versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Provocări la adresa Băncii Centrale, Iurie Gotişan
Cînd vor avea loc alegerile parlamentare?, Igor Boţan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Acte legislative

La iniţiativa unor deputaţi din fracţiunea majoritară a fost aprobată Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. Prin aceasta s-a stabilit că "Parlamentul de aceeaşi legislatură alege Preşedintele o singură dată, cu excepţia cazurilor de intervenire anticipată a vacanţei funcţiei (în caz de demisie, demitere, deces sau imposibilitate definitivă de exercitare a atribuţiilor)". Această normă nu era înscrisă expres în dispoziţiile constituţionale modificate şi ale legii adoptate după reforma constituţională din 2000 şi legislaţia existentă acorda Parlamentului dreptul formal de a purcede la alegerea Preşedintelui cu cel mult 45 de zile înainte de expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu.

Anterior, o iniţiativă legislativă asemănătoare a fost avansată şi de deputaţii creştin-democraţi, care au propus ca alegerile Preşedintelui Republicii Moldova să se desfăşoare în două luni de la expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi ca rezultatul alegerilor să fie confirmat prin lege organică. Respingerea acestui proiect a fost motivată prin faptul că acesta ar fi permis extinderea mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi, în consecinţă, ar fi putut conduce la situaţii de conflict sau de impas politic în situaţia în care Preşedintele în exerciţiu, aflat în conflict cu Parlamentul, ar refuza promulgarea legii organice prin care s-ar confirma alegerea unui alt şef de stat. Se cere de remarcat însă că atîta timp cît nu va fi modificată şi Constituţia în acest sens, legea în cauză poate fi abrogată.

Un alt act aprobat de Parlament este Legea pentru ratificarea unor acte internaţionale în domeniul comerţului liber, prin care au fost supuse acestei proceduri acordurile de comerţ liber încheiate între Moldova şi Macedonia, pe de o parte, şi Moldova şi Serbia şi Muntenegru, pe de altă parte. Acordurile prevăd liberalizarea comerţului între părţi, un şir de norme referitoare la condiţiile generale ale comerţului, cum ar fi: eliminarea barierelor tehnice; garantarea tranzitului liber; introducerea şi aplicarea măsurilor antidumping, compensatorii şi de salvgardare; utilizarea mecanismului de apărare comercială în cazul unor subvenţii nejustificate ale statului; protejarea drepturilor de proprietate intelectuală; reglementarea măsurilor sanitare şi fitosanitare; aplicarea mecanismelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) pentru soluţionarea litigiilor etc.

La numai o săptămînă de la ratificarea acordurilor de comerţ liber cu Macedonia şi Serbia şi Muntenegru, Parlamentul a supus aceleiaşi proceduri şi Acordul de comerţ liber dintre Republica Moldova şi Republica Albania.

În acest context, se cere de amintit că de curînd Moldova a încheiat procesul de semnare a acordurilor de liber schimb cu toate statele-membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE): Bosnia şi Herţegovina (23 decembrie 2002); Albania (13 noiembrie 2003); Serbia şi Mutenegru (13 noiembrie 2003); Macedonia (28 ianuarie 2004); Croaţia (22 februarie 2004); Bulgaria (20 mai 2004). Acordul de comerţ liber cu România, şi ea membră a PSESE, a fost semnat încă la 15 februarie 1994, acesta intrînd în vigoare la 17 noiembrie acelaşi an. Pînă în prezent au rămas neratificate de către Legislativul de la Chişinău acordurile de comerţ liber cu Bulgaria şi Croaţia.

În regim de urgenţă a fost adoptată Legea pentru modificarea legii bugetului de stat pe anul 2004. Aceasta prevede contractarea de către Guvern a unui împrumut de la Banca Naţională, în sumă de 50 mln USD, pentru achitarea datoriilor externe ale Republicii Moldova. Cu suma respectivă Guvernul a răscumpărat datoria pe hîrtii de valoare emise faţă de concernul "Gazprom" din Federaţia Rusă, estimată la peste 115 mln USD.

Prin Hotărîrea privind desemnarea unui nou membru al Consiliului de Observatori al Instituţiei publice "Teleradio-Moldova" în componenţa acestui organ a fost numit, la propunerea comună a fracţiunilor parlamentare din opoziţie, Victor Osipov, care în prezent deţine funcţia de director al Asociaţiei Presei Electronice "APEL". Această funcţie de membru al Consiliului de Observatori (CO) a devenit vacantă după ce Vasile Botnaru a decis să se retragă din componenţa CO.

Săptămîna trecută Parlamentul a votat Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război. Aceasta stabileşte: temeiurile, modalităţile şi condiţiile declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război; competenţa autorităţilor care declară aceste stări; măsurile ce se aplică în perioada acestora, precum şi drepturile, obligaţiile şi răspunderea persoanelor fizice şi juridice în timpul lor.

Legea prevede că în perioada stării de urgenţă, de asediu şi de război, instituite pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi legislaţiei electorale, desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a referendumurilor republicane şi locale. După ridicarea stării de urgenţă, de asediu şi de război, actele normative adoptate pentru această perioadă se abrogă, fără a fi necesar un preaviz special pentru aceasta.

Legea pentru modificarea legii cu privire la licenţiere introduce o serie de prevederi noi în cuprinsul legislaţiei cu privire la licenţiere. Se prevede că vor fi supuse licenţierii peste 45 de genuri de activitate în diverse domenii. De asemenea, se stabileşte că controalele planificate, cel mult o dată în decursul unui an calendaristic, asupra respectării de către titularii de licenţă a condiţiilor de licenţiere se efectuează de către Camera de licenţiere împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate, iar cele inopinate - de către Cameră şi, după caz, în comun cu autorităţile menţionate.

Actul de faţă introduce alte cîteva temeiuri noi pentru care poate fi retrasă licenţa: descoperirea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere; desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altor activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; desfăşurarea ilicită a activităţii licenţiate în filiale şi/ sau alte subdiviziuni separate neindicate în licenţă; nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate.

Tot săptămîna trecută a fost ratificat Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Adunării Parlamentare a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră.

Documentul stipulează că reprezentanţii parlamentelor statelor membre, în timpul exercitării funcţiunilor sale pe parcursul reuniunilor APCEMN şi călătoriei lor spre/ dinspre locul acestor reuniuni, trebuie să se bucure de următoarele privilegii şi imunităţi: imunitate la arest personal sau deţinere, la sechestrarea bagajelor lor personale, la procese juridice de orice gen privind cuvintele spuse sau scrise; inviolabilitatea tuturor hîrtiilor şi documentelor, inclusiv programelor pentru computer, benzilor video sau discurilor care conţin informaţie şi sînt în posesia lor; dreptul la utilizarea codurilor şi recepţia hîrtiilor şi a corespondentei prin curier sau în saci ştampilaţi prin intermediul misiunilor diplomatice ale statelor membre; scutirea lor şi a soţilor lor de restricţiile pentru imigrare în statele membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, pe care le vizitează sau prin teritoriul cărora trec în exercitarea funcţiilor lor etc.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

2.1. Remanieri

Ultimele două săptămîni Guvernul s-a arătat nemulţumit de activitatea mai multor funcţionari guvernamentali, fapt pentru care a operat mai multe remanieri de cadre şi a aplicat cîteva mustrări aspre. Astfel, Felix Vîrlan a fost demis din funcţia de ministru adjunct al Energeticii, iar Valeriu Munteanu a fost eliberat din funcţia de director al Departamentului Migraţiune. Pe de altă parte, cei care au fost sancţionaţi administrativ sînt: Feodosia Furculiţă, viceministru al Finanţelor; Sergiu Sainciuc, viceministru al Muncii şi Protecţiei Sociale şi Anatol Dubrovschi, viceministru al Educaţiei. Primilor doi le-a fost imputată tergiversarea elaborării proiectului de hotărîre a Guvernului privind suplimentarea salarizării specialiştilor în domeniul culturii fizice şi sportului, în timp ce ultimul a fost sancţionat pe motivul neexecutării în termenele stabilite a moţiunii guvernamentale cu privire la transmiterea şcolilor sportive la balanţa Departamentului Tineret şi Sport, precum şi pentru "diminuarea neargumentată a sumei prevăzută în planul de funcţionare a Clubului sportiv Olimpia".

2.2. Hotărîri

• La 16 iunie curent, Guvernul a acceptat, la recomandarea Preşedinţiei, să aloce Comisiei Electorale Centrale (CEC) mijloace financiare suplimentare în valoare de 878 459 lei. Această sumă, care de altfel este mai mică decît cea solicitată de CEC (1 775 512 lei), va fi folosită pentru "dotarea tehnico-materială şi angajarea de cadre suplimentare".

• Printr-o moţiune guvernamentală a fost aprobată o anexă la o hotărîre anterioară, adoptată în ianuarie 2004, care prevede devizul de cheltuieli pentru întreţinerea delegaţiilor oficiale. Potrivit acesteia, pentru fiecare persoană oficială sosită în Moldova se vor cheltui 320 de lei pentru o cină dată în cadrul unei recepţii, 380 de lei pentru hrana zilnică, între 500 şi 3000 de lei pentru suvenire, 320 de lei pentru vizitarea teatrelor şi sălilor de concerte, 600 de lei pentru florile oferite la sosire. De asemenea, sînt prevăzuţi 5000 de lei pentru procurarea obiectelor de cancelarie pentru o delegaţie, 3500 de lei pentru confecţionarea ecusoanelor şi 1500 de lei pentru ornarea cu flori a sălilor de şedinţe.

• Dînd curs iniţiativei de modificare a Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul energetic, Executivul a dispus diminuarea pachetului de acţiuni ale Reţelelor Electrice de Distribuţie Nord, expuse la vînzare, de la 75 la sută plus o acţiune pînă la 50 la sută plus o acţiune. Adoptînd această hotărîre, membrii Cabinetului de miniştri au ţinut cont de experienţa privatizării Reţelelor Electrice de Distribuţie Chişinău, Centru şi Sud, experienţă care, în opinia organului executiv, este "ineficientă", deoarece statul, lipsit de acţiuni ale acestor reţele electrice, nu poate influenţa activitatea lor. Aceasta vorbeşte despre faptul că autorităţile de la Chişinău continuă să trateze Compania spaniolă "Union Fenosa" cu suspiciune şi neîncredere, în pofida multiplelor retorici privind susţinerea şi încurajarea privilegiată a investiţiilor străine în Republica Moldova.

  Reglementarea în cauză este pasibilă să descurajeze potenţialii investitori interesaţi de achiziţionarea unui număr cît mai mare de acţiuni ale acestui obiectiv economic, în acelaşi timp însă, datorită reducerii preţului de cumpărare ca urmare a reducerii numărului de acţiuni destinate privatizării, va permite şi altor investitori mai mici să-şi prezinte ofertele de privatizare. Revelatoare în acest sens este şi reducerea de către membrii Cabinetului de miniştri a indicilor capacităţii de generare a energiei electrice de care trebuie să dispună cumpărătorul potenţial, de la 500MW pînă la 200MW, precum şi excluderea condiţiei ca potenţialul investitor să aibă experienţă în domeniul distribuţiei energiei electrice.

• Guvernul a aprobat, de asemenea, şi un proiect de lege cu privire la statul militarilor. Documentul stabileşte obligaţiile şi drepturile militarilor, inclusiv înlesnirile de care vor putea beneficia aceştia. Noutatea pe care o aduce proiectul constă în consfinţirea egalităţii în drepturi a bărbaţilor şi femeilor din serviciul militar, fapt care constituie un exemplu de "integrare gender" (gender mainstreaming) în Republica Moldova, condiţie sine qua non a respectării plenare a drepturilor omului. Acestea însă, după cum se ştie, constituie, la rîndul lor, una din condiţiile criteriilor de la Copenhaga de aderare la Uniunea Europeană (UE), criterii pe care Moldova s-a angajat să le îndeplinească.

• Printr-o altă hotărîre, din 23 iunie, Executivul l-a însărcinat pe noul director general al Agenţiei Informaţionale de Stat "Moldpres", Valeriu Reniţă, să întreprindă măsurile de rigoare pentru optimizarea structurii şi statelor de personal ale Agenţiei, prezentîndu-le Guvernului spre coordonare în termen de 10 zile. Hotărîrea mai prevede transferarea din inventarul Complexului "Casa Presei" în cel al Agenţiei "Moldpres" a unei săli de conferinţe, cît şi alocarea din fondul de rezervă a Guvernului a 890 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de editarea suplimentară şi distribuirea în anii 2002-2003 a "Monitorului oficial" al Republicii Moldova.

• Dincolo de acestea, Guvernul a mai dispus ratificarea acordului semnat la 12 mai a.c. cu Banca Mondială (BM) privind oferirea unui supliment de circa 5 mln USD pentru continuarea primei etape a Proiectului "Investiţii şi Servicii Rurale" (RISP) pînă la sfîrşitul anului 2005. Prima etapă a acestui proiect a demarat în 2002, pînă acum fiind alocate 10,5 mln USD pentru iniţierea unor afaceri în mediul rural. Astfel, cu suportul BM, dar şi al altor creditori şi donatori în cadrul acestui proiect au fost acordate 725 de credite în valoare de 126,6 mln lei pentru iniţierea a circa 900 de afaceri. Graţie obţinerii acestui supliment de 5 mln USD se vor putea deschide alte 300 de noi afaceri.

3. Preşedinţie

3.1. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare

La 15 iunie a.c., a devenit cunoscut faptul că a fost elaborat proiectul Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, a cărui expunere de motive a fost prezentată de către Preşedintele Vladimir Voronin în cadrul şedinţei fracţiunii parlamentare majoritare. În acest context, se cere de amintit că despre pregătirea unui asemenea document s-a ştiut încă de la 17 martie curent, zi în care şeful statului, participînd la o întîlnire cu colaboratorii mai multor institute ale Academiei de Ştiinţe din Moldova (AŞM), a menţionat principalele intenţii ale autorităţilor actuale cu privire la reformarea domeniului activităţii ştiinţifice.

În expunerea de motive la proiectul acestui cod Vladimir Voronin a realizat o caracterizare sumară a situaţiei din domeniul ştiinţei şi inovaţiilor, reliefînd principalele carenţe din acest domeniu şi ajungînd astfel la scopul reformării sferei în cauză, care constă în:

1. formarea /…/ unui climat inovaţional confortabil prin crearea de stimulente juridice, fiscale şi organizatorice speciale pentru cei care se ocupă cu ştiinţa fundamentală şi aplicată, încurajarea inovaţiilor şi a transferului de tehnologii";

2. formarea unui climat social confortabil şi dinamic ce ar crea o atmosferă în care ştiinţa, învăţămîntul şi inovaţiile s-ar bucura de prestigiu, în care resursele profesionale dispersate s-au transformat într-un capital intelectual în continuă creştere";

3. crearea unei noi culturi democratice de administrare, bazată pe cunoştinţe, deschidere şi competenţă".

Codul cu privire la ştiinţă şi inovare este structurat în 5 capitole şi cuprinde 166 de articole. Potrivit lui Voronin, acesta va impune o serie întreagă de modificări la alte coduri aflate în vigoare, întrucît se prevede ca toate organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovaţiilor să fie scutite de impozitul pe venit, să fie impozitate cu TVA la cota zero la acest gen de activitate, precum şi să fie scutite de plata taxei vamale pentru utilajele, instrumentele şi materialele de consum importate în vederea efectuării unor cercetări fundamentale. De asemenea, se preconizează aplicarea mecanismului de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovaţiilor, procedură la care vor fi admise şi organizaţiile private şi cele nonguvernamentale. Acest lucru le va oferi ultimelor posibilitatea să devină membri afiliaţi ai AŞM şi, în consecinţă, să participe, în condiţii de cofinanţare, la concursul proiectelor pentru obţinerea finanţării bugetare.

O altă modificare importantă prevăzută de proiectul Codului cu privire la ştiinţă şi inovare este crearea Agenţiei pentru Protecţia Proprietăţii Intelectuale, prin fuzionarea Agenţiei pentru Protecţia Proprietăţii Industriale şi a Agenţiei pentru Drepturile de Autor.

Codul respectiv va întări rolul şi locul AŞM, aceasta devenind "unica instituţie publică de importanţă naţională în sfera ştiinţei şi inovaţiilor". În plus, întreaga finanţare bugetară a cercetărilor ştiinţifice se va realiza numai prin intermediul AŞM, care va încheia cu Guvernul în acest scop un Acord de parteneriat pe patru ani.

3.2. Şedinţă cu membrii Cabinetului de miniştri

La 19 iunie curent, Vladimir Voronin a convocat o şedinţă cu importanţi factori de decizie de la Guvern, în cadrul căreia a insistat asupra perfecţionării continue a activităţii organului executiv. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, şeful statului a recomandat membrilor Cabinetului de miniştri să acorde mai multă atenţie: ridicării calităţii deciziilor adoptate şi înăspririi controlului asupra executării lor; eliminării intereselor departamentale şi personale la cheltuirea banilor publici; optimizării cooperării între structurile Executivului etc.

II. Problema transnistreană

1. Înalţi oficiali OSCE în vizită la Chişinău

În luna iunie Chişinăul a fost gazda unei serii de vizite ale mai multor înalţi demnitari OSCE. Astfel, după vizita de documentare din 9-12 iunie a 26 de ambasadori acreditaţi pe lîngă OSCE, Chişinăul a găzduit între 17-18 iunie o delegaţie a Adunării Parlamentare a OSCE, iar între 21-22 iunie la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială Preşedintele în Exerciţiu al OSCE, ministrul bulgar de Externe Solomon Passy.

Vizita lui Solomon Passy a avut obiectivul de a "sprijini eforturile în vederea reglementării transnistrene şi de a încuraja democratizarea şi procesul de reforme în întreaga ţară". Passy a avut o serie de întrevederi cu înalţi oficiali moldoveni, inclusiv cu Preşedintele Vladimir Voronin şi ministrul de Externe Andrei Stratan, şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile şi ai partidelor politice. Passy a întreprins şi o vizită la Tiraspol unde s-a întîlnit cu liderul separatist Igor Smirnov. În cadrul întrevederilor de la Chişinău şi Tiraspol, Passy le-a prezentat celor două părţi un pachet de propuneri cu privire la reducerea forţelor armate ale acestora şi întreprinderea unor măsuri pentru sporirea încrederii şi a transparenţei, propuneri elaborate la începutul lunii de către Misiunea OSCE din Moldova.

La finalul vizitei Passy a ţinut o conferinţă de presă la care a îndemnat autorităţile moldovene şi cele transnistrene să urgenteze negocierile în problema transnistreană. Referindu-se la actualul format de negocieri, Passy a spus că acesta "nu este o dogmă" şi poate fi schimbat, dar că nu crede raţională "schimbarea de dragul schimbării".

Solicitat să comenteze întrevederea sa cu liderul transnistrean, Solomon Passy a spus că Igor Smirnov pare să fie disponibil pentru dialog. "Lui i-au fost prezentate nişte propuneri, el s-a angajat să le examineze", a spus preşedintele în exerciţiu al OSCE. Îndemnat să descrie soluţia generală pentru reglementarea crizei transnistrene, Passy a spus că aceasta trebuie să fie acceptată de ambele părţi.

2. Runda de negocieri din 23-24 iunie

La o zi după încheierea vizitei lui Solomon Passy în Republica Moldova, la Chişinău şi Tiraspol a avut loc o nouă rundă de negocieri în problema transnistreană, în cadrul căreia Chişinăul s-a alăturat oficial documentului elaborat de OSCE şi care întruneşte setul de propuneri privind reglementarea crizei transnistrene.

Potrivit şefului Misiunii OSCE la Chişinău, William Hill, acest lucru a constituit un rezultat extrem de pozitiv şi un pas important spre adoptarea unei soluţii finale a conflictului transnistrean. În acelaşi timp, Hill a regretat faptul că delegaţia transnistreană a absentat de la runda de negocieri, după ce mediatorii nu au dat curs propunerii lor, lansate chiar în ajunul convocării negocierilor, de a amîna runda ordinară pentru ziua de 30 iunie pe motiv că şi-ar fi dorit să examineze cele mai recente propuneri privind demilitarizarea Moldovei înmînate Tiraspolului de către preşedintele în exerciţiu al OSCE, Solomon Passy, în timpul vizitei sale în Republica Moldova. Astfel, în lipsa reprezentanţilor Transnistriei, Hill a apreciat runda consumată ca fiind mai curînd una "de consultare", reproşînd subtil autorităţilor transnistrene că declaraţiile verbale privind disponibilitatea de a purta negocieri nu au fost probate prin prezenţa la runda de negocieri.

La aceeaşi conferinţă de presă şeful Misiunii a explicat, fără să intre în amănunte, sensul noului pachet de propuneri avansate de OSCE, care se reduce la demilitarizarea Republicii Moldova, deziderat pe care l-au acceptat atît Tiraspolul, cît şi Chişinăul. Potrivit lui Hill, demilitarizarea Moldovei nu are nici o tangenţă cu problema evacuării trupelor ruseşti cantonate în Transnistria aşa cum presupun angajamentele asumate de Rusia la summit-ul de la Istanbul.

Următoarea rundă de negocieri cu participarea mediatorilor ruşi ucraineni şi ai OSCE a fost programată pentru 21 şi 22 iulie.

3. Un nou raport ICG despre Moldova

Grupul Internaţional pentru Crize (ICG), un think tank internaţional specializat în investigaţii de teren şi activităţi de lobby în vederea prevenirii şi soluţionării conflictelor, a publicat la 17 iunie 2004 un nou raport cu privire la Republica Moldova intitulat "Moldova: tensiuni regionale în jurul Transnistriei" (Moldova: Regional Tensions Over Transdniestria). Autorii raportului afirmă că "reglementarea disputei secesioniste transnistrene este o precondiţie vitală pentru eliminarea unei surse potenţiale de haos la periferia Uniunii Europene (UE) extinse, pentru realizarea în practică a relaţiilor paşnice din perioada de după războiul rece, precum şi pentru transformarea Republicii Moldova într-un stat mai viabil". Potrivit acestora, o implicare mai mare din partea SUA şi UE în procesele de pace aflate în impas este esenţială pentru soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean.

Raportul face o analiză a motivaţiilor care stau la baza politicilor Rusiei şi Ucrainei faţă de Republica Moldova şi regiunea transnistreană, precum şi eforturile oficialilor transnistreni de a-şi spori influenţa în cele două state. Autorii raportului refutează opinia vehiculată în mod tradiţional în rîndurile forţelor de opoziţie de la Chişinău precum că sprijinul extern de care se bucură Transnistria provine doar din Federaţia Rusă şi sugerează că liderii secesionişti încearcă în permanenţă să-şi diversifice sprijinul primit din exterior, în mod special din contul Ucrainei. De-a lungul anilor Transnistria s-a transformat într-un "actor de sine stătător cu interese proprii, pe care şi le promovează prin lobism, oportunism economic, joc politic şi negociere creativă".

Referindu-se la rolul Rusiei în procesul de reglementare transnistreană, raportul acordă o atenţie deosebită încercării unilaterale a Rusiei de a-şi impune planul propriu de reglementare transnistreană în 2003 ("Planul Kozak"). Raportul publică o serie de date cu privire la istoricul acestui plan şi negocierile diplomatice pe marginea lui, date pînă acum în mare parte necunoscute pentru opinia publică moldovenească. Potrivit autorilor raportului, nesemnarea planului a arătat limitele influenţei Rusiei, care s-a dovedit incapabilă să-şi impună planul fără sprijinul Moldovei şi al comunităţii internaţionale. În acelaşi timp, evenimentele din noiembrie 2003 au arătat că nici comunitatea internaţională nu va putea ajunge la o soluţie a conflictului fără a apela la ajutorul Rusiei şi influenţa considerabilă pe care o are aceasta asupra autorităţilor transnistrene.

În concluzie, autorii raportului afirmă că "poziţia unilaterală a Rusiei în negocieri a produs tocmai efectul opus ilustrat prin faptul că guvernul comunist de la Chişinău a declarat integrarea europeană a Republicii Moldova drept prioritate a politicii sale externe". În final, raportul cheamă Occidentul să acorde mai mult sprijin, în mod special în combaterea activităţilor economice ilicite care susţin regimul secesionist de la Tiraspol.

Raportul poate fi găsit în întregime, în limba engleză, pe pagina de Internet a ICG. Acesta este cel de-al doilea raport al ICG despre Moldova. Primul raport, "Moldova: nu există o soluţie uşoară" (Moldova: No Quick Fix), a fost publicat în august 2003. Raportul a prezentat o analiză detaliată a istoricului, cauzelor şi dinamicii conflictului transnistrean, precum şi a eforturilor de soluţionare a acestuia.

III. Relaţii externe

1. Planul de Acţiuni RM-UE

Deşi au fost preconizate doar trei runde de negocieri pe marginea Planului de Acţiuni RM-UE, lucru despre care jurnalul "Guvernare şi democraţie în Moldova" v-a relatat în cîteva rînduri în ediţiile sale precedente, la 15 iunie curent, la Bruxelles, a avut o a patra rundă de consultări bilaterale vizînd acest document. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a informat printr-un comunicat de presă că în cadrul acestei runde "părţile au ajuns la o înţelegere privind conţinutul acestui document politic bilateral", care stabileşte cadrul de cooperare dintre Moldova şi UE pentru următorii trei ani. Comunicatul foloseşte o formulare evazivă cît priveşte data semnării Planului - "după îndeplinirea procedurilor interne ale ambelor părţi". După revenirea delegaţiei moldoveneşti de la Bruxelles însă, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul de Externe Andrei Stratan a introdus o precizare, spunînd că aprobarea Planului de către ambele părţi se va produce pînă la sfîrşitul lunii iulie a.c., astfel încît, din septembrie, să demareze implementarea lui. Aici se cere de remarcat că iniţial s-a crezut că semnarea/ adoptarea Planului de Acţiuni RM-UE va avea loc la mijlocul lunii mai curent, ca mai apoi să se afirme, datorită tergiversării reluării rundei a treia, că acest lucru se va produce la mijlocul lunii următoare a aceluiaşi an.

Potrivit comunicatului difuzat de MAE, "Moldova este invitată să stabilească relaţii politice, de securitate, economice şi culturale mai intense cu UE, să sporească cooperarea transfrontalieră şi să împărtăşească responsabilitatea pentru prevenirea şi soluţionarea conflictelor", precum şi că "unul dintre obiectivele-cheie ale acestui Plan de Acţiuni va fi continuarea susţinerii unei soluţii viabile a conflictului Transnistrean, UE manifestîndu-şi în mod expres disponibilitatea de a se implica în continuare în acest proces, utilizînd instrumentele pe care le are la dispoziţie".

Cît priveşte beneficiile economice pe care le va obţine Moldova de pe urma semnării acestui document-cadru, poate fi menţionată acordarea perspectivei de avansare "spre un grad semnificativ de integrare, inclusiv prin accesul la piaţa internă a UE", un prim-pas în acest sens fiind oferirea de către UE a Preferinţelor Comerciale Asimetrice, fapt care constituie un succes al diplomaţiei moldoveneşti.

Merită a fi menţionat şi faptul că Planul de Acţiuni prevede asistenţă din partea UE pentru Moldova în vederea armonizării legislaţiei acesteia cu cea comunitară, inclusiv prin asemenea mecanisme cum ar Oficiul TAIEX şi cel de înfrăţire instituţională, precum şi instituirea unei cooperări dintre Republica Moldova cu Europol şi Eurojust. Documentul mai consfinţeşte suportul de care se va bucura Moldova din partea UE pentru valorificarea oportunităţilor ce rezultă din calitatea de membru al Chişinăului în diferite aranjamente regionale.

Potrivit principiului progresivităţii pe care îl evoca Comunicarea Comisiei Europene, din 11 martie 2003, document care constituie punctul de reper pentru actuala politică de vecinătate a UE, în Planul de Acţiuni mai este prevăzută posibilitatea examinării unor alte angajamente contractuale între părţi în funcţie de evoluţia procesului de implementare a măsurilor identificate în Plan şi a relaţiilor dintre Moldova şi UE, în general. În acest context, şeful diplomaţiei moldoveneşti, Andrei Stratan, dată fiind modificarea caracterului şi a statutului Planului de Acţiuni RM-UE, şi-a exprimat convingerea că "după realizarea sarcinilor trecute în document Republica Moldova va obţine un statut mai avansat în relaţiile cu UE fiind foarte realistă aspiraţia Chişinăului de a obţine calitatea de membru asociat".

IV. Studii, analize, comentarii

Provocări la adresa Băncii Centrale
Iurie Gotişan, 30 iunie 2004

La începutul lui iunie Banca Naţională a Moldovei (BNM) a marcat a 13-a aniversare de la fondare. Cu acest prilej, BNM a difuzat un comunicat de presă în care a făcut o amplă analiză a evoluţiei economiei şi indicatorilor monetari în perioada anilor 1994-2003

»»»

Cînd vor avea loc alegerile parlamentare?
Igor Boţan, 30 iunie 2004

Recent au fost votate modificările la Legea privind procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în conformitate cu care "Parlamentul de aceeaşi legislatură alege Preşedintele o singură dată, cu excepţia cazurilor de intervenire anticipată a vacanţei funcţiei"

»»»