electoral; va asigura informaţional şi tehnic CEC; va colabora în domeniul informatizării cu autorităţile publice locale şi centrale; va asigura securitatea păstrării şi transmiterii informaţiei.

  În acelaşi timp, Cabinetul de miniştri a respins iniţiativa PPCD de modificare a Codului electoral, potrivit căreia buletinele de vot ar fi trebui completate cu un cupon detaşabil, ce ar conţine numele alegătorului, seria şi numărul buletinului de identitate al acestuia. O altă iniţiativă legislativă a PPCD respinsă de Guvern stabileşte organizarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova la două luni de la expirarea mandatului acestuia. Prin aceasta s-a dorit eludarea posibilităţii alegerii de două ori a şefului statului de către aceeaşi componenţă a organului legislativ.

3. Preşedinţie

3.1. Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova

La 1 iunie a.c., Preşedintele Vladimir Voronin a convocat la reşedinţa sa o reuniune cu ambasadorii străini acreditaţi la Chişinău, în cadrul căreia a lansat ideea unui Pact de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova (PSSRM). În debutul alocuţiunii sale şeful statului a enumerat mai multe acţiuni promovate de autorităţile de la Chişinău în vederea creării "unei zone de stabilitate, de transparenţă şi de securitate, zonă de care sînt interesaţi atît vecinii nemijlociţi ai Moldovei - România, Ucraina, Uniunea Europeană (UE) -, cît şi SUA, Federaţia Rusă", încercînd să motiveze statele/ organismele vizate să susţină ideea PSSRM. Preşedintele Voronin a reiterat ataşamentul Moldovei faţă de principiul "neutralităţii strategice" şi a accentuat că ţara sa "avansează pe calea integrării europene, menţinînd, totodată, un sistem eficient şi funcţional de relaţii bilaterale şi multilaterale în cadrul CSI". În acelaşi context, Vladimir Voronin a subliniat că "orice încercare de a deregla această simetrie firească, inclusiv de a renunţa la principiile polietnicităţii şi cele federative de soluţionare a problemei transnistrene, poate provoca crize şi stagnare".

Exprimîndu-şi deplina convingere că "poziţia deschisă şi coordonată a României şi a Ucrainei, a Uniunii Europene, a SUA şi a Federaţiei Ruse într-un şir de probleme principiale ale statalităţii moldoveneşti poate constitui chezăşia unei stabilităţi pe termen lung în această regiune", Preşedintele Voronin a chemat aceşti importanţi actori regionali şi internaţionali să realizeze un compromis multilateral faţă de următoarele probleme:

1. confirmarea sprijinului pentru realizarea de către Moldova a integrităţii sale teritoriale, în hotarele acesteia recunoscute pe plan internaţional;
2. confirmarea sprijinului pentru crearea de condiţii în vederea garantării participării întregii societăţi la procesul democratic liber pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
3. recunoaşterea faptului că diversitatea culturală, etnică şi lingvistică este o valoare fundamentală a statului polietnic Republica Moldova, cît şi confirmarea sprijinului pentru crearea unei atmosfere de toleranţă şi de dialog interetnic, de polietnicitate şi de diversitate etnoculturală;
4. recunoaşterea faptului că crearea unui spaţiu de apărare unic al Republicii Moldova este posibilă numai pe baza dezvoltării şi consolidării neutralităţii permanente a Republicii Moldova. Republica Moldova ar dori ca părţile să-şi exprime disponibilitatea de a garanta neutralitatea strategică a Republicii Moldova;
5. recunoaşterea faptului că cea mai acceptabilă bază pentru reglementarea deplină şi definitivă a problemei transnistrene o constituie principiile federative de organizare statală a Republicii Moldova, consfinţite constituţional, şi că anume aceste principii reprezintă un mecanism de nădejde pentru asigurarea de garanţii interne pentru stabilitatea Republicii Moldova.

Preşedintele moldovean a propus, de asemenea, ca acest compromis multilateral să se realizeze în urma desfăşurării unei conferinţe politice la nivelul şefilor departamentelor de politică externă ale statelor/ organismelor vizate şi ca PSSRM să aibă statutul de document de drept internaţional. Textul proiectului PSSRM a fost expediat acestor state/ organisme pentru a fi examinat. Unele din primele reacţii internaţionale faţă de iniţiativa Preşedintelui moldovean denotă încă o anumită doză de confuzie (România), în timp ce altele lasă să se înţeleagă că ideea PSSRM este una interesantă (SUA, Polonia) şi chiar merită a fi susţinută (Slovenia).

În pofida multiplelor critici la care a fost supusă iniţiativa prezidenţială din partea opoziţiei parlamentare, mai multor partide extraparlamentare, exponenţi ai mass-media şi ai societăţii civile - critici care invocă subtextul electoral al acestei iniţiative, caracterul "subversiv" şi extravagant al ei, voinţa guvernării de a deturna cursul firesc de integrare europeană, atitudinea "sfidătoare" şi de "şantaj" la adresa principalilor parteneri ai Moldovei -, Vladimir Voronin a reafirmat, în cadrul întîlnirii sale de săptămîna trecută cu grupul de ambasadori acreditaţi pe lîngă OSCE, aflaţi în vizită la Chişinău, că semnarea PSSRM se va repercuta pozitiv asupra dezvoltării ţării sale.

3.2. Iniţiative legislative

Drept urmare a decretului, din 19 martie curent, cu privire la edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova, precum şi promisiunilor făcute în cadrul Conferinţei Internaţionale "BIT +", Vladimir Voronin a înaintat Parlamentului, cu titlu de iniţiativă legislativă, proiectul de lege cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, proiectul prevede condiţiile juridice pentru utilizarea documentului electronic şi aplicarea semnăturii digitale, şi stabileşte mecanismul de garantare, prin metode criptografice speciale, a siguranţei acestui tip de semnături, întrebuinţate în procesul de circulaţie electronică a documentelor. Adoptarea acestei legi este considerată drept o condiţie obligatorie pentru crearea şi funcţionarea sistemului "Guvernul Electronic".

Un alt proiect de lege înaintat Parlamentului spre examinare de către şeful statului este cel cu privire la organizaţiile de microfinanaţare. Documentul a fost elaborat în vederea realizării Programului de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005, considerîndu-se că astfel se va contribui la stabilirea cadrului juridic necesar pentru fondarea şi funcţionarea organizaţiilor de microfinanţare din Republica Moldova, la dezvoltarea pieţei de microfinanţare şi la furnizarea unor garanţii juridice şi politice pentru investitorii străini. Serviciul de presă al Preşedinţiei relevă că scopul de bază al acestui proiect de lege este sporirea accesului micului business şi al populaţiei la sursele financiare.

II. Problema transnistreană

1. 26 de diplomaţi OSCE în vizită la Chişinău

O delegaţie compusă din 26 de ambasadori acreditaţi pe lîngă OSCE, inclusiv ambasadorul SUA, cel al Federaţiei Ruse şi cel al Irlandei, ţară care exercită în prezent preşedinţia Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene, s-a aflat între 9-12 iunie în Republica Moldova într-o vizită de documentare în problema soluţionării conflictului transnistrean.

Programul vizitei a inclus întrevederi cu Preşedintele Vladimir Voronin, ministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan şi ministrul Reintegrării Vasile Şova, precum şi o întîlnire cu reprezentanţi ai partidelor politice şi societăţii civile din Republica Moldova. Delegaţia OSCE a vizitat şi regiunea transnistreană, unde s-a întîlnit cu membri ai administraţiei transnistrene.

Ambasadorul SUA pe lîngă Consiliul permanent al OSCE de la Viena, Stephan Minikes, a declarat în cadrul conferinţei de presă susţinută de cîţiva membri ai delegaţiei OSCE de la finalul vizitei că, în opinia administraţiei de la Washington, Rusia dispune de posibilităţi suficiente pentru a determina Tiraspolul să deblocheze procesul de evacuare a arsenalului rusesc din Transnistria. Diplomatul american a exprimat, în numele colegilor săi din delegaţie, îngrijorarea OSCE în legătură cu stagnarea acestui proces, reiterînd că angajamentele asumate de Rusia la Istanbul nu pot fi, în opinia statelor occidentale, disociate de Tratatul adaptat privind Forţele Convenţionale în Europa (FACE). Minikes a subliniat că retragerea trupelor şi armamentului rus din Transnistria este o precondiţie esenţială pentru ratificarea acestui Tratat de către ţările membre ale NATO.

Formulînd concluziile la care au ajuns membrii delegaţiei OSCE ca urmare a vizitei lor în Republica Moldova, şeful acesteia, Ivo Petrov, ambasadorul Bulgariei la OSCE, a declarat ca fiind anormală situaţia existentă la frontiera administrativă cu Transnistria. În context, Petrov, a spus că preşedinţia bulgară a OSCE îşi va intensifica eforturile în vederea identificării cît mai urgente a unei soluţii pentru conflictul transnistrean, subliniind că propunerile mediatorilor constituie, în opinia diplomaţiei de la Sofia, o bază foarte bună pentru aceasta.

2. Preşedintele pledează pentru monitorizarea internaţională a frontierei estice

În discursul său către Conferinţa internaţională "Făurirea securităţii de-a lungul frontierelor: rolul OSCE", desfăşurată în Slovenia la 10 iunie, preşedintele Vladimir Voronin a pledat pentru instituirea, sub egida OSCE şi cu sprijinul UE, a unei misiuni de monitorizare a hotarului estic al Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei Republicii Moldova, Voronin a subliniat că o misiune internaţională de monitorizare a segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene ar constitui "un exemplu concludent de aplicare în practică a experienţei statelor europene în domeniul managementului frontierelor" precum şi "un exemplu de cooperare rezultativă dintre UE şi OSCE în acest domeniu".

Pledoaria preşedintelui Voronin survine după aproape doi ani de demersuri fără prea mult succes pe lîngă autorităţile ucrainene în vederea asigurării unui control eficient al frontierei de est a Republicii Moldova. Potrivit unor declaraţii făcute chiar de Preşedintele ucrainean Kucima, Ucraina nu este cointeresată să introducă un control riguros la hotarul cu Transnistria deoarece comerţul extern al acesteia din urmă se realizează în mod principal prin porturile de la Odessa şi Iliciovsk, ceea ce îi aduce Ucrainei venituri financiare considerabile.

3. Deţinutul politic Alexandru Leşco a fost pus în libertate

La 2 iunie 2004 deţinutul politic al regimului transnistrean Alexandu Leşco a fost eliberat din închisoarea de la Tiraspol după expirarea termenului de detenţie la care a fost condamnat în 1992 împreună cu ceilalţi membri ai "grupului Ilaşcu". După eliberarea sa, Leşco a făcut o scurtă declaraţie pentru presă în care a menţionat că nu recunoaşte condamnarea sa şi că speră că va obţine reabilitarea sa şi a colegilor săi de detenţie din partea Curţii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Deşi eliberarea lui Leşco a fost anunţată de mai demult de către autorităţile transnistrene, nici un oficial moldovean nu a fost prezent la eliberare, iar maşina cu care Leşco a fost transportat la Chişinău nu a fost escortată de poliţie.

După eliberarea lui Leşco şi a lui Ilie Ilaşcu, în închisoarea de la Tiraspol au mai rămas Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc. Aceştia, împreună cu Leşco şi Ilaşcu, au depus la curtea de la Strasbourg o acţiune împotriva Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse pe care le acuză de violări flagrante ale drepturilor omului.

III. Relaţii externe

1. Planul de Acţiuni RM-UE

Pe 4 iunie, cu două luni şi jumătate mai tîrziu decît s-a prevăzut anterior, la Chişinău s-a încheiat ultima rundă (a III-a) de negocieri pe marginea Planului de Acţiuni RM-UE. Potrivit Direcţiei mass-media a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova, consultările s-au desfăşurat în patru grupuri de lucru: "Dialog politic şi cooperare regională", "Dezvoltare economică", "Infrastructură, educaţie şi mediu" şi "Justiţie şi afaceri interne".

Sursa precizează că urmează ca "pînă pe data de 15 iunie curent, perioadă în care la Bruxelles va continua examinarea aspectelor politice ale Planului, experţii europeni să remită Chişinăului varianta scrisă a înţelegerilor asupra cărora s-a convenit", pentru ca mai apoi acest document-cadru să fie oficializat.

Deocamdată nu se cunosc foarte multe detalii ale textului Planului de Acţiuni RM-UE. Acest lucru se datorează mediatizării relativ slabe a caracterului şi conţinutului discuţiilor purtate în cadrul procesului de negocieri, fenomen care denotă o transparenţă redusă din partea autorităţilor şi/ sau faptul că subiectul Planului de Acţiuni RM-UE nu este unul predilect pentru mijloacele de informare în masă autohtone.

2. Relaţii moldo-slovene

Între 9-10 iunie o delegaţie de demnitari moldoveni, în frunte cu Vladimir Voronin, s-a aflat într-o vizită oficială în Slovenia. În cadrul acesteia, Preşedintele Moldovei a avut întrevederi cu omologul său sloven, Janez Drnovsek, cu prim-ministrul Sloveniei, Anton Rop, cu preşedinţii ambelor camere ale Parlamentului sloven, Borut Pahor şi Janez Susnik şi cu primarul oraşului Ljubljana, Danica Simsic.

Majoritatea oficialilor sloveni au dat asigurări ca Slovenia va susţine eforturile Moldovei de integrare europeană, precum şi cele canalizate în direcţia soluţionării conflictului transnistrean, mai cu seamă că în 2005 Slovenia va prelua pentru o jumătate de an preşedinţia OSCE.

Reuniunea în plen a delegaţiilor oficiale ale Moldovei şi Sloveniei a fost urmată de semnarea de către miniştrii de Externe ai celor două ţări a Acordului privind dezvoltarea cooperării între guvernele ambelor părţi.

IV. Studii, analize, comentarii

Ocuparea braţelor de muncă: o problemă-cheie
Galina Şelari, 16 iunie 2004

Una dintre problemele controversate, pe larg discutate în prezent, o constituie creşterea economică: sursele, calitatea, ritmurile şi stabilitatea ei. În această polemică s-au angajat politicieni, economişti şi jurnalişti. Se examinează problemele legate de export-import, transferurile băneşti ale cetăţenilor moldoveni aflaţi la munci peste hotare etc

»»»

Mass-media în Republica Moldova
Igor Boţan, 16 iunie 2004

În Republica Moldova (RM), la nivelul actelor normative, se face o distincţie între mass-media de stat şi mass-media publică. Cu toate acestea, lucrurile diferă în domeniul audiovizualului şi presei tipărite

»»»