Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. II, nr. 36, 3 septembrie 2004
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Problema transnistreană
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Parlamentul la finalul sesiunii de primăvară-vară 2004
Ultimele şedinţe plenare din sesiunea de primăvară-vară 2004 a Parlamentului au fost marcate de creşterea tensiunii în relaţiile dintre majoritate şi opoziţie. Astfel, liderul fracţiunii parlamentare "Alianţa Braghiş" a propus ca Parlamentul să nu plece în vacanţă, pînă nu va discuta situaţia creată în legătură cu acţiunile întreprinse de administraţia transnistreană faţă de şcolile cu predare în baza grafiei latine, precum şi situaţia care s-a creat la Compania "Teleradio-Moldova" în legătură cu acţiunile de protest ale angajaţilor acestei instituţii.
Majoritatea parlamentară nu a acceptat includerea în ordinea de zi a propunerilor fracţiunii condusă de Dumitru Braghiş, motiv pentru care toţi reprezentanţii acestei formaţiuni au părăsit sala de şedinţe, anunţînd că pleacă în Transnistria şi la sediul Companiei "Teleradio-Moldova" pentru a se documenta şi participa la rezolvarea situaţiei. Ca şi anterior, fracţiunea PPCD a preferat să asiste la şedinţa plenară pentru a face în final o declaraţie referitoare la viziunea acestui partid privind tensiunile de la compania publică a audiovizualului şi a modului de soluţionare a crizei apărute.
În replică, liderul fracţiunii majoritare a PCRM a declarat că situaţia la Compania "Teleradio-Moldova" este normală, acţiunile administraţiei se realizează conform prevederilor legii expertizate de Consiliul Europei şi că anumite forţe politice intenţionează să utilizeze situaţia angajaţilor disponibilizaţi pentru a obţine dividende electorale proprii.
În situaţia creată, şedinţa finală, la care au participat şi Preşedintele ţării şi primul-ministru, s-a desfăşurat în lipsa majorităţii deputaţilor fracţiunilor de opoziţie, cu participarea fracţiunii majoritare şi a cîtorva deputaţi independenţi.
În cadrul alocuţiunii preşedintelui Parlamentului din cadrul ultimei şedinţe plenare a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară 2004 au fost făcute totalurile sesiunii, s-a menţionat faptul că o atenţie deosebită a fost acordată perfecţionării cadrului legislativ în domeniul agricol, social şi al administraţiei publice. Ca şi anterior, preşedintele Legislativului a menţionat atitudinea "neconstructivă" a reprezentanţilor opoziţiei "minoritare". De asemenea, deputaţilor li s-a amintit despre faptul că sînt în serviciul poporului şi s-a constatat că majoritatea lor au reuşit să conştientizeze acest statut.
1.2. Acte legislative
Dacă pînă în prezent informaţiile bancare puteau fi aduse numai la cunoştinţa Băncii Naţionale, inspectorilor ei, experţilor contabili şi contabililor autorizaţi externi acceptaţi de aceasta, organelor judiciare şi de urmărire penală, Curţii de Conturi, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, organelor fiscale competente, atunci prin Legea pentru abilitarea Serviciului de Informaţii şi Securitate cu dreptul de acces la informaţiile bancare s-a stabilit că în posesia informaţiilor cu caracter bancar vor putea intra şi reprezentanţii acestei instituţii.
Scopul modificărilor operate îl constituie necesitatea supravegherii operaţiunile dubioase, contracarării operaţiunilor de spălare de bani sau finanţării organizaţiilor teroriste, în vederea asigurării securităţii statului.
Legea privind modificarea unor acte legislative referitoare la privatizarea întreprinderilor sectorului energetic a fost adoptată în vederea reducerii de la 75%+1 la 50%+1 a numărului de acţiuni care pot fi scoase la vînzare în cazul întreprinderilor de distribuţie a energiei electrice, statul putînd astfel menţine controlul asupra administrării unor astfel de întreprinderi. Modificarea în cauză a fost efectuată luîndu-se în consideraţie experienţa anterioară legată de privatizarea RED-Chişinău, RED-Centru şi RED-Sud de către Compania spaniolă "Union Fenosa", experienţă pe care autorităţile actuale o consideră nereuşită, precum şi viitorul proces de privatizare a RED-Nord şi Nord-Vest.
În context, se cere de amintit că anterior au fost anunţate cîteva concursuri de privatizare a reţelelor electrice rămase în proprietatea statului, fără însă a se reuşi vînzarea lor, din cauza preţului mic al ofertelor. În condiţiile actuale, în care potenţialilor investitori li se va propune un pachet şi mai mic de acţiuni, este greu de crezut că numărul ofertelor va creşte, chiar dacă preţul de cumpărare se va micşora pe contul reducerii numărului de acţiuni supuse vînzării.
Scopul principal al Legii pentru modificarea legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului vizează descentralizarea mecanismului de efectuare a achiziţiilor. În urma modificărilor operate, sarcinile Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, care în prezent aprobă toate actele şi tranzacţiile în domeniu, se vor reduce la plasarea ofertelor, examinarea achiziţiilor dintr-o singură sursă şi va examina contestaţiile referitoare la procedura de achiziţii. În rest, toată responsabilitatea va fi în sarcina instituţiei (organizaţiei) care va efectua achiziţiile.
Legea privind neaplicarea sancţiunilor pentru neachitarea impozitului funciar stabileşte o derogare de la prevederile Codului fiscal, care constă în amînarea pînă la 1 noiembrie 2004 a achitării sumei integrale a impozitului funciar pe terenurile agricole pentru anul 2004 de către contribuabilii care activează în agricultură. Introducerea acestei derogări se întemeiază pe presupoziţia că în anul curent colectarea roadei agricole se va realiza cu întîrziere. În anul 2004 au fost preconizate din contul impozitului funciar peste 165 mln lei, circa 42 mln fiind deja achitate în buget.
Legea pentru modificarea unor acte legislative legate de implementarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare vizează:
Codul muncii - pentru a se stabili termenele concediilor pentru cadrele ştiinţifice (30-42 de zile) şi pentru a se include temeiuri suplimentare pentru încetarea contractului de muncă (în cazul neatestării sau necîştigării concursurilor pentru ocuparea funcţiilor ştiinţifice etc.);
Legea serviciului public - în scopul de a include conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) şi a Consiliului superior de acreditare în lista funcţionarilor publici;
Legea salarizării - în vederea stabilirii unor categorii mai mari de salarizare pentru conducerea AŞM;
Codul fiscal - în scopul de a exclude impozitarea veniturilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor obţinute din activitatea desfăşurată în sfera ştiinţei şi inovării, cît şi al scutirii de TVA a importului şi livrării în ţară a serviciilor din această sferă;
Legea cu privire la Guvern - pentru a se permite delegarea către AŞM a împuternicirilor în domeniul ştiinţei şi inovării, precum şi pentru a include Preşedintele AŞM în componenţa membrilor Guvernului.
Prin Legea pentru modificarea legii cu privire la distincţiile de stat, la propunerea Preşedintelui ţării, a fost instituită o nouă distincţie - Ordinul "Credinţă Patriei", de clasa I, II şi III. Ordinul va reprezenta o stea convexă cu opt colţuri, formată din fascicule de raze divergente, cu două spade încrucişate şi un scut aurit.
Ordinul respectiv se va conferi: pentru organizarea excelentă a serviciului militar; pentru succese importante la conducerea trupelor; pentru vitejie şi spirit de sacrificiu; pentru îndeplinirea ireproşabilă a datoriei ostăşeşti, de serviciu şi cetăţeneşti, pentru acţiuni de curaj şi iniţiativă în combaterea criminalităţii, extremismului şi terorismului; pentru curaj şi dîrzenie manifestate la salvarea oamenilor şi valorilor etc.
O altă lege importantă aprobată de Parlament la sfîrşitul sesiunii sale de primăvară-vară este Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la valorile mobiliare. Prin modificările adoptate de Parlament s-a stabilit că acţiunea Legii cu privire la valorile mobiliare nu se va răsfrînge asupra valorilor mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei şi de bănci, care sînt instrumente ale pieţei monetare (certificate de depozit, cambii bancare etc.).
Scopul modificărilor este atragerea de către bănci a mijloacelor suplimentare de pe piaţă şi direcţionării lor în economia naţională. Se mizează, în special, pe atragerea în masa monetară şi în circuitul financiar a transferurilor de mijloace băneşti efectuate de peste hotarele ţării de către muncitorii migranţi. Legislaţia în vigoare nu permite introducerea pe piaţă a titlurilor de valoare bancare pe un termen scurt şi frustrează aplicarea unor practici noi, afirmate pe plan internaţional şi eficiente din punctul de vedere al politicii financiar-bancare.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
Guvern
2.1. Hotărîri
- Date fiind acutizarea efectelor fenomenului corupţiei în detrimentul stabilităţii politice şi social-economice din ţară şi tergiversarea aprobării de către Legislativ a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni corespunzător acesteia, Guvernul a adoptat printr-o moţiune guvernamentală, la 3 august 2004, Planul de acţiuni întru eficientizarea interacţiunii şi colaborării organelor de drept şi de control în combaterea criminalităţii şi corupţiei. Documentul aprobat de Executiv reia şi dezvoltă o serie de măsuri prevăzute în Planul de acţiuni corespunzător Strategiei amintite, măsuri care vizează dimensiunea colaborării organelor de drept şi de control şi a căror valorificare nu mai poate fi amînată.
- Guvernul a aprobat, pe 25 august curent, un proiect de lege cu privire la răspunderea penală pentru neglijarea dreptului de autor. Documentul prevede operarea unor amendamente la Codul penal, astfel încît să fie posibilă aplicarea unei amenzi de la 800 pînă la 1000 unităţi convenţionale pentru plagierea, reproducerea integrală sau parţială, difuzarea, prezentarea publică, folosirea în scopuri comerciale a operelor cu neglijarea drepturilor de autor. De asemenea, potrivit proiectului, comiterea acestei infracţiuni în mod repetat sau de către un grup criminal organizat se va pedepsi cu privaţiune de libertate de la trei pînă la cinci ani sau cu o amendă de la patru pînă la cinci mii de unităţi convenţionale.
- Tot pe 25 august a fost aprobat şi proiectul privind aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind interzicerea şi limitarea anumitor arme clasice, care pot fi considerate ca producătoare de efecte traumatizante excesive, document ce a fost adoptat de ONU la 10 octombrie 1980.
2.2 Bilanţ
În cadrul şedinţei de încheiere a sesiunii de primăvară-vară 2004 a Parlamentului prim-ministrul Vasile Tarlev a raportat deputaţilor despre rezultatele activităţii instituţiei pe care o conduce. Potrivit premierului, în primul trimestru al anului curent, rata de creştere a PIB-ului a fost de 6,1%, valoarea adăugată brută s-a majorat cu 7,1%, comparativ cu trimestrul similar al anului 2003, iar formarea brută de capital fix - cu 14,4%. Vasile Tarlev a menţionat că în primele 6 luni ale anului curent veniturile bugetului consolidat au constituit 3 mlrd 231 mln lei, crescînd cu 13,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce alocaţiile de la bugetul respectiv au constituit 3 mlrd 395,8 mln lei, înregistrînd şi ele o creştere cu 22,5%. Potrivit primului-ministru, în prima jumătate a anului în curs s-au mai majorat: acumulările la bugetul asigurărilor sociale de stat (cu 23%, constituind în valori nominale 1 mlrd 245,9 mln lei); volumul producţiei industriale şi al celei agricole, acesta fiind de 113,1% şi, respectiv, de 100,9% faţă de perioada similară a anului 2003. Tendinţe ascendente s-au înregistrat şi în domeniul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul, a căror rată de creştere a fost de 13,1%, în comparaţie cu perioada similară a anului precedent, şi în sfera serviciilor, a căror volum s-a majorat cu 7,3%. Un alt indicator al creşterii economice îl constituie, în viziunea premierului, mărirea în lunile ianuarie-iunie curent a volumului activităţilor economice externe cu 36%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Preşedinţie
3.1. Iniţiativă
La sfîrşitul lunii iulie curent, Preşedintele Vladimir Voronin a adresat Parlamentului o scrisoare în care a avansat iniţiativa revizuirii Constituţiei Republicii Moldova în sensul instituirii la nivel naţional a unui nou mecanism intern, care va soluţiona pe plan naţional litigiile privind drepturile omului şi al cărui obiectiv principal va fi de a se pronunţa, în ultimă instanţă, asupra încălcărilor drepturilor şi libertăţilor omului. Preşedintele arată în scrisoarea adresată deputaţilor că acest mecanism urmează a fi implementat atribuindu-se Curţii Constituţionale competenţa de a se pronunţa, în condiţiile legii, asupra cererilor depuse de orice persoană fizică sau juridică care se va pretinde victimă a unor încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, consfinţite în Titlul II al Legii Fundamentale sau în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, provenite dintr-o lege, dintr-un act administrativ, dintr-o hotărîre judecătorească sau dintr-o omisiune a autorităţilor publice.
Iniţiativa Preşedintelui se înscrie astfel în contextul sugestiilor făcute în mod repetat de organizaţiile internaţionale şi locale de profil, care au recomandat cu insistenţă în ultima vreme introducerea unei noi reglementări legislative care ar fi acordat persoanelor fizice dreptul de a se putea adresa cu interpelări la Curtea Constituţională.
Cu toate acestea, mai mulţi experţi în domeniu se arată a fi destul de sceptici cît priveşte succesul acestei iniţiative, invocînd eşuarea, în ultimul timp, a mai multor procese de reformă, ineficienţa mecanismului privind executarea deciziilor judecătoreşti, cît şi carenţele modalităţii actuale de numire în funcţie a judecătorilor.
Politici economice
1. Povara datoriilor interne apasă dur asupra bugetului de stat
Datoriile agenţilor economici din Republica Moldova faţă de bugetul consolidat erau la 1 august în valoare de 1059 milioane lei (88,2 milioane USD) şi au cunoscut o creştere de 9% (87,5 milioane lei) de la începutul acestui an, se arată într-un comunicat dat publicităţii de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Din suma totală a datoriilor 72% (761 milioane lei) reprezintă "restanţe compromise sau problematic de a fi rambursate". Printre agenţii economici restanţieri figurează întreprinderi care nu-şi desfăşoară activitatea de peste trei ani cu datorii estimate la 226 milioane lei, agenţii economici aflaţi în litigiu ce adună datorii de 102 milioane lei, declaraţi în proces de faliment - 97,5 milioane lei, precum şi întreprinderile ce nu dispun de patrimoniu - 100,7 milioane lei. Complexul termoenergetic datorează bugetului consolidat circa 228 milioane lei.
Pe de o parte, fiscul precizează că în 24 de raioane s-a reuşit reducerea datoriilor faţă de bugetul consolidat. Pe de altă parte, în municipiul Chişinău valoarea datoriilor a crescut cu 96 milioane lei, în special, ca urmare a creşterii datoriilor către societatea "Moldova-Gaz" - 45 milioane lei.
Mai mult ca atît, săptămîna trecută Guvernul împreună cu Consiliul Creditorilor de Stat a adoptat o hotărîre privind îngheţarea datoriilor istorice faţă de buget pentru şapte întreprinderi din ramura tutungeriei şi la unele întreprinderi din sectorul energetic. Suma totală a datoriilor se estimează la circa 200 milioane lei. Riscurile aplicării unui program de îngheţare a datoriilor sînt foarte mari. Acestea ar putea veni din trei direcţii. Prima se referă la faptul că o astfel de măsură induce în economie ideea unui tratament fiscal nociv.
Marii datornici, cu capital de stat, ar putea crede că, mai devreme sau mai tîrziu, vor mai putea beneficia de astfel de pomeni fiscale. Ei ar putea fi încurajaţi să nu-şi plătească datoriile către buget mergînd pe un raţionament simplu: statul ne va mai ierta încă o dată. Cu certitudine că un astfel de raţionament nu îşi vor putea permite micii contribuabili. Ei ştiu că fiscul nu este nici pe departe la fel de îngăduitor cu datoriile pe care le au la buget. Iar controalele fiscale "taie în carne vie" atunci cînd vine vorba de datoriile la buget ale micilor întreprinderi. Şi atunci avem de a face cu al doilea risc major: o astfel de măsură este eminamente împotriva principiului concurenţei. Este vorba, evident, despre un tratament discriminatoriu între cei care au parte de facilităţi şi cei care nu beneficiază de acestea.
În fine, dacă îngheţarea datoriilor istorice nu va fi concomitentă cu plata datoriilor la zi, economia moldovenească va ajunge peste un an sau doi în pragul dezastrului. Blocajul financiar va fi atît de mare încît va exista riscul să sufoce atît bugetul de stat, cît şi economia privată. Această "bombă" a datoriilor la scară naţională ar putea exploda cîndva, generînd un colaps financiar major. Efectele unei astfel de explozii ne vor găsi oricum şi oricît ne-am "ascunde" noi în spatele unui buget relativ echilibrat. În actuala conjunctură este necesar să se chibzuiască toate implicaţiile unor asemenea măsuri economice, pentru a nu se risca pretinsele "cîştiguri" realizate de către actualul Guvern în schimbul unui vremelnic "balon de oxigen".
2. Republica Moldova este catalogată drept o ţară cu inflaţie mare
Într-un top al nivelului ratei inflaţiei elaborat de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi care cuprinde 221 de ţări, Republica Moldova este plasată pe locul 192 cu o inflaţie medie anuală de 11,7%, în anul 2003. Potrivit estimărilor CIA, Republica Moldova se poziţionează după Serbia şi Muntenegru, Turkmenistan, Burundi şi devansează Nigeria, Rusia, România. Cea mai mare inflaţie a fost înregistrată în Angola şi Zimbabwe, sfîşiate de conflicte.
Pentru anul 2003 150 de ţări au înregistrat o rată a inflaţiei sub 5%, iar 100 au înregistrat creşteri de preţuri de pînă la 3%. În iulie, rata medie anuală a inflaţiei pentru ţările care au adoptat moneda unică europeană a fost de 2,4%, cu 0,4% mai sus faţă de ţinta de 2% recomandată de Banca Central Europeană.
Potrivit statisticilor oficiale, indicele preţurilor de consum la sfîrşitul anului 2003 în Moldova a constituit 15,7%, iar indicele mediu anual de 11,6%. Bugetul de stat pe anul 2004 a fost construit pe o rată anuală a inflaţiei de 4,5%. Însă după ce au fost date publicităţii datele oficiale privind evoluţia economiei moldoveneşti în anul 2003, Ministerul Economiei a revăzut previziunile şi anticipează o rată a inflaţiei de 10%. La rîndul său, Banca Naţională şi FMI estimează pentru acest an o rată a inflaţiei în limita de 8-10%. În primul semestru al anului curent rata inflaţiei a fost de 4,5%. Cu o rată anuală de 10%, Republica Moldova s-ar situa într-un nou top pe locul 184-185, în cazul în care celelalte ţări vor menţine rata inflaţiei la nivelul anului 2003. Pentru anul 2005 Guvernul moldovean prognozează o inflaţie de 8,9%, iar pentru 2006 - de 6,0%.
3. Poziţia valutară internaţională a Moldovei se ameliorează
Banca Naţională a Moldovei a majorat rezervele valutare în iulie cu circa 23 milioane USD pînă la nivelul de 319 milioane USD, se spune într-un comunicat de presă dat publicităţii de către aceasta la sfîrşitul lunii august. Este a doua lună consecutiv cînd se înregistrează o creştere semnificativă a rezervelor (în iunie - cu 25 milioane USD), după reducerile din luna mai cu 39,7 milioane USD. Sursa principală de creştere a rezervelor în valută convertibilă sînt cumpărările efectuate de banca centrală de pe piaţa interbancară locală care în luna iulie s-au cifrat la 36 milioane USD şi 145 mii euro.
Cea mai mare cotă în structura rezervelor le revine depunerilor şi plasărilor la termen - 241,21 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale - 79,80 milioane USD şi în bănci comerciale cu oficii în străinătate - 161,41 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 77,38 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) în sumă de 119,26 mii USD şi o poziţie de rezervă la FMI în mărime de 7,28 mii USD. Obiectivul BNM pentru anul 2004 este de a menţine rezervele valutare la un nivel acceptabil pentru acoperirea, cel puţin, a trei luni de import.
Potrivit prognozelor Centrului de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul" în anul 2004 BNM va continua să procure valută străină şi rezervele sale internaţionale vor spori pînă la o valoare de 335-350 milioane USD.
Problema transnistreană
După ce autorităţile transnistrene nu s-au conformat cerinţei Chişinăului de a soluţiona în termeni utili problema şcolilor cu predare în grafia latină din regiune, autorităţile moldovene au introdus cu începere de la 1 august următoarele măsuri împotriva agenţilor economici transnistreni care nu îşi onorează obligaţiunile fiscale faţă de bugetul de stat al Republicii Moldova: suspendarea eliberării actelor vamale şi a certificatelor de origine, încetarea deservirii agenţilor transnistreni de către companiile de transport moldoveneşti, inclusiv cele feroviare, şi suspendarea deciziilor care reglementează activitatea agenţilor economici din Transnistria.
Potrivit mai multor declaraţii ale oficialilor moldoveni, aceste măsuri sînt îndreptate spre legalizarea economiei transnistrene şi crearea unor condiţii egale de activitate pentru agenţii economici de pe cele două maluri ale Nistrului. Atît partea transnistreană, cît şi Federaţia Rusă însă au calificat măsurile impuse de Chişinău drept "blocadă economică totală" împotriva poporului transnistrean.
În răspuns la măsurile Chişinăului, administraţia transnistreană a blocat la 2 august arterele de cale ferată care unesc Chişinăul cu sudul Moldovei şi cu Rusia şi au preluat prin forţă administrarea filialelor Căilor Ferate Moldoveneşti din regiunea transnistreană. În plus, centrala electrică de la Cuciurgan, care se află în regiunea transnistreană şi care acoperă 70% din necesarul de energie electrică a zonelor de centru şi sud ale Moldovei, a încetat furnizarea de energie electrică către distribuitorul "Union Fenosa".
Doar la cîteva zile de la intrarea în forţă a măsurilor impuse de Chişinău, Ucraina şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu limitarea traficului feroviar prin punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene de pe segmentul transnistrean. Presa de la Chişinău a publicat mai multe informaţii potrivit cărora autorităţile vamale ucrainene ar permite accesul transportului feroviar de pe teritoriul ucrainean în regiunea transnistreană. Acest lucru a determinat autorităţile moldovene să întrerupă, cu începere de la 20 august, toate operaţiunile de import-export pe segmentul transnistrean al frontierei şi să ameninţe că din septembrie va bloca şi circulaţia trenurilor de tranzit şi a celor de pasageri prin Transnistria. Ceva mai devreme, premierul moldovean Vasile Tarlev i-a expediat omologului său ucrainean o scrisoare în care îi explica acestuia motivele pentru care Chişinăul a introdus măsurile economice la 1 august şi a chemat partea ucraineană să respecte înţelegerile vamale dintre cele două state cu privire la recunoaşterea reciprocă a documentelor vamale şi menţinerea regimului frontierei de stat.
Situaţia tot mai alarmantă din estul republicii a constituit motivul vizitei între 9-12 august la Chişinău, Tiraspol şi Kiev a unei delegaţii a Uniunii Europene în frunte cu Robert Cooper, director general al Departamentului pentru Relaţii Externe şi Politico-militare al Consiliului European. În aceeaşi perioadă, la Chişinău şi Tiraspol s-a aflat şi trimisul special al ministerului rus de Externe Igor Savolski. Atît delegaţia UE, cît şi trimisul rus au chemat cele două părţi la reluarea negocierilor în format pentagonal şi soluţionarea problemei şcolilor pe calea negocierilor.
În ciuda "bunăvoinţei" autorităţilor transnistrene şi a deschiderii spre dialog remarcate de către membrii delegaţiei UE, la scurt timp după plecarea acestora Tiraspolul a înăsprit acţiunile împotriva şcolii-internat din Tighina (Bender), unde de mai multe săptămîni elevi şi profesori s-au blocat în interior pentru a preveni luarea cu asalt a şcolii de către forţele de ordine transnistrene. În urma mai multor altercaţii dintre miliţienii transnistreni dislocaţi în jurul şcolii şi reprezentanţii misiunii OSCE care încercau să transmită copiilor şi profesorilor alimente şi apă, la 17 august administraţia de la Tiraspol a dispus interzicerea accesului în regiune a reprezentanţilor OSCE, pe care i-a acuzat de încercare deliberată de a destabiliza situaţia din regiune şi de amestec în afacerile interne ale "statului de rezidenţă".
În paralel cu acţiunile îndreptate împotriva şcolilor moldoveneşti, forţele de ordine transnistrene au blocat drumurile care leagă satele Pohrebea şi Coşniţa - sate din stînga Nistrului, dar care se află sub jurisdicţia Chişinăului - de terenurile agricole ce aparţin agenţilor economici din aceste localităţi şi care se află dincolo de traseul Camenca-Tiraspol, pe motiv că aceştia din urmă nu au contacte de arendă încheiate cu administraţia transnistreană. După o scurtă intervenţie a forţelor de pacificare - atît satele, cît şi terenurile în cauză se află în zona de securitate - şi în ciuda unei decizii CUC, miliţienii transnistreni au instalat un post permanent de control la ieşirea din satul Pohrebea, acţiune repetată cîteva zile mai tîrziu de poliţişti moldoveni, care au instalat şi ei un post de control la doar cîteva zeci de metri de postul transnistrean.
Pe fundalul acestui val de acţiuni de sabotare şi ameninţare reciprocă, Preşedintele Voronin a declarat în cadrul unei şedinţe a Guvernului convocate la revenirea sa din vacanţă că autorităţile de la Chişinău vor trata de acum încolo administraţia de la Tiraspol ca pe un "regim totalitar de natură fascistă" şi că "negocierile cu Tiraspolul... vor fi reluate numai după democratizarea zonei transnistrene şi eliberarea populaţiei acesteia de hunta care a uzurpat dreptul de a vorbi în numele întregii regiuni." Preşedintele Voronin a lansat critici dure şi la adresa mediatorilor care, potrivit acestuia, s-au transformat în nişte "avocaţi ai administraţiei transnistrene" şi a acuzat autorităţile vamale ucrainene de "sabotarea" înţelegerilor vamale cu Republica Moldova.
Mai mulţi comentatori locali au salutat tonul categoric al Preşedintelui Voronin şi criticile la adresa mediatorilor, care sînt percepuţi de o bună parte a opiniei publice moldoveneşti drept părţi interesate. În plus, este pentru prima dată cînd Preşedintele Voronin a constatat în termeni atît de duri o stare de fapt confirmată o dată în plus de ultimele evenimente din regiunea transnistreană şi anume ineficienţa mecanismelor de reglementare a conflictului instituite în urma încetării focului din 1992. Astfel, formatul pentalateral de negocieri pare să nu mai fie în stare să ajute părţile să depăşească divergenţele pe calea negocierilor, deciziile CUC sînt neglijate în mod ostentativ, iar contribuţia forţelor de pacificare la menţinerea stabilităţii în zona de stabilitate şi asigurarea implementării deciziilor CUC este de departe a fi una pe măsură. Astfel, nu este surprinzător faptul că doar la cîteva zile de la declaraţiile Preşedintelui, Ucraina şi Rusia, ambele state mediatoare, au lansat o declaraţie comună în care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu impasul în care a intrat procesul de reglementare transnistreană.
În acelaşi timp, observatorii occidentali şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu tonul recalcitrant al Preşedintelui, care nu va duce decît la deteriorarea în continuare a relaţiilor moldo-transnistrene şi aşa destul de tensionate în condiţiile în care în prezent nu există posibilităţi reale de a implementa nişte mecanisme alternative de reglementare a conflictului transnistrean pe cale paşnică.
Studii, analize, comentarii
Dependenţa energetică a Republicii Moldova
Iurie Gotişan, 3 septembrie 2004
De mai mult timp în sectorul energetic din Republica Moldova, care este unul de importanţă vitală pentru economie, se dau lupte instituţionale în care se ciocnesc interese politice şi economice
| »»» |
Învăţămîntul - încotro!?
Ion Basiul, 3 septembrie 2004
Aflată în proces de tranziţie spre economia de piaţă, Republica Moldova se confruntă cu numeroase dificultăţi de ordin politic, economic şi social. Faptul că Moldova se situează pe locul 113 dintr-un număr de 173 de ţări după nivelul dezvoltării umane şi pe penultimul loc în Europa Centrală şi de Est
| »»» |
|
 |





|