versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern

Ce va urma după decizia CEDO?, Igor Boţan
Moldova - Transnistria: reguli pentru business, Liliana Agarcova

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Acte legislative

Parlamentul a adoptat Legea pentru ratificarea Convenţiei privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele-membre ale Comunităţii Statelor Independente. Actul aprobat de deputaţi conţine însă cîteva rezerve, potrivit cărora:

1. prevederile Convenţiei nu se aplică pe teritoriul controlat de instituţiile autoproclamatei republici nistrene;
2. unele prevederi ale Convenţiei se vor aplica în măsura în care să nu contravină prevederilor legislaţiei naţionale. Astfel, au fost apreciate ca fiind în contradicţie cu legislaţia Moldovei prevederile conform cărora cetăţeanului i se poate oferi posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot prin organizarea alegerilor anticipate, prin votarea în afara localului de votare sau prin alte proceduri de vot, care ar asigura crearea de comodităţi maxime pentru alegători.

De asemenea, urmează a fi aplicate cu rezervă prevederile conform cărora respectarea principiului dreptului la vot direct înseamnă că cetăţenii pot vota împotriva tuturor candidaţilor şi/ sau a listei de candidaţi.

Textul ratificat de deputaţii moldoveni conţine prevederi referitoare la: standardele alegerilor democratice; dreptul la vot universal, egal, direct, secret; alegeri periodice şi obligatorii; alegeri transparente şi publice; alegeri libere; alegeri autentice; alegeri corecte.

De asemenea, au fost detaliate o serie de principii referitoare la: desfăşurarea alegerilor de către organele electorale; finanţarea alegerilor şi a campaniilor electorale ale candidaţilor şi partidelor politice (coaliţiilor); asistenţa informaţională acordată de stat alegerilor şi activităţii de agitaţie; statutul şi atribuţiile observatorilor naţionali; statutul şi competenţele observatorilor internaţionali; contestarea şi responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor electorale ale cetăţenilor; măsurile care nu trebuie considerate ca fiind discriminatorii etc.

Legea privind modificarea unor acte legislative referitoare la asigurarea cu pensii a demnitarilor a fost necesară pentru că prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 9 din 30.03.2004 au fost declarate ca fiind în contradicţie cu normele constituţionale un şir de modificări şi completări introduse în legislaţia care reglementa pensionarea deputaţilor în Parlament, a membrilor de Guvern, a funcţionarilor publici, a aleşilor locali etc. Legea votată de Parlament presupune repunerea în vigoare a normelor anterioare, care s-au aplicat pentru categoriile respective pînă la 1 ianuarie 2004.

Conform prevederilor incluse în legislaţie, deputaţii şi membrii de Guvern care au activat cel puţin 2 ani în funcţiile respective, la atingerea vîrstei de 62 ani (bărbaţii) sau 57 ani (femeile) şi care vor avea un stagiu de cotizare de cel puţin 30 de ani, vor avea dreptul la o pensie în mărime de 75% calculată din suma tuturor plăţilor lunare ale deputaţilor şi membrilor de Guvern în exerciţiu. Funcţionarii publici vor putea primi o pensie calculată în mărime de 75% din venitul mediu lunar, dacă au activat în funcţie cel puţin 15 ani şi au stagiul general de cotizare prevăzut de legislaţie. Aleşii locali se vor putea pensiona şi primi 75% din suma tuturor plăţilor lunare ale funcţionarului în exerciţiu, cu condiţia că au activat în funcţiile locale respective cel puţin 8 ani.

Prin Legea pentru completarea Legii cu privire la privatizare a fost introdusă o nouă reglementare care stipulează că statul nu garantează dreptul de proprietate asupra obiectelor privatizate în stînga Nistrului, pe teritoriul controlat de autorităţile autoproclamatei republicii nistrene, dacă această privatizare s-a realizat fără a fi coordonată cu autorităţile legale ale Republicii Moldova.

Un alt act adoptat de Parlament este Legea privind scutirea de plata unor compensaţii legate de schimbarea destinaţiei terenurilor, prin care s-a decis scutirea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor de plata unei compensaţii de circa 1,5 mln lei pentru schimbarea destinaţiei terenului agricol amplasat în mun. Chişinău, pe str. Calea Basarabiei. Pe acest teren se preconizează amplasarea autogării de nord, care va trebui să decongestioneze parţial traficul de la gara auto amplasată în centrul oraşului.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

2.1. Hotărîri

• După ce, la 16 iunie curent, Guvernul a acceptat să aloce Comisiei Electorale Centrale (CEC) mijloace financiare suplimentare în valoare de 878 459 lei, membrii Cabinetului de miniştri au dispus săptămîna trecută majorarea salariilor angajaţilor, pe bază permanentă, ai acestei instituţii. Potrivit moţiunii guvernamentale, vor fi stabilite "adaosuri pentru îndeplinirea unor sarcini de importanţă majoră şi pentru înaltă competenţă profesională", astfel încît salariul unui simplu consilier va ajunge la 1813 lei.
• În conformitate cu prevederile Planului de activitate a Guvernului pe trimestrul III al anului 2004, la 21 iulie a fost avizată pozitiv ratificarea Acordului de comerţ liber între Republica Moldova şi Republica Bulgaria. După ratificarea de către Parlament, la 22 iulie curent, a Acordului de comerţ liber între Republica Moldova şi Republica Croaţia, acordul omonim cu Bulgaria a rămas ultimul document de acest fel, încheiat cu ţările membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), încă neratificat de organul legislativ de la Chişinău.

II. Politici economice

1. Competitivitate externă

Un singur an a fost de ajuns ca Republica Moldova să piardă cinci poziţii în clasamentul ONU după indicatorul dezvoltării umane (IDU), retrogradînd de pe locul 108 în 2003, pe locul 113 în 2004, a declarat Eric Brunat, expert economist al ONU, săptămîna trecută, în cadrul conferinţei de lansare la Chişinău a Raportului Dezvoltării Umane 2004.

În comparaţie cu alte ţări membre ale CSI, Moldova este devansată de Azerbaidjan (locul 91), Georgia (97), Uzbekistan (107), Kîrgîzstan (110), dar se află înaintea Tadjikistanului (locul 116).

Potrivit mai multor experţi, diminuarea ratingului Republicii Moldova a fost determinată, în mare parte, de schimbarea modalităţii de evaluare a PIB-ului pe cap de locuitor în raport cu capacitatea de cumpărare a populaţiei din anul 2002. Pentru a compara nivelul de viaţă al diferitelor ţări, PIB-ul pe cap de locuitor trebuie raportat la paritatea puterii de cumpărare, care elimină diferenţele dintre nivelurile naţionale ale preţurilor.

Consolarea pe care ne-o oferă clasamentul ONU este prea puţin îmbucurătoare. După evoluţia economică din anul trecut, am rămas totuşi mai competitivi în privinţa potenţialului de creştere decît Indonezia, Venezuela, Turcia, Guatemala, Nigeria, Paraguai, Ecuador, Bangladesh, Nicaragua, Honduras, Zimbabwe şi Haiti. Însă în acelaşi timp, ne situăm pe ultima poziţie între ţările europene şi cu mult în urma unor ţări latino-americane, africane şi asiatice care, în pofida crizelor economice, au reuşit să-şi păstreze un clasament mai bun: Argentina, Brazilia, Uruguay sau Trinidad-Tobago.

Ludmila Ţiganu, coordonator mass-media la reprezentanţa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova, a menţionat că ceilalţi indici principali ai IDU, speranţa de viaţă, nivelul de şcolarizare au rămas stabile. Clasamentul este stabilit anual în baza IDU la evaluarea căruia se iau în calcul veniturile populaţiei, longevitatea vieţii şi nivelul de şcolarizare. În raportul din acest an au fost incluse 175 de ţări membre ale ONU.

Evoluţia IDU este diferenţiată şi corelată cu obiectivele politicii economice şi sociale din fiecare ţară. A fost introdus pentru prima dată în Raportul PNUD din 1990. În general, acest indicator reuneşte informaţiile conţinute de alţi trei indicatori: speranţa de viaţă la naştere; nivelul de şcolarizare şi venitul naţional pe cap de locuitor. El urmăreşte evoluţiile conjugate ale acestor componente şi sintetizează în final rezultatele lor.

2. Pentru restanţierii la gaze se anunţă vremuri grele

Republica Moldova a solicitat Federaţiei Ruse restructurarea datoriilor istorice pentru consumul de gaze naturale livrate de concernul rus "Gazprom", a anunţat ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, după încheierea vizitei oficiale de săptămîna trecută la Moscova. "Republica Moldova speră să obţină reeşalonarea datoriilor acumulate în ultimii zece ani, ţinînd cont de faptul că pe parcursul anului curent au fost achitate 100% din consumul curent de gaze naturale", a spus ministrul Stratan.

Potrivit datelor din presa rusă, care fac referinţă la date ale concernului "Gazprom", datoriile Republicii Moldova pentru consumul de gaze, inclusiv penalităţile, se cifrau la 1 mai 2004 la cca 1,2 mlrd USD. Datoriile raioanelor din partea dreaptă a Nistrului (inclusiv penalităţile pentru întîrzierea plăţilor) erau evaluate la 305,2 mln USD. Datoria totală a regiunii transnistrene pentru gazele naturale se estimează actualmente în mărime de 961,2 mln USD.

Recent, Chişinăul a răscumpărat la un preţ de 50,135 mln USD cambii în valoare de 114,5 mln USD transmise în anul 2000 concernului rus "Gazprom" în contul unei părţi din datoriile acumulate în anii 1996 şi 1997. Pentru răscumpărarea cambiilor, Banca Naţională a acordat Guvernului un împrumut în valoare de 50 mln USD (cca 600 mln lei), oferit pe o perioadă de cinci ani.

III. Problema transnistreană

1. Negocierile politice în problema transnistreană au fost sistate

Republica Moldova şi-a sistat participarea la procesul de negocieri în problema transnistreană pînă la îndeplinirea integrală de către administraţia de la Tiraspol a prevederilor acordului cu privire la principiile reglementării paşnice a războiului de pe Nistru, semnat la 21 iulie 1992. O declaraţie în acest sens a fost făcută de către Vasile Şova, ministrul moldovean al Reintegrării, la 21 iulie la Tiraspol, unde urma să înceapă o nouă rundă de negocieri în format pentalateral în problema transnistreană.

Ministrul Şova a informat reprezentanţii mediatorilor şi ai celor două părţi despre rezultatele şedinţei Consiliului Suprem de Securitate (CSS) al Republicii Moldova convocată la Preşedinţie în dimineaţa aceleiaşi zile şi la care s-a examinat situaţia critică creată în jurul şcolilor din Transnistria cu predare în limba româna, precum şi agravarea generală a situaţiei în zona de securitate. Şova a reiterat poziţia exprimată de Preşedintele Voronin în cadrul şedinţei, care, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Preşedinţiei, a declarat că "dacă pînă la 1 august administraţia transnistreană nu va elimina toate obstacolele din calea funcţionării şcolilor cu predare în limba moldovenească în baza grafiei latine în regiunea transnistreană, dacă pîna la această dată nu va fi restabilită libera circulaţie a cetăţenilor şi a mărfurilor în regiunea de est a Republicii Moldova, dacă nu se va normaliza situaţia în zona de securitate, Republica Moldova va sista eliberarea certificatelor de origine a mărfii tuturor întreprinderilor din regiunea transnistreană, inclusiv Uzinei Metalurgice Moldoveneşti, şi va suspenda perfectarea procedurilor vamale pentru mărfurile agenţilor economici din regiunea respectivă".

La 22 iulie Consiliul permanent al OSCE s-a reunit la Viena în sesiune specială cu uşile închise pentru a pune în discuţie situaţia creată în Transnistria în urma închiderii, de către autorităţile de la Tiraspol, a şcolilor cu predare în limba româna. Reprezentanţii celor 55 de state membre ale OSCE şi-au exprimat "îngrijorarea extremă" în legătură cu acţiunile autorităţilor transnistrene pe care le-au numit "iresponsabile şi provocatoare" şi au chemat la redeschiderea imediată a şcolilor moldoveneşti din regiune. În cadrul conferinţei de presă susţinută după reuniune, ministrul Şova a declarat că în cazul în care situaţia şcolilor moldoveneşti din stînga Nistrului nu va fi soluţionată pînă la 1 august, Republica Moldova îşi asumă dreptul de a abandona definitiv actualul format pentagonal al negocierilor şi de a începe tratative pentru crearea unui nou mecanism de negocieri, care să fie unul eficient şi să ducă la soluţionarea conflictului din stînga Nistrului. Întrebat cum vede Chişinăul viitorul format al negocierilor, Vasile Şova a declarat că autorităţile moldovene intenţionează să dea curs unei mai vechi invitaţii a Washingtonului de a iniţia consultări pentru extinderea formatului de negocieri în formula OSCE-UE-Rusia-SUA-Ucraina.

Relaţiile dintre cele două părţi au devenit deosebit de tensionate după ce la 15 iulie autorităţile transnistrene au închis singura şcoală românească din Tiraspol şi i-au sechestrat bunurile materiale şi arhiva în cadrul unei operaţiuni desfăşurate de efective ale miliţiei şi securităţii transnistrene. Cîteva zile mai tîrziu forţe de ordine transnistrene au încercat să închidă liceul românesc din Tighina (Bender), dar nu au reuşit deocamdată datorită rezistenţei opuse de către corpul profesoral, elevi şi părinţii acestora. Motivul invocat de autorităţile secesioniste pentru închiderea şcolilor cu predarea în limba română este faptul că şcolile respective nu sînt înregistrate la "ministerul" de resort din regiune. Acesta din urmă a respins însă mai multe cereri de înregistrare din partea şcolilor respective pe motiv că programul şcolar adoptat de acestea nu corespunde standardelor transnistrene. Astfel, administraţia Smirnov a dispus închiderea, de la 1 iulie, a celor şapte scoli româneşti din stînga Nistrului, iar furnizorii locali de energie termică şi electrică au reziliat contractele pe care le aveau semnate cu instituţiile de învăţămînt respective.

Înalţi oficiali şi reprezentanţi ai mai multor state şi organizaţii internaţionale printre care Federaţia Rusă, UE, OSCE, Consiliul Europei au condamnat acţiunile autorităţilor transnistrene şi le-au chemat să se abţină de la acţiuni unilaterale care ar putea duce la destabilizarea situaţiei şi ciocniri violente dintre cele două părţi.

Acţiunile autorităţilor transnistrene îndreptate împotriva şcolilor cu predare în limba română survin în urma unui şir de măsuri unilaterale întreprinse de către acestea pe parcursul ultimelor luni precum instalarea unor puncte de trecere vamală în zona de securitate, neparticiparea părţii transnistrene la runda de negocieri din 23-24 iunie şi cîteva cazuri de hărţuire a jurnaliştilor independenţi din regiune şi a organizaţiilor societăţii civile. Analiştii independenţi atribuie aceste evoluţii atît eşecului "Memorandumului Kozak" în noiembrie trecut, cît şi unor cauze imediate, ca de exemplu decizia CEDO în cazul Ilaşcu împotriva Rusiei şi Moldovei sau deciziile summit-ului NATO de la Istanbul.

2. A treia licenţă de telefonie mobilă a fost acordată unui operator transnistrean

Pe parcursul perioadei de referinţă autorităţile moldovene au acordat furnizorului de servicii de telefonie mobilă din Transnistria, compania "Interdnestrcom", licenţe pentru telefonie fixă şi mobilă pe teritoriul Republicii Moldova, după ce aceasta s-a înregistrat ceva mai devreme la Camera Înregistrărilor de Stat a Republicii Moldova. Deşi conducerea Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Telecomunicaţii şi Informatică (ANRTI) şi-a anunţat mai de demult intenţia de a acorda o a treia licenţă pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă în Moldova, condiţiile în care a fost acordată aceasta sînt net favorabile faţă de licenţele acordate anterior. Astfel, licenţa i-a fost acordată "Interdnestrcom" fără concurs, la un preţ de 1 mln USD (faţă de 8 mln USD plătite de primul operator de pe piaţa de telefonie mobilă din Republica Moldova, "Voxtel"), cu posibilitatea de a opera pe întreg teritoriul Moldovei (cei doi operatori din Republica Moldova, "Voxtel" şi "Moldcell", nu au acoperire în regiunea transnistreană). Reprezentanţi din partea "Voxtel" şi "Moldcell" şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la condiţiile în care a fost atribuită cea de-a treia licenţă şi au chemat autorităţile moldovene să asigure condiţii de concurenţă loială pentru toţi participanţii pe piaţa moldovenească de telefonie. În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău au declarat că atribuirea licenţei operatorului transnistrean va contribui la reunificarea spaţiului telecomunicaţional dintre cele două maluri, autorităţile transnistrene angajîndu-se să deblocheze telefonia fixă dintre regiunea transnistreană şi restul Moldovei de la 5 august curent.

Pare aproape paradoxal faptul că, pe de o parte, conducerea Republicii Moldova ameninţă partea transnistreană cu sancţiuni economice pentru nerespectarea condiţiilor acordului de încetare a focului semnat în 1992, iar pe de altă parte, atribuie unui agent economic transnistrean acces pe piaţa moldovenească în condiţii excepţional de avantajoase. În plus, motivul invocat de Chişinăul oficial precum că acordarea licenţei "Interdnestrcom" va conduce la restabilirea telecomunicaţiilor dintre cele două maluri pare a fi o nouă cedare a autorităţilor de la Chişinău faţă de regimul transnistrean într-o dispută pentru iniţierea căreia poartă responsabilitate directă.

3. "Miracole" economice în Transnistria

Potrivit agenţiei tiraspolene de ştiri "Olvia-press", PIB-ul nerecunoscutei republici moldoveneşti nistrene a constituit în primul trimestru al anului 2004 76 mln USD, înregistrînd astfel o creştere de 19,7% faţă de perioada similară a anului 2003, ca urmare a evoluţiei înregistrate de întreprinderile privatizate. Potrivit aceleiaşi surse, care face referinţă la date prezentate în cadrul unei şedinţe comune a comitetului pentru politica economică, a reprezentanţilor organelor fiscale şi ai altor structuri, volumul producţiei industriale a crescut cu 72,4%, iar valoarea comerţului exterior cu 57%, pînă la 296 mln USD. În cele din urmă s-a îmbunătăţit extrem de mult situaţia financiară a întreprinderilor exportatoare. Investiţiile în capitalul fix au crescut în primul trimestru cu 44% şi au constituit 59,3 mln ruble transnistrene (7,54 mln USD).

Pe de altă parte, rata inflaţiei a fost de 9,74%, faţă de 2,8% în perioada similară a anului 2003. Preţurile la produsele alimentare au crescut cu 11,52%. Pentru comparaţie, Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2004 o creştere economică de 6,1%, cea mai înaltă din ultimii 15 ani pentru această perioadă. PIB-ul a constituit 5,6 mlrd lei (465 mln USD). Comerţul exterior s-a ridicat la 573,9 mln USD. În capitalul fix au fost investite 26 mln USD. Rata cumulativă a inflaţiei pe trei luni a fost de 3%.

IV. Relaţii externe

1. Relaţii moldo-ruse

La puţin timp după vizita recentă a Preşedintelui Vladimir Voronin la Moscova, cu ocazia summit-ului informal al CSI, în capitala Rusiei s-a deplasat şi ministrul moldovean de Externe, Andrei Statan. Punctul principal de pe agenda acestei vizite l-a constituit întrevederea şefului diplomaţiei moldoveneşti cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

Potrivit presei ruse, miniştrii de Externe ai celor două state au examinat în cadrul întrevederii lor "toate direcţiile de interacţiune, inclusiv cele de ordin economic" între ambele părţi. În acest context, cei doi oficiali au convenit asupra semnării unui plan interministerial de consultaţii pe perioada anilor 2004-2005, document care vizează toate aceste direcţii de interacţiune şi care este considerat în măsură să contribuie la aprofundarea cooperării bilaterale.

Principalul subiect de discuţie din cadrul acestei întrevederi l-a constituit cel cu privire la soluţionarea diferendului transnistrean, partea rusă, prin purtătorul de cuvînt al MAE al Federaţiei Ruse Aleksandr Iakovenko, dînd de înţeles încă în ajunul acestei reuniuni că problematicii transnistrene i se va acorda o atenţie sporită.

Referindu-se la problema transnistreană, ministrul rus de Externe a precizat că "Republica Moldova şi Rusia pledează pentru urgentarea reglementării acestei probleme. /…/ Problema transnistreană trebuie soluţionată păstrînd unitatea teritorială a Moldovei şi cu coordonarea statutului Transnistriei".

Cît priveşte situaţia forţelor de pacificare ruseşti, şeful diplomaţiei ruse a subliniat că mandatul lor este valabil, mai cu seamă că acestea constituie un mecanism important de asigurare a procesului de negocieri. Diplomatul rus a exprimat aceeaşi atitudine şi faţă de formatul pentalateral de negocieri care trebuie să rămînă intact, pledînd totodată pentru activizarea acestuia.

De asemenea, a fost abordată şi problema procesului de privatizare în Transnistria, ministrul moldovean de Externe reafirmînd poziţia oficială a Republicii Moldova, potrivit căreia procesul în cauză ar fi ilegal, întrucît nu există acordul Chişinăului în acest sens.

O altă problemă discutată a fost cea a Pactului de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova, şeful diplomaţiei ruse menţionînd că Moscova nu are obiecţii în esenţă faţă de conţinutul iniţiativei Preşedintelui moldovean, iniţiativă care "se înscrie în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană".

2. Reuniunea anuală a şefilor misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova

Săptămîna trecută la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chişinău a avut loc reuniunea anuală a şefilor misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova peste hotare. Potrivit serviciului de presă al MAE, în cadrul reuniunii a fost examinat stadiul actual al realizării compartimentului de politică externă al programului de guvernare şi sarcinile actuale ale diplomaţiei moldoveneşti. În acest context, se cere de amintit că Programul de activitate al Guvernului pe anii 2001-2005 "RENAŞTEREA ECONOMIEI - RENAŞTEREA ŢĂRII" include la capitolul "Politica externă" următoarele dintre cele mai importante sarcini:

1. consolidarea suveranităţii, statalităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;
2. elaborarea şi realizarea strategiei naţionale de integrare a Republicii Moldova în Comunitatea Europeană şi în alte comunităţi internaţionale;
3. examinarea chestiunii aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală a Rusiei, Belarusului, Kazahstanului, Kîrgîstanului şi, ulterior, a posibilităţii integrării în structurile economice ale Uniunii Rusia-Belarus;
4. aprofundarea colaborării reciproc avantajoase cu SUA;
5. dezvoltarea multilaterală a relaţiilor tradiţionale cu ţările vecine România şi Ucraina;
6. extinderea şi aprofundarea relaţiilor cu ţările Europei Occidentale, mai ales cu Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Olanda;
7. promovarea unei politici mai active de cooperare cu ţările din bazinul Mării Negre, din Europa Centrală şi Asia de Sud-Est;
8. participarea mai activă a Republicii Moldova la activitatea ONU, OSCE şi a Consiliului Europei;
9. aprofundarea participării Republicii Moldova la activitatea organizaţiilor regionale, care contribuie la accelerarea integrării acesteia în structurile europene.

Întrucît este o evidenţă faptul că pe mai multe direcţii de politică externă nu s-au înregistrat pînă astăzi progrese semnificative, pe unele producîndu-se chiar o anumită recesiune, ministrul de Externe Andrei Statan a ţinut să atragă atenţia celor prezenţi spre dimensiunea de integrare europeană a politicii noastre externe, deşi nici în această zonă de acţiune diplomatică nu au fost atinse toate obiectivele prestabilite. Succesele înregistrate în acest domeniu sînt cu precădere de natură instituţională. Cu toate acestea, inovaţiile instituţionale introduse (Comisia naţională pentru integrare europeană, Departament Integrare Europeană, Comisia Parlamentului Republicii Moldova pentru integrare europeană) sînt deocamdată puţin convingătoare cît priveşte eficienţa lor. În sprijinul acestei aserţiuni pot fi invocate: trenarea procesului de elaborare a Strategiei Republicii Moldova de integrare europeană şi a Planului de acţiuni pentru realizarea acesteia, orientarea raţionamentelor Concepţiei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană pe o "pistă falsă" şi stilul amatoresc, superficial şi ambiguu încă de abordare a realităţilor politice integraţioniste etc.

Oprindu-se în mod special la Planul de Acţiuni RM-UE, ministrul Stratan a accentuat necesitatea intensificării cooperării dintre misiunile diplomatice ale Moldovei şi instituţiile publice centrale de la Chişinău în vederea valorificării prevederilor acestui document-cadru în termenele negociate. Alte recomandări importante ale ministrului de Externe se referă: la depunerea de eforturi conjugate pentru a determina comunitatea internaţională să participe mai activ la procesul de reglementare transnistreană; la necesitatea angajării mai depline a ambasadelor moldoveneşti pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotare, pentru atragerea investiţiilor şi asistenţei financiare, pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi pentru protejarea intereselor economice ale Moldovei.

V. Studii, analize, comentarii

Ce va urma după decizia CEDO?
Igor Boţan, 27 iulie 2004

Reacţia imediată a autorităţilor Federaţiei Ruse faţă de decizia CEDO pe marginea "cazului Ilaşcu" a creat cadrul necesar şi pentru manifestarea reacţiilor autorităţile transnistrene. Precum era de aşteptat, aceste reacţii au fost mult mai radicale

»»»

Moldova - Transnistria: reguli pentru business
Liliana Agarcova, 27 iulie 2004

În prima jumătate a lunii iulie a fost preconizată întîlnirea întreprinzătorilor din Moldova, Transnistria şi Găgăuzia (Cocieri/ Dubăsari). Deja au avut loc cîteva întruniri. Ele sînt productive, dar rare, din cauza politicienilor

»»»