ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. II, nr. 38, 13-26 septembrie 2004

Activitatea instituţiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Debut de nouă sesiune parlamentară

La 23 septembrie curent, a început sesiunea ordinară de toamnă-iarnă a Parlamentului Republicii Moldova. În mesajul speaker-ului Legislativului de deschidere a şedinţelor plenare din cadrul acestei sesiuni au fost punctate cîteva momente-cheie, printre cele mai relevante fiind necesitatea "continuării reformelor economice şi sociale", "promovarea insistentă a cursului de integrare europeană, fără a renunţa la colaborarea în cadrul comunităţilor existente (CSI)" ş.a. De asemenea, speaker-ul a îndemnat deputaţii să lucreze constructiv, să-şi onoreze statutul de aleşi ai poporului, să nu se "lase atraşi înainte de timp în cursa electorală" şi să nu stăruie în mod rudimentar asupra obţinerii unor dividende electorale în ultimele zile ale mandatului.

Însă felul în care s-a desfăşurat prima şedinţă plenară a Parlamentului denotă faptul că încercările de dezamorsare a disputelor intraparlamentare nu-şi vor avea efectele scontate. Numai asupra ordinii de zi a şedinţelor şi a problemelor ce urmează a fi examinate de Parlament în primele 2 săptămîni după vacanţă s-au purtat discuţii aprinse timp de aproape 2 ore. Temele dezbătute au pornit de la propunerile reprezentanţilor opoziţiei de a forma comisii parlamentare speciale pentru examinarea situaţiei protestatarilor de la Compania "Teleradio-Moldova" şi a şcolilor moldoveneşti din regiunea transnistreană a căror activitate este blocată.

Cu toate acestea, în privinţa problemei blocării activităţii şcolilor cu predare în baza grafiei latine din regiunea transnistreană deputaţii din toate fracţiunile parlamentare au acceptat practic în unanimitate să emită o declaraţie comună. Conform textului declaraţiei în cauză, Parlamentul Republicii Moldova se arată profund îngrijorat de continuarea blocării de către autorităţile autoproclamate de la Tiraspol a activităţii şcolilor moldoveneşti din regiunea transnistreană care funcţionează în baza programelor de învăţămînt ale Republicii Moldova. Legislativul a făcut apel către Consiliul Europei, parlamentele statelor Uniunii Europene, Comunitatea Statelor Independente, organizaţiile internaţionale pentru a lua atitudine în vederea soluţionării problemei în cauză. De asemenea, s-a adresat parlamentelor statelor-garante - Federaţia Rusa şi Ucraina - rugămintea de a se implica mai activ în procesul de soluţionare a problemelor legate de funcţionarea şcolilor moldoveneşti din Transnistria.

1.2. Acte legislative

Prin Legea pentru modificarea Codului Fiscal s-a stabilit că comercializarea bunurilor întreprinderilor cuprinse în programul de privatizare, în care statul deţine mai mult de o pătrime din capitalul social, se va organiza de către Departamentul Privatizării, în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. În prezent legislaţia prevede că Departamentul Privatizării organizează comercializarea tuturor bunurilor sechestrate ale întreprinderilor incluse în programul de privatizare.

Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă introduce dispoziţii noi, potrivit cărora la examinarea cauzei în procedură de recurs preşedintele şedinţei este în drept să limiteze luările de cuvînt ale reprezentaţilor părţilor, dacă aceştia se abat vădit de la fondul recursului, iar argumentele expuse nu au legătură cu motivarea recursului.

În practica instanţelor judecătoreşti s-au constatat abateri de la sensul acordat iniţial normelor de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală. Această situaţie a determinat Legislativul să adopte Legea pentru interpretarea Codului de procedură penală. Aceasta prevede:

  1. Dacă se schimbă competenţa cauzelor penale, acestea se transmit după competenţă pentru judecare în fond, în cazul în care acestea nu se află în faza de terminare a procesului penal.
  2. Dacă judecătorii care judecă cauzele penale aflate în faza de terminare sînt transferaţi în alte instanţe judecătoreşti sau eliberaţi din funcţie, ei vor termina judecarea acestor cauze.
  3. Dacă judecătorii care judecă cauza aflată în faza de terminare nu au fost transferaţi sau eliberaţi din funcţie, ei termină judecarea cauzei şi pronunţă hotărîrea respectivă în numele instanţei judecătoreşti care a judecat această cauză.
  4. Apelurile şi/ sau recursurile împotriva hotărîrilor judecătoreşti date în condiţiile art.4 al Legii interpretate se vor judeca de instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei care a judecat cauza respectivă.

Unul din actele legislative cu implicaţii majore în viitor, aprobat săptămîna trecută de Parlament, este Legea pentru ratificarea Acordului privind comerţul liber între Republica Moldova şi Republica Bulgaria. Acordul, ratificat în preajma vizitei oficiale la Chişinău a Preşedintelui Bulgariei, are drept scop crearea unui regim de comerţ liber între Republica Moldova şi Bulgaria şi este bazat pe practicile şi exigenţele OMC.

În calitate de obiective ale Acordului sînt declarate: promovarea comerţului reciproc şi dezvoltarea relaţiilor economice; asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul dintre Părţi; contribuirea la înlăturarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului; crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea cadrului juridic, cooperării şi colaborării bilaterale în diferite domenii de activitate.

Adoptarea legii de faţă consemnează încheierea procedurii de ratificare a acordurilor de comerţ liber cu toate statele membre ale PSESE.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT). cuprins articolul precedent articolul următor


2. Guvern

2.1. Remanieri

Remanierile de cadre guvernamentale operate în această perioadă au vizat eliberarea lui Mihail Ştirban din funcţia de vicedirector general al Departamentului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului şi a lui Gheorghe Stratan din funcţia de consilier al viceprim-ministrului.

2.2. Hotărîri

  • În vederea realizării prevederilor articolului 163 alin.(2) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004, Guvernul a dispus crearea Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, prin fuziunea Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale şi Agenţiei de Stat pentru Drepturile de Autor.

  • La 17 septembrie, Guvernul a dispus crearea unui comitet care va avea sarcina să supravegheze şi să monitorizeze desfăşurarea recensămîntului populaţiei Republicii Moldova, preconizat pentru luna octombrie a anului curent. În atribuţiile acestui organism va intra, de asemenea, şi monitorizarea realizării Memorandului de înţelegere cu Agenţia suedeză pentru dezvoltare şi cooperare internaţională, Departamentul dezvoltare internă al Marii Britanii şi Consiliul Europei, care au acordat mijloace financiare pentru organizarea recensămîntului.

  • Mai mulţi observatori întrevăd o relaţie cauzală între declaraţiile preşedinţilor Federaţiei Ruse şi Ucrainei de la summit-ul CSI de la Astana, Kazahstan, care au dat de înţeles că statele lor dezaprobă restricţiile economice impuse Tiraspolului de către Chişinău, şi adoptarea unui proiect de amendamente la articolul 121 din Titlul IV al Codului fiscal. Amendamentele promovate de Executiv prevăd majorarea accizelor la produsele alcoolice importate din ţările care nu sînt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Pe de altă parte, se consideră că avansarea acestei iniţiative legislative se datorează doar rigorilor asupra cărora insistă de mai mult timp OMC, organizaţie la care Republica este parte, şi că adoptarea proiectului de lege în cauză nu constituie decît o simplă coincidenţă temporală cu recentele evenimente de la summit-ul CSI.

    Astfel, la importul de bere fabricată din malţ, de vin spumos, precum şi la cel de alte vinuri şi must din struguri a căror fermentare a fost împiedicată prin adaos de alcool se va aplica un acciz în mărime de 10 lei la litru, iar la importul vermuturilor şi altor vinuri din struguri aromate cu plante sau substanţe aromatizante, de băuturi fermentate, obţinute din sucuri de fructe, cidru sau hidromel - 12,5 lei.

    În prezent la importul de bere fabricată din malţ se aplică un acciz de 1 leu la litru, iar la celelalte băuturi alcoolice - 10% din cost, dar nu mai puţin de 1,50 (vermuturi) sau 2,50 lei per litru.

    La alcoolul etilic nedenaturat sau distilate ale alcoolului etilic va fi aplicat un acciz de 30 de lei pentru un litru.

    În situaţia în care amendamentele respective vor fi aprobate şi de Parlament, drept rezultat se aşteaptă o scumpire a produselor alcoolice importate din alte state decît cele membre ale OMC şi o scădere a cotei importurilor unor astfel de produse pe piaţa moldovenească.

  • Cea mai importantă moţiune guvernamentală, adoptată în perioada de referinţă, se referă la avizarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2005. Acesta este construit pe o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6%, pînă la 36,7 mlrd lei, pe o rată medie a inflaţiei de 8,9% şi pe un curs al monedei naţionale de 12,7 lei pentru 1 USD.

    Bugetul de stat pentru anul viitor prevede venituri în sumă de 7 mlrd 473 mln lei, cu 836,8 mln lei sau cu 12,6% mai mult decît în anul 2004, cheltuieli în sumă de 7 mlrd 724 mln lei şi un deficit bugetar de 251 mln lei, dintre care 100 mln lei se preconizează a fi obţinute de pe urma vînzării hîrtiilor de valoare de stat.

    La capitolul alocaţiilor sociale, cele mai mari cheltuieli, de 1 mlrd 35 mln lei, sînt prevăzute pentru sistemul ocrotirii sănătăţii, cu 224,3 mln lei mai mult decît în anul 2004. Pentru acoperirea cheltuielilor din învăţămînt sînt prevăzute 428 mln lei (în 2004 - 386 mln lei), pentru instituţiile de menţinere a ordinei şi securităţii - 450,7 mln lei, pentru Armata Naţională - 115,7 mln de lei (în 2004 - 112,6 mln lei), pentru justiţie - 95 mln lei (în 2004 - 82 mln lei), iar pentru întreţinerea misiunilor diplomatice - 110,4 mln lei (în 2004 - 107,5 mln lei).

    Proiectul bugetului pentru anul 2005 aduce cu sine şi cîteva inovaţii în raport cu anii precedenţi. Dintre acestea cele mai importante sînt: introducerea unor taxe noi; stabilirea unei rezerve de 336 mln de lei pentru implementarea treptată a Legii privind sistemul de stabilire a salariilor în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru funcţionarii publici, act legislativ care urmează încă a fi aprobat de Parlament; formarea unui fond în mărime de 65 mln lei pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole etc.

  • Printr-o altă moţiune guvernamentală a fost aprobat proiectul bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2005. Acesta prevede venituri în sumă de 3 mlrd 485,9 mln lei, cu 710 mln lei mai mult în raport cu anul 2004. Potrivit BASA-press, cheltuielile de asistenţă socială sînt prevăzute la nivelul veniturilor.

    Proiectul în cauză prevede ca agricultorii şi fermierii, care îşi prelucrează independent loturile, să achite o contribuţie socială fixă de 744 lei pentru asigurarea unei pensii minime, deşi mai judicios ar fi fost dacă contribuţia pentru fermieri ar fi fost calculată la fel ca şi în anul de faţă, în funcţie de fertilitatea pămîntului din proprietate, pe grad/hectar.

    Documentul ia în consideraţie interesele cetăţenilor moldoveni aflaţi la munci peste hotare, care, dacă vor dori, vor putea să-şi asigure o pensie de stat, achitînd în 2005 suma de 1374 lei. Porivit documentului adoptat de Executiv, muncitorii migranţi vor avea dreptul să achite această contribuţie şi pe anii precedenţi, dar nu mai mult de cinci ani.

    În acelaşi timp, pentru anul viitor patronii urmează să achite pentru fiecare angajat 27% din fondul de salarizare, iar angajatul va trebui să achite o cotizaţie în mărime de 2% din salariul încasat.

cuprins articolul precedent articolul următor


3. Preşedinţie

3.1. Decrete

Şeful statului, Vladimir Voronin, a decretat eliberarea lui Alexandr Petkov din funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele de politică externă şi a lui Eugeniu Clim din funcţia de preşedinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Potrivit textului decretelor respective, ambii funcţionari publici au fost disponibilizaţi din proprie voinţă, ultimul motivîndu-şi decizia, la solicitarea unor mijloace de informare în masă, prin starea nesatisfăcătoare a sănătăţii sale. cuprins articolul precedent articolul următor


II. Politici economice

1. Nu este exclusă o ieftinire a gazelor naturale

Moldova şi Federaţia Rusă vor renegocia protocolul de modificare a acordului care vizează aplicarea TVA pentru gaze şi produse petroliere. La întrevederea informală de la Astana, Kazahstan, dintre prim-ministrul Republicii Moldova Vasile Tarlev şi omologul său rus Mihail Fradkov s-a decis ca în timpul apropiat să fie revăzut Acordul privind principiile generale de aplicare a impozitelor indirecte. Potrivit acestuia, TVA se aplică după principiul destinaţiei pentru toate produsele cu excepţia gazelor naturale şi a produselor petroliere. Partea moldovenească a solicitat să fie exclusă definitiv actuala cotă de TVA pentru gaze şi produse petroliere de 18%. Premierul rus a acceptat iniţiativa Chişinăului.

Această decizie a Moscovei, susţin experţii, este binevenită şi demnă de a fi salutată, deoarece în cazul în care Moscova va satisface solicitarea Chişinăului, nu este exclus scenariul unei ieftiniri a gazelor importate din Federaţia Rusă. Iniţiativa Chişinăului survine în momentul în care şi în Codul fiscal al Federaţiei Ruse au fost introduse modificări ce prevăd o TVA la cota zero pentru toate produsele exportate.

Totodată, anticipînd o evoluţie a evenimentelor, o eventuală ieftinire a gazelor naturale, după cum am menţionat anterior, va fi condiţionată şi de cursul negocierii preţurilor de către societatea Moldovagaz şi concernul rus Gazprom, acesta din urmă solicitînd în mai multe rînduri majorarea tarifelor pentru gazele furnizate Republicii Moldova.

2. Restanţele la plata salariilor sînt în creştere

Recent, din iniţiativa şefului Cabinetului de miniştri a fost creat un grup de lucru guvernamental, format din reprezentanţi ai mai mult ministere şi departamente, cu misiunea de a evalua situaţia privind plata salariilor şi achitarea restanţelor salariale, după ce s-a constatat că, potrivit datelor Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), există restanţe la remunerarea muncii. În acelaşi timp, factori de decizie din cadrul Ministerului de Finanţe au declarat că începînd din luna martie 2002 nu există datorii la plata pensiilor şi salariilor angajaţilor bugetari, precum şi că au fost lichidate toate datoriile istorice, iar salarizarea se efectuează lunar numai în numerar.

Noua comisie urmează să întreprindă, potrivit declaraţiilor făcute de primul-ministru, "măsuri extraordinare şi urgente" de lichidare a restanţelor agenţilor economici pentru remunerarea muncii angajaţilor, în caz de constatare a acestora. Grupul va efectua un control strict al procesului de achitare a salariilor de către agenţii economici şi va asigura mobilizarea tuturor întreprinderilor, instituţiilor vizate şi sindicatelor de ramură pentru achitarea la termen a salariilor lucrătorilor, conform legislaţiei în vigoare.

Potrivit unui raport al DSS, restanţele salariale totale pe economie erau la 1 august a.c. de 187 milioane lei. Cele mai mari restanţe la plata salariilor au fost înregistrate pentru lucrătorii din agricultură, respectiv 95,16 milioane lei, în învăţămînt datoriile la remunerarea muncii au crescut cu aproape 1,5 milioane lei. Salariul mediu pe economie a fost în luna august de 1150 de lei (95 USD). Cel mai mare salariu în august l-au avut angajaţii din instituţiile financiare şi bancare - în medie 3 583 de lei. Salariile medii pentru angajaţii din învăţămînt şi sănătate au fost de 716 lei şi 863 lei, respectiv. Valoarea estimativă a coşului minim de consum în luna august a fost de 1386 lei (116,13 USD).

3. Problema datoriei externe

Datoria externă brută a Republicii Moldova a fost evaluată la 30 iulie a.c. în mărime de 1 miliard 896,32 milioane USD, se arată într-un raport al Băncii Naţionale referitor la evoluţia datoriei externe. Din acestea datoriile Guvernului deţin o cotă de 36,2% în total, ale Băncii Naţionale - 7%, ale băncilor comerciale - 2,4% şi ale altor sectoare - 54,4%. Tot în acest raport este inclusă şi datoria pentru resursele energetice în mărime de 295,26 milioane USD. Datoria publică şi public garantată, care implicit include datoriile Guvernului şi BNM, precum şi datoria privată garantată de Guvern, este în mărime de 874,62 milioane USD. Cea mai mare pondere în datoria externă a Republicii Moldova este deţinută de împrumuturi şi titluri de angajamente, inclusiv arieratele la ele - 71,4% din total.

Istoria economică postbelică cunoaşte numeroase cazuri cînd ţările care nu dispuneau de suficiente resurse financiare acceptau datorii externe temporare pentru a realiza progrese economice durabile în interior. Din păcate, aceasta nu este şi cazul Moldovei. Datoria externă totală de 1,9 miliarde USD este echivalentă cu 84% din PIB pentru 2003, nivel care este mult peste media pe categoria ţărilor subdezvoltate - circa 35%. În proiectul Legii bugetului de stat pentru 2005, aprobat de Guvern, este prevăzut că pentru achitarea datoriei externe a statului în anul viitor vor fi alocate 31,2 milioane USD. Pentru achitarea datoriei externe de bază, garantată de Guvern, vor fi alocate 28,8 milioane USD, iar pentru plata dobînzii - 2,4 milioane USD. Pe parcursul ultimilor ani, Moldova s-a aflat într-o stare permanentă de insolvabilitate tehnică, pe care, cel puţin în mod indirect, o recunoştea de fiecare dată cînd tergiversa achitarea următoarei tranşe din datorie pînă în ultima clipă a scadenţei sau cînd solicita disperat o nouă restructurare a datoriilor.

4. Anul agricol bun nu temperează suficient inflaţia

Producţia record de grîu de anul acesta (830 mii tone), pe lîngă creşterea substanţială a consumului, va ajuta Republica Moldova sa realizeze un ritm înalt de creştere economică. O estimare anunţată de autorităţi în mai multe rînduri arată că acesta ar putea atinge 7% din PIB, nivel situat peste prognoza iniţială de creştere pentru acest an (6%), precum şi peste estimările ulterioare, care avansau cifre precum 6,5%. Contribuţia anului agricol bun se face simţită însă mult mai puţin prin efecte benefice în evoluţia ratei inflaţiei.

În ciuda producţiei record, preţurile produselor agroalimentare au întîrziat să consemneze scăderi semnificative. Astfel, la nivelul întregului sector, preţurile s-au majorat chiar cu 0,2%, cele mai mari creşteri înregistrîndu-se la carne (plus 3,4% la preţul cărnii de porc, plus 1,8% la carnea de vită, plus 1,3% pentru preparatele din carne). În aceste condiţii, rata inflaţiei a coborît la 0,5% în luna august, de la nivelul record de 1,3% atins în iulie, însă s-a situat cu 0,2 puncte peste nivelul consemnat în luna august a anului trecut. În creştere s-a situat, astfel, şi rata anuală a inflaţiei, care a ajuns în august la 12,4%.

Alături de creşterea preţurilor la produsele agroalimentare, la inflaţia din august au mai contribuit scumpirile la produsele petroliere importate. La combustibili preţurile au crescut cu 12%. Prima lovitură a scumpirii carburanţilor au primit-o şoferii amatori, care se văd siliţi să-şi micşoreze consumul pe măsura buzunarelor. Tot ce presupune transport de persoane sau de mărfuri va fi mai costisitor, şi astfel va fi inclus în preţurile produselor sau al tarifelor, fiindcă toate mărfurile au în structura lor costuri legate de transport. În medie, costurile de transport vor creşte cu 2-5% şi se vor vedea în măriri de preţuri la mai toate produsele.

Cu siguranţă că unii comercianţi vor încerca scumpiri mai puternice, dar nu credem că vor avea şanse să reziste. Piaţa s-a aşezat şi nu mai acceptă măriri de 30% ale preţurilor cu argumentul costurilor. Deşi sînt în pragul alegerilor, nu este exclus ca guvernanţii să fie siliţi să ridice şi preţurile transportului public. Este evident că mai devreme sau mai tîrziu o să apară un efect al scumpirilor carburanţilor. Pentru moment scumpirile carburanţilor au fost simţite de către agenţii economici care trebuie să-şi reducă din costuri sau să le acopere cerînd mai mulţi bani pe un produs.

În prima jumătate a anului, creşterile de preţuri s-au suprapus pe o expansiune a consumului cu 9%, acesta contribuind la creşterea PIB-ului în primele şase luni cu 6,1% în termeni reali. Vînzările au avansat în această perioadă cu 14,1%. Din păcate, o mare parte a creşterii consumului a fost susţinută de mărfurile aduse din străinătate. Importurile au avansat, astfel, mult peste creşterea consemnată de exporturi, aşa încît, în primul semestru al anului 2004, soldul balanţei comerciale a înregistrat un deficit de 380 milioane USD. cuprins articolul precedent articolul următor


III. Problema transnistreană

La o lună de la începerea noului an şcolar, liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol şi liceul românesc din Rîbniţa rămîn închise, iar părinţii celor aproximativ 1200 de elevi ai acestor două instituţii sînt supuşi unor persecuţii continue din partea autorităţilor transnistrene, de la ameninţări cu urmărirea penală şi privarea de drepturile părinteşti pînă la impunerea unor amenzi administrative pentru refuzul de a-şi transfera copiii la alte şcoli.

UE, OSCE, Consiliul Europei şi statele mediatoare şi-au reînnoit apelurile către autorităţile transnistrene de a permite funcţionarea normală a celor două şcoli, iar Parlamentul moldovean a adoptat în sfîrşit o declaraţie în care condamnă acţiunile autorităţilor transnistrene faţă de şcolile româneşti din regiune şi a hotărît să trimită la sfîrşitul lunii septembrie o delegaţie de parlamentari moldoveni la Moscova care vor discuta problema şcolilor cu colegii lor ruşi. Între timp, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a adoptat un plan de măsuri pentru sprijinirea celor opt şcoli moldoveneşti cu predarea în grafia latină din regiunea transnistreană. Acestea includ îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale, asigurarea cu materiale didactice, acordarea ajutorului financiar pentru reparaţie şi asigurarea hranei fără plată pentru elevii claselor 1-4.

În timp ce situaţia de pe teren a rămas practic neschimbată faţă de acum două săptămîni, subiectul transnistrean a fost abordat în mai multe discursuri ale unor personalităţi politice importante din ţară şi străinătate. Astfel, Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în cadrul unei conferinţe de presă susţinute pe 16 septembrie în cadrul summit-ului CSI de la Astana, Kazahstan, că deşi Rusia nu se va opune extinderii formatului actual de negocieri în problema transnistreană, un asemenea pas ar fi inutil şi ar putea transforma negocierile în "vorbăraie" fără sens. Preşedintele ucrainean Kucima, prezent la conferinţa de presă, a calificat şi dînsul drept inutilă modificarea formatului pentalateral de negocieri şi a regretat eşecul Guvernului moldovenesc de a semna aşa-zisul "Memorandum Kozak", care, potrivit lui Kucima, a constituit o şansă reală pentru ieşirea din situaţia de criză. În plus, Kucima a declarat că conflictul nu poate fi soluţionat cu ajutorul unor sancţiuni economice sau prin mijloace militare şi că Ucraina nu sprijină "blocada economică" instituită de către Guvernul moldovenesc împotriva Transnistriei.

Între timp, Preşedintele Voronin, care nu a participat la summit-ul de la Astana pe motiv că acesta nu ar fi abordat chestiuni destul de importante, a chemat în repetate rînduri comunitatea internaţională să se implice în soluţionarea problemei transnistrene. Voronin a solicitat instituirea unei misiuni internaţionale de monitorizare a segmentului transnistrean a frontierei moldo-ucrainene, dar şi înlocuirea actualelor forţe pacificatoare, care ar sprijini regimul transnistrean, cu căşti albastre internaţionale.

Problema transnistreană a constituit unul din subiectele principale abordate în cadrul vizitei la 23 septembrie la Chişinău a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. După o serie de întîlniri cu Preşedintele Voronin, ministrul de Externe şi cel al Apărării, oficialul NATO a ţinut o conferinţă de presă la care a declarat că comunitatea internaţională trebuie să se implice în reglementarea transnistreană. Deşi NATO nu are un rol direct în acest proces, Alianţa este interesată în găsirea unei soluţii echitabile şi definitive a conflictului. De Hoop Scheffer a reiterat poziţia NATO potrivit căreia Rusia trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile asumate în 1999 la Istanbul şi să-şi retragă neîntîrziat militarii şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova şi s-a oferit să acorde sprijin Moldovei în acest proces.

Mai mulţi observatori au interpretat neparticiparea Preşedintelui Voronin la summit-ul CIS de la Astana drept o dovadă a reorientării eforturilor acestuia în vederea soluţionării problemei transnistrene de la est spre vest. Această schimbare de direcţie a fost salutată de o bună parte a opoziţiei politice din ţară şi a fost sprijinită de înalţi oficiali europeni precum Secretarul General al NATO. În aceleaşi timp, Preşedintele Voronin refuză categoric să discute cu autorităţile transnistrene şi a lansat în ultimul timp o serie de acuzaţii la adresa celor două state mediatoare, Rusia şi Ucraina, precum că acestea ar acorda sprijin regimului transnistrean. Declaraţiile făcute în ultimul timp în acest sens de către Preşedintele Voronin par să fie tot mai mult inspirate de comentariile analistului de la "The Wall Street Journal", Vladimir Socor, un cunoscut adept al internaţionalizării eforturilor de reglementare transnistreană cu excluderea Rusiei, comentarii care sînt publicate cu regularitate pe prima pagină a oficiosului guvernamental "Moldova suverană". Mizînd doar pe vectorul vestic şi antagonizînd actorii principali, se pare că autorităţile moldovene au din ce în ce mai puţine şanse de a rezolva o criză multidimensională şi cu importante ramificaţii regionale cum este problema transnistreană. cuprins articolul precedent articolul următor


IV. Relaţii externe

1. Summit-ul CSI

În perioada 15-16 septembrie, la Astana, Kazahstan, a avut loc summit-ul ordinar al CSI. Delegaţia moldovenească la această reuniune a fost condusă de prim-ministrul Vasile Tarlev, opinia publică moldovenească fiind surprinsă şi contrariată de refuzul Preşedintelui Vladimir Voronin de a face şi el deplasarea în capitala kazahă, acest lucru constituindu-se, nu fără aportul presei, într-o adevărată senzaţie. După cum era de aşteptat, în urma evenimentelor produse la summit-ul CSI de la Ialta, în luarea sa de cuvînt Vasile Tarlev a adus mai multe critici la adresa situaţiei din cadrul Comunităţii, care, potrivit lui, "n-a devenit un mecanism eficient de asigurare a parteneriatului reciproc avantajos, de apropiere a popoarelor şi statelor". În aceeaşi ordine de idei, premierul moldovean a menţionat că "deocamdată se respectă insuficient acordurile de formare în CSI a unei zone a liberului schimb, de armonizare a legislaţiei economice şi coordonare a eforturilor în alte sfere de activitate economică", atrăgînd atenţia asupra faptului că potenţialul statelor CSI în acest domeniu rămîne a fi încă nevalorificat. În consecinţă, prim-ministrul moldovean s-a arătat nemulţumit de existenţa multiplelor bariere tarifare şi netarifare în comerţul reciproc, de neonorarea angajamentelor economice asumate şi de lipsa unui sistem eficient de plăţi şi decontări în relaţiile comerciale din cadrul Comunităţii.

Cu titlu de recomandare, Vasile Tarlev a reiterat necesitatea accelerării procedurilor de intrare în vigoare a documentelor semnate în acest domeniu şi conjugării eforturilor comune în direcţia înlăturării piedicilor birocratice şi a barierelor comerciale, una dintre soluţiile posibile în acest sens fiind, în opinia oficialului moldovean, transpunerea rigorilor OMC în zona CSI.

În pofida mesajelor inspirate ale şefilor de state, concluzia esenţială care putea fi trasă la încheierea reuniunii de la Astana este că CSI s-a transformat într-un club politic de dezbateri, util ca exerciţiu oratoric, dar ineficient pe plan economic şi comercial. Tocmai din această cauză, Moldova trebuie să se orienteze definitiv spre integrarea în structurile UE, mult mai productive din punct de vedere al eficienţei integraţioniste economice şi comerciale. În acelaşi timp, pieţele estice pot fi uşor păstrate şi pe baze bilaterale, fără participarea în CSI.

Ca şi în cazul summit-ului informal al CSI din iulie 2004, de la Moscova, participanţii la reuniunea din Astana au adoptat o adresare către OSCE, care reia mai multe teze şi propuneri avansate de liderii statelor membre ale CSI vara aceasta. Documentul reia problemă ratificării de către toţi membrii OCSE a Acordului privind adaptarea Tratatului FACE, evocă necesitatea impulsionării activităţii OSCE în direcţia combaterii terorismului, fiind evidenţiată necesitatea extinderii Strategiei OSCE de contracarare a pericolelor asupra stabilităţii şi securităţii, semnată în 2003, la Maastriht, recomandă OSCE-ului să participe "constructiv" la reglementarea conflictelor regionale pe tot spaţiul său, în cadrul formatului de negocieri şi a mecanismelor deja existente. Cu toate că în ultima perioadă Preşedintele Voronin a dat de înţeles în mod repetat că actualul format de negocieri în problema transnistreană trebuie reconsiderat, partea moldovenească a subscris textului adresării respective.

Adresarea recomandă, de asemenea, elaborarea unor criterii unice de apreciere a proceselor electorale, efectuarea unei analize comparate a legislaţiei electorale şi practicii judiciare a ţărilor membre ale OSCE, evitarea practicilor de focalizare a activităţii în direcţia monitorizării situaţiei politice, perfecţionarea procedurii de numire a şefilor misiunilor etc.

Dincolo de acestea, OSCE-ului i-a fost adusă şi o învinuire ciudată, precum că aceasta ar fi culpabilă, potrivit serviciului de presă al Ministerului rus de Externe, pentru "condiţiile economice inegale în care activează membrii OSCE". A învinui OSCE de acest lucru e echivalent cu a-i aduce acuzaţii Consiliului Europei pentru că drepturile omului se respectă inegal de statele sale membre. Întrucît este o evidenţă, greu se pretează înţelegerii de ce astfel de acuzaţii nu vizează statele concrete care se fac vinovate de încălcarea unor atare condiţii, cu atît mai mult cu cît majoritatea statelor CSI tergiversează sau chiar neglijează procesul de asimilare a standardelor OMC.

2. GUUAM

Pe 23 septembrie, la puţin timp de la aprobarea de către Guvern a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului cu privire la crearea zonei de comerţ liber între statele-membre ale GUUAM, o delegaţie a Parlamentului Republicii Moldova, condusă de vicepreşedintele acestuia Mihail Camerzan, a participat la şedinţa de constituire a Adunării parlamentare a GUUAM. Declaraţia cu privire la constituirea acestui for, precum şi regulamentul ce vizează regimul de funcţionare a acestuia au fost semnate de Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina.

Potrivit documentelor în cauză, Adunarea parlamentară a GUUAM urmează să contribuie la perfecţionarea bazei juridice în domeniul comercial-economic, cultural şi politic, la implementarea deciziilor şefilor de state din componenţa GUUAM, la consolidarea şi dezvoltarea instituţiilor democratice din această zonă. Documentele de constituire a acestui for interparlamentar prevăd desfăşurarea reuniunilor acestuia o dată pe an şi instituie Biroul şi trei comitete specializate în domeniile politico-juridic, comercial-economic şi cultural-umanitar în calitate de organe de conducere ale Adunării parlamentare. cuprins articolul precedent


V. Studii, analize, comentarii

Povara datoriilor ne ameninţă tot mai mult
Iurie Gotişan, 29 septembrie 2004

Problema arieratelor apasă tot mai mult asupra sistemului economic care într-un sfîrşit riscă să deturneze economia ţării încă destul de fragilă. Aceasta vine acum şi spune răspicat că ansamblul arieratelor este de aproape 30% echivalent PIB, în ciuda creşterii acestuia în anii din urmă şi în ciuda ştergerilor masive de arierate "istorice", ştergeri decretate de Guvernul Tarlev în ultimii ani în special pentru întreprinderile de stat »»»


Summit-ul de la Astana: o confirmare a crizei CSI
Igor Boţan, 29 septembrie 2004

Faptul că Preşedintele Voronin a renunţat să profite de summit-ul CSI de la Astana pentru a discuta cu preşedinţii Putin şi Kucima pe marginea conflictului transnistrean arată că potenţialul pentru negocieri în vederea soluţionării conflictului transnistrean cu participarea Rusiei şi Ucrainei este epuizat complet »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect