ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. II, nr. 37, 30 august - 12 septembrie 2004

Activitatea instituţiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Guvern

1.1. Remanieri

La 2 septembrie curent, Executivul a dispus numirea Elenei Mocanu, a lui Eşanu Nicolae şi a lui Ion Dron în funcţiile de viceminiştri ai Justiţiei şi eliberarea lui Nicolae Taran din funcţia de director general al Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, în legătură cu lichidarea instituţiei în cauză.

Dînd curs solicitării Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care a semnalat nereguli în asigurarea securităţii zborurilor deservite de Aeroportul Internaţional Chişinău, Guvernul a decis în ziua următoare eliberarea din funcţie a mai multor funcţionari din cadrul secţiei securitate aeronautică a Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC) şi al organelor de poliţie responsabile. Pentru aceleaşi motive, Cabinetul de miniştri a aplicat sancţiuni disciplinare faţă de Ion Crohin, director al ASAC, şi faţă de Vladimir Botnari, prim-viceministru al Afacerilor Interne.

O altă remaniere guvernamentală vizează substituirea lui Valeriu Starenco cu Boris Cojuhari în funcţia de reprezentant plenipotenţiar al Republicii Moldova în Adunarea generală a acţionarilor Telecompaniei interstatale din CSI "Mir".

1.2. Hotărîri

  • Una dintre cele mai importante hotărîri adoptate de Guvern în această perioadă se referă la deschiderea, începînd cu 1 ianuarie 2005, a unei reprezentanţe permanente a Republicii Moldova pe lîngă Comisia Europeană. Potrivit serviciului de presă al Guvernului, "deschiderea Reprezentanţei permanente pe lîngă Comisia Europeană se justifică prin impactul pe care îl va avea asupra imaginii Moldovei, reconfirmînd seriozitatea aspiraţiilor ţării noastre de integrare europeană". Aceeaşi sursă arată că în atenţia acestei misiuni diplomatice se vor afla în mod prioritar procesul de integrare europeană, implementarea Planului de Acţiuni RM-UE, pe termen scurt, şi avansarea statutului relaţiilor contractuale dintre Moldova şi Uniunea Europeană (UE), pe termen mediu.

    Această măsură este mai mult decît necesară în condiţiile în care din 1999 se tot reafirmă interesul primar al Moldovei pentru integrarea europeană, fără ca să existe o misiune diplomatică a Chişinăului care să se ocupe în mod prioritar de relaţiile cu UE. Ultimele evoluţii de pe continentul european - extinderea UE şi, în consecinţă, apropierea graniţelor acesteia de cele ale Moldovei, sporirea rolului UE la scară globală, deşi încă insuficientă şi sub aspect politic, stabilirea unor noi instrumente de cooperare în contextul politicii UE "new neigbourhood" - îndreptăţesc şi mai mult această decizie guvernamentală. Rămînem în speranţa că UE va adopta şi ea o astfel de măsură simetrică în raport cu Moldova, inaugurînd la Chişinău o reprezentanţă a sa în vederea permanentizării şi solidificării relaţiilor ei cu Republica Moldova.

  • Cu riscul de a diminua substanţial acumulările bugetare preconizate în 2004, Executivul, cel care va trebui să raporteze asupra îndeplinirii bugetului de stat pentru anul curent, a propus excluderea din programul de privatizare a 78 de unităţi economice în care statul deţine pachetul majoritar. Este curios că la această măsură s-a recurs în situaţia în care pînă la 1 iunie curent din privatizare au fost obţinute doar 8,4 mln lei, în timp ce în bugetul de stat pentru anul 2004 sînt prevăzute, de pe urma privatizării, acumulări în valoare de 323 mln lei.

    Întrucît Guvernul este instituţia responsabilă de elaborarea bugetelor anuale, el luînd în calcul şi veniturile la buget obţinute de pe urma activităţilor de privatizare, intenţia de excludere a acestor obiective economice din procesul de privatizare este, fără îndoială, conjuncturistă.

    Potrivit moţiunii guvernamentale respective, din programul de privatizare urmează să fie excluse cele două centrale electrice cu termoficare din Chişinău, CET-1 şi CET-2, Fabrica de brînzeturi din Teleneşti, Baza auto a zonei industriale din Chişinău, Fabrica de congelare rapidă a produselor din Chişinău, Secţia de îmbuteliere a Întreprinderii Experimentale de Producere a Vinului "Dacia-Fenix" din Ialoveni, Depozitul de vinuri din Suruceni, două fabrici de producere a cărămizii, una din Chişinău şi alta din Cahul, şi alte unităţi de menire socială.

  • În virtutea recomandărilor internaţionale ale Centrului pentru Facilitarea Comerţului şi a Afacerilor Electronice al ONU, Cabinetul de miniştri a decis instituirea Comitetului MOLDPRO în scopul facilitării procedurilor naţionale de comerţ exterior şi transport internaţional. Totodată, Guvernul a aprobat Regulamentul Comitetului MOLDPRO şi lista ministerelor, departamentelor şi asociaţiilor profesionale care vor delega reprezentanţi în componenţa acestui organism. Potrivit Regulamentului adoptat, Comitetul MOLDPRO este un organism consultativ, nonprofit, fără a avea statut de persoană juridică. Deciziile Comitetului au un caracter consultativ şi se adoptă în formă de recomandări pentru instituţiile guvernamentale. Printre cele mai importante atribuţii ale Comitetului MOLDPRO putem enumera: identificarea şi semnalarea incompatibilităţilor dintre cadrul legislativ naţional privind comerţul extern şi legislaţia ţărilor UE; elaborarea propunerilor în vederea armonizării cadrului legislativ naţional din domeniul comerţului exterior şi transportului internaţional cu cel al UE; diseminarea informaţiilor referitoare la cele mai indicate practici ale comerţului internaţional; organizarea de cursuri, seminarii şi conferinţe pe marginea tehnicilor care facilitează armonizarea procedurilor comerciale etc.

  • O altă moţiune guvernamentală importantă vizează stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi spaţiile verzi ale mun. Chişinău. Prin aceasta i s-a acordat statut de zonă protejată de importanţă naţională: centrului mun. Chişinău, fondului istoric construit - menţionat în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat - şi spaţiilor verzi delimitate prin decizia Primăriei mun. Chişinău nr. 19/1 din 28 septembrie 2000.

  • La 3 septembrie, Executivul a aprobat componenţa nominală şi regulamentul de funcţionare a unei comisii guvernamentale, care se va ocupa de examinarea problemelor ce ţin de negocierea, contractarea şi utilizarea împrumuturilor externe de stat şi de acordarea garanţiilor de stat pentru astfel de împrumuturi. Membrii comisiei sînt abilitaţi să participe la procesele de negociere şi acordare a garanţiilor, la examinarea hotărîrilor de Guvern privind acceptarea împrumuturilor externe şi a materialelor prezentate de agenţii economici în scopul obţinerii unor credite din mijloacele care vor constitui împrumuturi externe de stat. Totodată, comisia va examina completările şi modificările la acordurile de credit şi garanţie, va monitoriza implementarea proiectelor finanţate din împrumuturile externe de stat şi va avea dreptul să solicite organelor de resort prezentarea de informaţii şi propuneri în vederea negocierii garanţiilor pentru creditele externe şi contractării unor astfel de credite.

  • Executivul a mai aprobat proiectul de Lege cu privire la aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional.

  • De domeniul instrumentelor internaţionale ţine şi o altă moţiune guvernamentală prin care a fost aprobat proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la articolul 1 al Convenţiei asupra interzicerii sau limitării utilizării anumitor arme clasice care pot fi considerate ca producînd efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare.
cuprins articolul precedent articolul următor


2. Preşedinţie

Bugetul de stat pentru anul 2005

În cadrul unei şedinţe cu importanţi factori de decizie, Preşedintele Voronin a accentuat rigorile pe care trebuie să le îndeplinească bugetul de stat pentru anul viitor. În opinia şefului statului, "bugetul de stat al Republicii Moldova trebuie să poarte un caracter calificat, obiectiv şi să fie îndreptat spre atingerea scopurilor strategice de dezvoltare a ţării. Priorităţile bugetului urmează să fie construite pe obiectivele ce se conţin în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei". Serviciul de presă al Preşedinţiei arată, de asemenea, că Vladimir Voronin a subliniat necesitatea consolidării mecanismelor de creştere economică şi a stimulării domeniilor mai rentabile ale economiei naţionale, evidenţiind în acest sens sferele vinificaţiei, tutunăritului, cultivării sfeclei de zahăr şi sectorul zootehnic.

În aceeaşi ordine de idei, a fost menţionată necesitatea orientării sociale a bugetului pentru anul viitor, astfel încît ocrotirea sănătăţii, educaţia, ştiinţa, programele naţionale de gazificare, de asigurare cu apă potabilă şi de dezvoltare a infrastructurii drumurilor să se bucure de o atenţie sporită. cuprins articolul precedent articolul următor


II. Politici economice

1. Nivelul securităţii economice în Republica Moldova

Într-un raport elaborat recent de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), care vizează nivelul de securitate economică, Republica Moldova este poziţionată pe locul 43, cu un indice de 0,495 puncte, şi este catalogată drept o ţară cu un nivel redus al securităţii economice. Drept suport pentru întocmirea clasamentului s-a luat o grilă ce cuprinde şapte criterii diferite de securitate economică a individului, în particular în ceea ce priveşte asigurarea cu locuri de muncă, protecţia socială etc. Astfel, la capitolul privind situaţia din Europa de Est şi statele CSI se arată că situaţia pe piaţa muncii din Republica Moldova, Azerbaidjan, Rusia şi Ucraina este mai gravă decît relevă statisticile oficiale. Europa de Est este apreciată drept o regiune în care în ultimul timp s-a înregistrat un grad mai redus de securitate economică.

Potrivit estimărilor OIM, Republica Moldova se plasează imediat după Federaţia Rusă, Belarus şi devansează România. Cel mai înalt nivel de securitate economică se atestă în Suedia (0,977 puncte), Finlanda (0,947 puncte) şi Norvegia (0,926 puncte). Raportul intitulat "Securitatea economică pentru o lume mai bună" conţine estimări pentru 100 de ţări ce reprezintă peste 85% din populaţia mondială. Acesta constată că securitatea economică - asociată cu democraţia şi cheltuielile guvernamentale în materie de protecţie socială - favorizează nu doar ascensiunea economică, ci contribuie şi la securitatea socială.

Potrivit unui alt raport al OIM, făcut public în anul 2003, se arăta că cetăţenii Republicii Moldova muncesc anual cu aproximativ 500 de ore mai mult decît angajaţii din ţările membre ale UE. Astfel, în timp ce în Republica Moldova numărul de ore lucrate pe an se ridică, potrivit Codului muncii, la 2000, în ţări precum Germania sau Franţa nu se lucrează mai mult de 1400-1500 de ore pe an. În cele din urmă, potrivit unui studiu al Federaţiei europene a patronilor, se spune că Moldova se situează pe ultimul loc în Europa după mărimea salariului mediu care constituie 0,32 euro pentru 1 oră/muncă sau 1,14% din salariul maxim european şi cu un venit mediu anual de 230 euro per capita.

2. Deficienţe în sectorul extern al economiei

Potrivit ultimului raport al Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), deficitul comercial continuă să crească şi a atins, după şapte luni, circa 380 milioane USD. În ianuarie-iulie, ritmul de creştere a exporturilor a fost de 33,4 la sută şi a depăşit puţin nivelul înregistrat la importuri, situat la 31,5%. Deşi exporturile au crescut mai rapid decît importurile, deficitul comercial s-a majorat cu 28,9%, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi pe ansamblul primelor şapte luni a fost de 58,8%.

Pe parcursul primelor şapte luni ale anului 2004, Republica Moldova a înregistrat un deficit comercial cu ţările UE - de 135,1 milioane USD, cu ţările CSI - de 129,3 milioane USD, cu ţările Europei Centrale şi de Est - de 37,1 milioane USD şi la categoria alte ţări - de 77,6 milioane USD. Cel mai mare sold negativ în schimburile comerciale cu ţările-partenere Moldova îl are cu Ucraina, de circa 189 milioane USD. Experţii în domeniu explică creşterea deficitului comercial cu Ucraina prin majorarea importurilor de resurse energetice, materii prime şi altor mărfuri. În ianuarie-iulie 2004, valoarea comerţului extern al Moldovei a atins cifra de 1461,7 milioane USD. Exportul de mărfuri şi servicii moldoveneşti pe pieţele externe a constituit 541,3 milioane USD, iar valoarea importurilor a fost de 920,4 milioane USD.

Guvernul a anticipat pentru acest an exporturi în valoare de 900 milioane USD şi importuri în valoare de 1525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Experţii independenţi însă sînt mai pesimişti. Potrivit previziunilor acestora, importurile vor continua să crească mai rapid (26,3%) decît exporturile (22,8%) şi, ca urmare, deficitul comercial la sfîrşit de an va înregistra o valoare de 810 milioane USD.

3. Prognoze macroeconomice

Guvernul mizează pe o creştere economică în medie de 5% în anii 2005-2007, potrivit Cadrului de cheltuieli pe termen mediu, 2005-2007 (CCTM), publicat la începutul lunii septembrie în Monitorul oficial. Prognoza preliminară pe anii 2005-2007, elaborată de Ministerul Economiei, potrivit scenariului moderat, prevede o creştere economică reală de 5% anual, o reducere a inflaţiei anuale pînă la 5% la sfîrşitul anului 2007, precum şi o depreciere lentă a cursului de schimb al monedei naţionale de pînă la 15,8 lei pentru un dolar SUA la sfîrşitul anului 2007.

Potrivit CCTM, PIB-ul nominal va constitui în anul 2005 circa 34,9 miliarde lei, în 2006 - 38,8 miliarde şi 42,8 miliarde lei în 2007. Inflaţia medie este pronosticată la un nivel de 8,9% în 2005, de 6,9% în 2006 şi, respectiv, de 5,5% în 2007.

Exportul mărfurilor va creşte pînă la 1,02 miliarde USD în 2005, la 1,14 miliarde USD în 2006 şi la 1,265 miliarde USD în anul 2007. Importul mărfurilor este prognozat la un nivel de 1,632 miliarde USD în 2005, 1,73 miliarde USD în 2006 şi de 1,825 miliarde USD în anul 2007.

Reprezentanţi de la Ministerul Economiei susţin că este vorba de o prognoză preliminară, care pe parcurs ar putea să fie modificată, la fel cum s-a întîmplat cu prognoza pe anul 2004. La elaborarea bugetului pe acest an au fost luată în calcul o creştere de 5% şi o inflaţie de 4,5%, ulterior însă prognoza de creştere a fost ridicată pînă la 8%, iar rata inflaţiei pînă la 10%. Proiectul bugetului de stat pe anul 2005 a fost construit pe o rată de creştere economică de 6%, cu un punct procentual peste prognoza preliminară inclusă în CCTM.

Produsul Intern Brut estimat pentru prima jumătate a acestui an a crescut cu 6,1% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din 2003 cu mai bine de un punct procentual peste previziunile Guvernului. Avînd în vedere recolta record de cereale şi aşteptările de producţie agricolă a acestui an în ansamblu, nu mai încape îndoială că Moldova va înregistra o creştere economică de peste 6%. Totodată, trebuie să menţionăm că în pofida acestei creşteri, rata inflaţiei pentru prima jumătate a acestui an a fost de 13,3%, Moldova plasîndu-se pe locul doi, după Belarus (20,3%), între statele CSI la acest capitol. Oricum, datele privind evoluţia PIB-ului pentru şase luni răstoarnă toate previziunile, interne sau externe, privind evoluţia economiei moldoveneşti în acest an, fiind vorba de o accelerare în trimestrul al doilea. Majoritatea instituţiilor financiare internaţionale creditau Republica Moldova cu o creştere economică de 5% în acest an. cuprins articolul precedent articolul următor


III. Problema transnistreană

În ciuda declaraţiilor făcute anterior de către liderul separatist Igor Smirnov precum că toate şcolile din regiunea transnistreană vor putea începe noul an şcolar în condiţii normale, două din cele opt şcoli cu predarea în grafia latină - liceul românesc "Evrica" din Rîbniţa şi şcoala nr. 20 din Tiraspol, la care învaţă circa 1200 de copii, continuă să fie sigilate, iar orfelinatul din Tighina (Bender) rămîne să fie deconectat de la apeduct.

Cu această ocazie, autorităţile moldovene au chemat comunitatea internaţională şi mediatorii în problema transnistreană să-şi suplimenteze eforturile pentru a influenţa autorităţile transnistrene în vederea soluţionării problemei şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, iar Misiunea OSCE din Republica Moldova a chemat încă o dată părţile la reluarea negocierilor în format pentagonal, apreciind că problema şcolilor este încă departe de o soluţie definitivă şi că aceasta a servit drept "factor explozibil" care a afectat procesul de negocieri.

Între timp, autorităţile de la Tiraspol au celebrat, la 3 septembrie, cu mare fast cea de-a 14-a aniversare a "independenţei" autoproclamatei republici transnistrene, organizînd o paradă militară pentru a-şi reafirma încă o dată autosuficienţa şi a demonstra înalţilor oaspeţi din Rusia, Ucraina, Osetia de Sud şi Abhazia că, după cum s-a exprimat chiar liderul transnistrean Igor Smirnov, în prezent Transnistria este în stare să respingă orice agresiune militară cu forţe proprii.

Cîteva zile mai tîrziu, forţele cu destinaţie specială şi miliţiile transnistrene au organizat o altă demonstraţie de forţă, de data aceasta într-o situaţie reală, luînd cu asalt gara de trenuri şi depourile din Tighina (Bender), agresînd fizic mai mulţi angajaţi ai căilor ferate moldoveneşti şi arestînd inginerul-şef al gării şi un jurnalist al postului naţional de televiziune "Moldova 1". Condamnarea celor doi la 15 zile de detenţie a fost criticată dur de către autorităţile moldovene, iar Procuratura Generală a Republicii Moldova a declanşat urmărirea penală pe marginea cazului de ocupare forţată a gării şi depoului de la Tighina (Bender) şi a persoanelor care se fac vinovate de reţinerea jurnalistului moldovean.

Situaţia tensionată din regiunea transnistreană a fost pusă în discuţie la 9 septembrie în cadrul şedinţei Consiliului permanent al OSCE de la Viena, care, potrivit unui comunicat de presă al ministerului de Externe de la Chişinău, "a condamnat cu vehemenţă acţiunile de destabilizare" întreprinse de către administraţia transnistreană şi a chemat la redeschiderea neîntîrziată a şcolilor din Tiraspol şi Rîbniţa, la restabilirea activităţii normale a sectoarelor de cale ferată din raioanele de est şi stabilizarea situaţiei din zona de securitate.

Tot la 9 septembrie, la Chişinău, a sosit într-o vizită de două zile trimisul special al preşedinţiei bulgare a OSCE, Petar Stoianov. Vizita lui Stoianov s-a înscris în eforturile OSCE de a încuraja negocierile pe marginea problemei transnistrene şi a inclus întrevederi cu Preşedintele Voronin, ministrul Reintegrării Vasile Şova, alţi oficiali moldoveni, precum şi cu membri ai administraţiei transnistrene. La sfîrşitul vizitei, Stoianov s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu tensionarea continuă a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol şi a chemat cele două părţi să-şi depăşească divergenţele la masa de negocieri.

Apelurile repetate din partea OSCE şi a altor structuri europene de a relua negocierile par însă a avea răsunet doar la Tiraspol, unde recent Igor Smirnov declara că este gata să poarte negocieri cu Chişinăul în cadrul formatului pentalateral, deoarece "nu există altă perspectivă pentru reglementarea conflictului moldo-transnistrean decît dialogul". În acelaşi timp, Chişinăul îşi păstrează poziţia intransigentă exprimată de Preşedintele Voronin la 27 august, potrivit căreia oficialii moldoveni nu vor mai dialoga cu liderii transnistreni, ci "doar cu cei cărora Tiraspolul li se supune în cel mai direct mod". În viziunea Chişinăului nu există, aşadar, altă cale de depăşire a actualei situaţii de criză decît prin eforturile "concertate şi susţinute" din partea comunităţii internaţionale, ca de exemplu organizarea unei conferinţe internaţionale cu privire la Moldova şi semnarea Pactului de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova propus de către Preşedintele Voronin statelor mediatoare, SUA, UE şi României. cuprins articolul precedent articolul următor


IV. Relaţii externe

1. Reuniunea Consiliului interstatal pentru situaţii excepţionale al statelor membre ale CSI

La 7 şi 8 septembrie, la Chişinău, şi-a ţinut lucrările reuniunea Consiliului interstatal pentru situaţii excepţionale al statelor membre ale CSI. Pe parcursul acestor două zile reprezentanţii celor 10 state membre ale CSI, participante la for, au examinat şi semnat mai multe acorduri şi protocoale, cele mai importante fiind: Acordul cu privire la crearea fondului de rezervă al CSI privind acordarea de ajutor statelor ce au avut de suferit în urma situaţiilor excepţionale, Concepţia de colaborare în domeniul monitorizării şi prognozării situaţiilor excepţionale, Convenţia normativă şi de drept în domeniul prevenirii şi înlăturării efectelor situaţiilor excepţionale şi Programul comun de activitate ştiinţifică în domeniul prevenirii situaţiilor excepţionale.

2. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est

După semnarea acordurilor de comerţ liber cu toate statele-membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), precum şi după încheierea procedurii de ratificare a acestora, cu excepţia celui semnat cu Bulgaria, partea moldovenească şi-a desemnat reprezentanţii săi în componenţa Comisiei mixte interguvernamentale, create în scopul monitorizării procesului de implementare a prevederilor acestor acorduri. Principalele atribuţii ale comisiei în cauză constau în efectuarea analizei şi controlului asupra implementării acordurilor bilaterale, discutarea proiectelor concrete de colaborare în diverse domenii de activitate economică a statelor beneficiare ale PSESE şi acordarea de asistenţă pentru realizarea lor. cuprins articolul precedent


V. Studii, analize, comentarii

Politica statală recentă cu privire la consolidarea terenurilor agricole
Felicia Izman, 15 septembrie 2004

Axarea pe problemele reale din agricultură, astfel ca serviciile şi pieţele agricole slab dezvoltate, precum şi dezvoltarea sectoarelor neagricole ale economiei Moldovei ar trebui să fie priorităţile majore ale Guvernului în prezent »»»


Estimări preelectorale
Igor Boţan, 15 septembrie 2004

Estimările din presa autohtonă conform cărora alegerile parlamentare din 2005 ar urma să aibă loc la sfîrşitul lunii mai sau chiar în luna iunie ale aceluiaşi an trebuiesc tratate cu destulă circumspecţie »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect