versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

"Prietenilor - totul, duşmanilor - legea"?, Igor Boţan
O nouă inechitate, Anatoli Gudîm

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Decizii

În perioada de referinţă organul legislativ s-a întrunit în cadrul a două şedinţe plenare.

La şedinţa sa din 30 septembrie, Parlamentul a decis numirea preşedintelui Judecătoriei Economice, Petru Răilean, în funcţia de preşedinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Petru Răilean a mai deţinut funcţia de preşedinte al CEC în 1996, în perioada campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Numirea unei persoane experimentate în funcţia de Preşedinte al CEC se poate explica prin dorinţa majorităţii parlamentare de a evita apariţia unor probleme de natură electorală, mai ales în condiţiile în care comunitatea internaţională, organizaţiile specializate şi mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi-au declarat intenţia de a monitoriza foarte atent desfăşurarea viitorului scrutin pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova.

La aceeaşi şedinţă, deputaţii din Parlament au acceptat eliberarea din funcţie a Preşedintelui Curţii de Conturi, Vasile Pentelei. Deşi demisia a fost acceptată la cererea sa, mai mulţi deputaţi şi reprezentanţi ai presei au declarat că Vasile Pentelei a fost demis în urma scandalului legat de atribuirea mai multor terenuri pentru construcţii de către primăria mun. Chişinău, mai cu seamă că în lista persoanelor care au primit astfel de terenuri, listă publicată în Moldova suverană, figurează numele mai multor funcţionari importanţi de la Curtea de Conturi.

În urma aceluiaşi scandal, din componenţa fracţiunii majoritare a fost exclus Alexandru Ciugureanu pentru "comportament inadecvat şi acţiuni incompatibile cu calitatea de ales al poporului". Numele deputatului respectiv figura şi el în lista publicată de ziarul guvernamental.

Preocupată de "curăţirea" propriilor rînduri, majoritatea parlamentară nu a uitat nici de reprezentanţii opoziţiei. Astfel, s-a decis constituirea unei comisii de anchetă care să cerceteze circumstanţele obţinerii de către liderul PPCD Iurie Roşca a cîtorva imobile în mun. Chişinău. După ce preşedintele creştin-democrat a declarat că imobilele şi alte proprietăţi le deţine legal, că achită toate impozitele şi că face toate declaraţiile de avere, acestuia i s-au adus acuzaţii noi referitor la o presupusă implicare a lui într-o operaţiune de falsificare a unor mari sume de bani, informaţie parvenită de la serviciile speciale din Ucraina.

Peste o săptămînă, în plenul Legislativului a fost audiat raportul ministrului Energeticii, Iacob Timciuc, care a asigurat parlamentarii că sistemul de încălzire din ţară este pregătit pentru sezonul rece şi că locatarii conectaţi la sistemele centralizate vor avea căldură calitativă imediat ce condiţiile climaterice vor impune acest lucru. Cu toate acestea, ministrul nu a precizat ce se va întîmpla cu conectarea la căldură a blocurilor unde datoriile pentru consumul de energie nu au fost achitate şi dacă aceste case vor primi căldură împreună cu celelalte, precum şi nu a răspuns la întrebările deputaţilor referitor la posibilitatea reducerii livrării de gaze de către Federaţia Rusă şi la pericolul pe care îl comportă această situaţie, recunoscînd totodată că dependenţa de furnizorul rus Gazprom este cvasitotală.

1.2. Acte legislative

Prin Legea privind anularea unor penalităţi datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, conform unei practici încetăţenite deja, deputaţii au scutit de penalităţile anterior calculate mai multe întreprinderi care nu au datorii la plata salariilor şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat. Suma totală a penalităţilor se estimează la peste 1,7 mln lei. Ca şi anterior, motivul declarat al scutirilor a fost necesitatea redresării situaţiei lor economico-financiare.

Convenţia Poştală Universală, Regulamentul general al Uniunii Poştale Internaţionale şi Acordul privind serviciile de plată poştale au fost ratificate prin Legea de ratificare a unor acte ale Uniunii Poştale Internaţionale. Actele internaţionale respective au menirea de a contribui la perfecţionarea şi favorizarea colaborării internaţionale în domeniul comunicaţiilor poştale. Republica Moldova urmează să beneficieze de asistenţă tehnică pentru promovarea şi implementarea tehnologiilor poştale noi şi în alte domenii de activitate specifică.

Potrivit Legii privind recalcularea pensiilor, începînd cu 1 noiembrie 2004, la această procedură vor fi supuse pensiile pentru limită de vîrstă, pensiile de invaliditate şi cele de urmaş. Primele două categorii de pensii vor fi recalculate prin modificarea formulelor de calcul. Suma majorării obţinute în urma recalculării nu poate fi mai mică de 25% din mărimea pensiei stabilite.

Legea mai stipulează că pensia integrală, stabilită cu începere de la l noiembrie 2004, nu poate fi mai mică de:

• 219,00 lei - mărimea pensiei pentru limită de vîrstă pentru lucrătorii din agricultură;
• 246,00 lei - mărimea pensiei pentru limită de vîrstă pentru alţi beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă;
• 175,00 lei - mărimea pensiei de invaliditate de gradul I;
• 169,00 lei - mărimea pensiei de invaliditate de gradul II;
• 119,00 lei - mărimea pensiei de invaliditate de gradul III.

Se estimează că mijloacele financiare necesare implementării acestui proiect de lege ajung la circa 490 mln lei.

Cu prilejul sărbătorii Ziua Naţională a Vinului, oficiată deja al treilea an la rînd, deputaţii au adoptat Legea privind comercializarea producţiei vinicole în cadrul Festivalului Vinului. Legea permite agenţilor economici care participă la expoziţia organizată în cadrul Festivalului Vinului să comercializeze producţie vinicolă cu amănuntul, fără a poseda licenţa respectivă.

Un alt act aprobat de Parlament este Legea pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Moldova şi Danemarca despre cooperarea în implementarea mecanismului dezvoltării nepoluante stipulat în protocolul de la Kyoto la Convenţia ONU cu privire la schimbarea climei. Prin Memorandumul respectiv s-a stabilit că Republica Moldova va coopera cu Danemarca prin comercializarea cotelor sale de emisii în schimbul tehnologiilor şi proiectelor ce au ca scop reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. În special, se examinează posibilitatea derulării proiectelor de utilizare a gazului de la poligonul de deşeuri din mun. Chişinău şi de captare a gazului metan de la întreprinderea "Apă-Canal" pentru producerea energiei electrice.

Republica Moldova a decis să adere la protocolul de la Kyoto la Convenţia ONU cu privire la schimbarea climei pe 13 februarie 2003.

Legea privatizării întreprinderilor din stînga Nistrului şi din municipiul Bender a fost iniţiată de preşedintele ţării şi este considerată o măsură menită să nu admită înstrăinarea ilegală a proprietăţii statului de către autorităţile autoproclamate de la Tiraspol. La procesul de privatizare a întreprinderilor vor putea participa persoanele care fost ori sunt angajate în întreprinderile respective o anumită perioadă de timp. Conform legii, se vor declara nevalabile toate acordurile de privatizare a întreprinderilor, care au avut loc cu încălcări ale legii, precum şi ale altor acte normative ale Republicii Moldova. Astfel, statul va putea garanta dreptul de proprietate asupra întreprinderilor numai în cazul în care acestea au fost privatizate conform prevederilor legislaţiei Republicii Moldova.

Prin Legea pentru lichidarea Centrului de creaţie legislativă din legea cu privire la Guvern au fost excluse prevederile referitoare la Centrul de creaţie legislativă, instituţie abilitată cu pregătirea şi avizarea proiectelor de acte legislative, ale Guvernului şi Preşedintelui RM. Centrul respectiv a fost fondat în anul 2001. Potrivit legii funcţiile acestuia au fost transmise Ministerului Justiţiei, care va trebui să asigure pe viitor şi elaborarea proiectelor de legi şi hotărîri ale Guvernului în domeniul justiţiei, expertiza juridică şi avizarea proiectelor legilor şi altor acte normative; perfecţionarea legislaţiei; contribuirea la ridicarea calităţii proiectelor actelor normative elaborate etc.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

Hotărîri

• În urma sesizării făcute de Centrul pentru protecţia drepturilor consumatorilor privind atribuirea terenurilor pentru construcţii în mun. Chişinău, Guvernul a adoptat, la 28 septembrie curent, o moţiune cu privire la exercitarea controlului asupra legalităţii atribuirii acestor terenuri. Prin aceasta, Executivul obligă mai multe organe ale administraţiei publice centrale şi locale să verifice terenurile din anexa la hotărîrea în cauză, să elucideze încălcările comise la atribuirea lor şi la eliberarea autorizaţiilor pentru construcţii, să demareze procedurile de anulare a deciziilor emise în cazul terenurilor atribuite ilegal, să suspende lucrările de construcţii pe aceste terenuri, să exercite controlul privind aducerea terenurilor în cauză la starea iniţială şi să prezinte raportul privind îndeplinirea măsurilor stipulate în Planul de acţiuni pentru asigurarea respectării prevederilor Legii nr.835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului şi ale altor acte legislativ-normative conexe.

  Prin această hotărîre Guvernul mai recomandă Consiliului municipal Chişinău să adopte decizia de trecere a Direcţiei arhitectură şi urbanism în subordinea Inspecţiei de Stat în Construcţii, cu statut de serviciu desconcentrat.

  În acest context, se cere de remarcat că disputele în jurul acestor terenuri au luat o formă contestată de o parte a opiniei publice, care vede mai ales în culpabilizarea şi arestarea celor trei persoane cu funcţii de răspundere din fosta şi actuala conducere a municipiului Chişinău o modalitate de intimidare a opoziţiei politice. În acest sens, Consiliul Coordonator Naţional al BMD îşi exprimă într-o declaraţie recentă, din 28 septembrie, convingerea că acuzaţiile la adresa celor trei persoane constituie un "abuz" şi "sînt fabricate la comanda autorităţilor centrale". Către o concluzie similară înclină şi cîteva medii de informare în masă, care îşi fundamentează supoziţiile lor invocînd conţinutul unei dispoziţii, din 30 iulie curent, a Preşedintelui ţării adresată procurorului general, directorului CCCEC şi altor demnitari de stat prin care aceştia sînt obligaţi să execute indicaţiile şefului statului cu privire la "pedepsirea persoanelor care s-au făcut vinovate" de admiterea mai multor "iregularităţi ce ţin de activitatea financiară a municipalităţii Chişinău în anul 2003".

• Una dintre cele mai importante moţiuni guvernamentale adoptate în această perioadă o constituie cea cu privire la aprobarea Concepţiei cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006 şi a Planului de acţiuni corespunzător acesteia.

  Printre oportunităţile de cooperare transfrontalieră la nivelul euroregiunilor moldo-româno-ucrainene Concepţia menţionează: crearea unui spaţiu informaţional comun privind potenţialul economic şi oportunităţi de afaceri în regiunile de frontieră; constituirea unor structuri comune pentru facilitarea cooperării economice, recunoaşterea reciprocă a procedurilor de certificare a mărfurilor; dezvoltarea infrastructurii care să asigure facilitarea trecerii frontierelor şi accesul la comunicaţii şi transport auto, feroviar, fluvial şi maritim; elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a turismului în regiunile de frontieră; dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre instituţiile de învăţămînt superior din regiune; coordonarea programelor de protecţie a mediului; promovarea transferurilor de know-how şi de tehnologii informaţionale etc.

  Potrivit Concepţiei, obiectivele principale pentru anii 2004-2006 sînt: coordonarea şi armonizarea instrumentelor de lucru pentru cooperare la frontieră; pregătirea, coordonarea cu structurile corespunzătoare de stat ale Republicii Moldova, cu membrii şi partenerii euroregiunilor şi instituţiile internaţionale a unor proiecte concrete de instruire, infrastructură, cercetare, investiţionale etc.

  Concepţia reia drept priorităţi de bază prevederile corespunzătoare ale unor documente existente sau în curs de formalizare, precum: Convenţia-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor/ autorităţilor teritoriale de la Madrid, Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), comunicatele Comisiei Europene din martie, iulie 2003, Planul de Acţiuni RM-UE etc.

  Cît priveşte Planul de acţiuni pentru realizarea Concepţiei cooperării transfrontaliere, acesta generalizează o serie de măsuri a căror aplicare se impune la nivel central, dar şi identifică măsurile necesare în cazul fiecărei euroregiuni în parte: 1) "Prutul de Sus", 2) "Dunărea de Jos" şi 3) "Siret-Prut-Nistru".

• În temeiul deciziilor Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea acţiunilor de elaborare a măsurilor privind reforma reglementării de stat a activităţii antreprenoriale, Guvernul a adoptat graficul controalelor fiscale pentru semestrul al 2-lea al anului 2004. În acest context, trezeşte nedumerire de ce graficul unor astfel de controale pentru semestrul al 2-lea al anului 2004 s-a aprobat abia acum, în perioada de crepuscul dintre semestrele 3 şi 4?

  Potrivit deciziei în cauză, periodicitatea controalelor agenţilor economici va trebui să fie în strictă conformitate cu prevederile unei moţiuni guvernamentale anterioare privind reglementarea controalelor. Ultima stabileşte că în cazul verificării rezultatelor activităţii economico-financiare la unul şi acelaşi agent economic se permite cel mult un control pe parcursul a doi ani calendaristici, iar în cazul verificării felului în care unul şi acelaşi agent economic producător de mărfuri respectă normele şi condiţiile tehnice, tehnologice, sanitare, ecologice, de organizare a muncii şi de alt ordin se permite cel mult un control în cursul unui an calendaristic.

  În anexa la această hotărîre guvernamentală sînt trecuţi 4449 de agenţi economici de pe întreg teritoriul ţării, a căror activitate urmează a fi supusă controalelor fiscale (Lista completă a acestora a fost publicată în Monitorul oficial, an. XI, nr. 182-185 (1536-1539), 8 octombrie 2004).

• Printr-o altă hotărîre, din 4 octombrie curent, Guvernul a dispus majorarea cu 30 la sută, începînd cu 1 decembrie 2004, a salariilor de funcţie ale cadrelor didactice şi persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile preşcolare, învăţămîntul primar, secundar general, profesional, mediu de specialitate şi şcolile sportive. În acest sens, Guvernul urmăreşte să îmbunătăţească cît de cît situaţia cadrelor didactice, exodul cărora din sistemul de învăţămînt a devenit în ultima perioadă alarmant. Cu toate acestea, situaţia cadrelor didactice va continua să rămînă destul de dificilă, întrucît şi cu acest spor salarial veniturile profesorilor se vor afla cu mult sub nivelul necesităţilor lor reale, fiind astfel puţin probabil că rata exodului acestora din învăţămînt se va diminua semnificativ.

• Merită menţionată şi avizarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Consiliul de Miniştri al Republicii Albania privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

• Cabinetul de Miniştri a aprobat în şedinţa de miercuri, 13 octombrie, un proiect de lege privind modificarea şi completarea art. 4 din Titlul III al Codului Fiscal. Ministrul Economiei, Marian Lupu, a declarat că această procedură este îndreptată spre lichidarea unor discrepanţe pentru TVA aplicată în ramura de producere şi prelucrare a sfeclei de zahăr. Actualmente în sectorul agricol este aplicată o cotă a TVA de 5%, pe cînd TVA pentru producerea şi prelucrarea sfeclei de zahăr este de 20%. Diminuarea diferenţei la acest impozit indirect, potrivit ministrului Economiei, va permite fabricilor de zahăr să identifice un preţ mai ridicat la achiziţia sfeclei de zahăr şi, ca urmare, va duce la o ameliorare a situaţiei în ramura de producere a zahărului. În 2003 fabricile de zahăr au achiziţionat sfecla de zahăr la un preţ de cca 330 lei/tona.

3. Preşedinţie

3.1. Decret

Preşedintele Vladimir Voronin a emis un decret prin care l-a rechemat pe Mihai Popov din funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei, în Marele Ducat de Luxemburg, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi de reprezentant al Moldovei la NATO şi pe lîngă Comisia Europeană. Motivele rechemării din funcţie a diplomatului nu au fost făcute publice.

3.2. Întrevedere cu Preşedintele Bulgariei

Începînd cu 30 septembrie, la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială de două zile Preşedintele Bulgariei, Gheorghi Pîrvanov. În cadrul întrevederii la nivel înalt dintre Preşedintele bulgar şi Preşedintele moldovean Vladimir Voronin au fost abordate problema regimului de vize dintre cele două ţări, conţinutul relaţiilor bilaterale moldo-bulgare, problema transnistreană şi iniţiativa Preşedintelui moldovean privind semnarea unui Pact de Stabilitate şi Securitate (PSS) pentru Moldova. Discutînd pe marginea regimului de vize dintre cele două state, Preşedintele Bulgariei a anunţat că el pledează pentru facilitarea regimului de vize cu Republica Moldova şi că în acest sens va determina Guvernul bulgar să examineze problema liberalizării regimului de acordare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Date fiind deţinerea de către Bulgaria a preşedinţiei OSCE, dar şi impasul în care a ajuns procesul de negocieri în problema transnistreană, Vladimir Voronin a articulat în cadrul discuţiilor necesitatea reconsiderării actualului format de negocieri şi înlocuirii trupelor de menţinere a păcii în zona de securitate cu forţe internaţionale de stabilizare. Cît priveşte PSS, Preşedintele Pîrvanov a declarat că autorităţile bulgare îşi exprimă acordul de principiu cu prevederile acestui document.

3.3. Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate

Preşedintele Vladimir Voronin a participat săptămîna trecută la şedinţa Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Principalele subiecte abordate în cadrul acesteia au vizat asigurarea integrităţii patrimoniului militar, muniţiilor şi armamentului, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii în mediul militarilor, precum şi intensificarea şi suplimentarea măsurilor de asigurare a legalităţii şi securităţii survolării spaţiului aerian al Republicii Moldova.

Luînd act de neregulile din aceste domenii, evocate în cadrul şedinţei CSS, şeful statului a supus unei critici severe activitatea Ministerului Apărării şi a Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Fiind vădit nemulţumit de prestaţia acestor structuri, Preşedintele ţării a cerut pe un ton categoric elaborarea unui program concret de măsuri de prevenire a infracţionalităţii şi a încălcărilor legislaţiei în cadrul Ministerului Apărării şi al Armatei Naţionale şi intensificarea controlului şi securităţii spaţiului aerian al Republicii Moldova prin implementarea unui plan de modernizare a sistemelor de control aerian.

La finalul şedinţei sale, CSS a adoptat o decizie prin care cere iniţierea procedurilor de demitere a ministrului Apărării, Victor Gaiciuc, şi a vicedirectorului SIS Simion Rusu.

II. Politici economice

1. Investiţiile străine "ocolesc" Republica Moldova

Recent a fost dat publicităţii raportul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) cu privire la investiţiile mondiale, în care au intrat 187 de ţări. În raport s-a încercat utilizarea unor indicatori relativ noi, probabil în intenţia de a reflecta de o manieră mai completă situaţia statelor lumii în ceea ce priveşte capacitatea lor de a atrage şi a "digera" investiţiile străine. Potrivit acestui raport Republica Moldova este plasată pe locul 110 imediat după Ecuador, Mozambic, Guineea dar avînd o poziţie mai favorabilă faţă de Ghana, Sri Lanka şi Mali. În raportul similar al UNCTAD de anul trecut Republica Moldova a fost poziţionată pe locul 109 din 140 de state.

Valoarea totală a investiţiilor străine directe (ISD) plasate în Moldova a fost estimată, către sfîrşitul anului 2003, la nivelul de 790 milioane USD. Intrările de ISD în Moldova au diminuat în 2003 cu peste 50% în raport cu anul precedent (cu 2002), pînă la 58 milioane USD. Unul dintre cele mai importante rezultate care au stat la baza elaborării raportului este că volumul total al investiţiilor străine în lume în anul 2003 a scăzut cu mai bine de 50%. După indicele performanţei intrărilor de ISD, care este calculat în funcţie de raportul investiţiilor străine directe faţă de mărimea economiei ţării, Republica Moldova a coborît pe locul 25, faţă de poziţia anterioară - 18. Însă, potrivit acestui indicator, Moldova este cea mai bine plasată dintre ţările CSI.

Din cercetările întreprinse de unele agenţii internaţionale de rating rezultă că mediul de afaceri din Moldova este mai nefavorabil pentru investiţii decît cum ar rezulta din raportul UNCTAD. Astfel, în conformitate cu estimările Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, condiţiile mediului în care sînt plasate investiţiile străine, alături de relaţiile tradiţionale dintre stat şi business, poziţionează Moldova pe ultimul loc în rîndul celor 26 de ţări în tranziţie la economia de piaţă. Particularităţile definitorii ale mediului de afaceri moldovenesc sunt sub-dezvoltarea instituţională şi cadrul legal inadecvat. Din aceste considerente afluxul investiţiilor străine în Moldova este extrem de redus, în schimb exodul ilegal al capitalului din Moldova a avut întotdeauna o amploare îngrijorătoare, chiar dacă este foarte dificilă estimarea volumului ieşirilor financiare. Astfel, potrivit unor experţi independenţi, volumul investiţiilor plasate în economie pe parcursul unui deceniu este mai mic chiar şi decît fluxurile financiare de spălare a banilor care pătrund în Moldova.

2. Rezervele valutare ale statului cresc o dată cu datoria externă

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei erau estimate, la începutul lunii septembrie, în valoare de 347 milioane USD. Sursa principală de creştere a rezervelor în valută convertibilă sînt cumpărările efectuate de banca centrală de pe piaţa interbancară. În trimestrul doi a.c., BNM a cumpărat de pe piaţa valutară internă 52,1 milioane USD, pentru completarea rezervelor valutare. Cea mai mare parte din rezerve o constituie disponibilităţile şi plasările la termen - 268,7 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale - 111,99 milioane USD şi în băncile cu oficiile în străinătate - 156,7 milioane USD. În hîrtii de valoare (HV) sînt păstrate rezerve în sumă de 77,6 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) (Special Drawing Rights) în sumă de 79,6 mii USD şi o poziţie de rezervă la FMI în valoare de 7,3 mii USD.

La 31 august stocul datoriei publice externe (garantată de stat şi fără datoriile pentru gazele naturale faţă de Gazprom) se cifrau la 855,5 milioane USD şi s-a micşorat pe parcursul acestei luni cu 1,86 milioane USD. Reducerea a fost posibilă ca urmare a rambursărilor în valoare de 5,82 milioane USD. Pe de altă parte, au fost utilizate noi surse din creditele externe contractate anterior în sumă de 1,25 milioane USD, iar aprecierea cursului de schimb al dolarului SUA faţă de alte valute a provocat majorarea datoriei externe cu 2,72 milioane USD. Stocul total al arieratelor, inclusiv din anii precedenţi, se estimează în valoare de 34 milioane USD. Potrivit datelor statistice ale Băncii Naţionale, datoriile externe private negarantate de stat se cifrează la 447 milioane USD.

3. Banii din exterior şi competitivitatea

De cîţiva ani, transferurile private din străinătate, care includ banii trimişi de moldovenii ce lucrează peste hotarele ţării, cresc în mod sistematic; în 2003, potrivit unor surse neoficiale, ele s-au ridicat la cca 800 milioane USD, iar pentru acest an unele estimări indică aproximativ 1 miliard USD. Aceşti bani alimentează cererea internă (consum şi investiţii) şi creează o plasă de siguranţă socială privată care permite multor familii să fie pe "linia de plutire".

Piaţa valutară arată un surplus constant de la începutul anului, în timp ce deficitul comercial se îndreaptă spre 800 milioane USD (pentru primele opt luni ale anului deficitul comercial a înregistrat o valoare de 440 milioane USD), sau cca 30% din PIB, iar deficitul de cont curent se menţine bine peste cota de anul trecut, adică de 5,6%. În momentul de faţă, intrările de capital depăşesc nevoile de finanţare ale contului curent şi ale contului de capital, ceea ce face ca BNM să acumuleze rezerve valutare. Intrările de capital cuprind transferurile din străinătate, investiţiile străine directe şi capitalul speculativ atras de dobînzile înalte.

Munca moldovenilor în străinătate - unde primesc salarii substanţial mai înalte - echivalează cu o potenţare a productivităţii interne. Unii experţi sînt de părerea că dacă ei ar fi rămas acasă, ar fi exercitat o presiune în jos asupra salariilor interne şi ar fi îngroşat numărul şomerilor. Este posibil ca unele exporturi, avantajate de un cost al forţei de muncă diminuat, să fi crescut, dar este improbabil ca Moldova să fi putut exporta în plus echivalentul milioanelor de dolari şi euro ce vin acum acasă. Trebuie reţinut că banii de la moldovenii ce muncesc în străinătate înseamnă aproape jumătate din deficitul comercial.

4. Deficitul balanţei comerciale creşte vertiginos

Deficitul comercial al Republicii Moldova a atins, în opt luni, 447 milioane USD, fiind în creştere cu 34,3%, faţă de perioada similară a anului 2003, constată Departamentului Statistică şi Sociologie în ultimul său raport cu privire la evoluţia comerţului exterior în lunile ianuarie-august. Deşi creşterea deficitului din acest an este relativ mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului 2003, cînd acesta a crescut cu 36,2%, experţii în domeniu apreciază decalajul între importuri şi exporturi drept unul foarte înalt. Acest decalaj s-a adâncit şi mai mult în luna august, cu 67,2 milioane USD, când exporturile au diminuat faţă de luna precedentă mai pronunţat decât importurile. În august în Moldova au fost importate mărfuri şi servicii în valoare de 140 milioane USD, în scădere cu 5,3% faţă de iulie, în timp ce exporturile au fost de numai 72 milioane USD, în scădere cu 11,3% faţă de luna precedentă.

Potrivit statisticilor oficiale, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi pentru cele opt luni ale anului a fost de 57,5% faţă de 58,5% în ianuarie-august 2003. În această perioadă Moldova a avut un deficit comercial cu ţările Uniunii Europene de 163,5 milioane USD, cu ţările CSI - de 153,7 milioane USD, cu ţările Europei Centrale şi de Est de 45,4 milioane USD şi alte ţări - de 83,7 milioane USD. Cel mai mare sold negativ al Moldovei în schimburile comerciale cu ţările-partenere se înregistrează cu Ucraina - de 222 milioane USD. Experţii în domeniu explică creşterea deficitului comercial cu Ucraina prin majorarea importurilor la resursele energetice, la materii prime şi la alte mărfuri.

În ianuarie-august 2004, comerţul exterior al Moldovei a înregistrat o valoare de 1672,7 milioane USD. Exportul de mărfuri şi servicii de provenienţă moldovenească pe pieţele externe a constituit 613,2 milioane USD, în creştere cu 30,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2003, iar valoarea importurilor a fost de 1059,5 milioane USD, cu 32,3% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Guvernul estimează pentru acest an exporturi în valoare de 900 milioane USD şi importuri în valoare de 1 525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Însă experţii sînt mai pesimişti. Potrivit previziunilor acestora importurile vor continua să crească mai rapid (26,3%) decît exporturile (22,8%), ca urmare deficitul comercial va înregistra la sfîrşit de an o valoare de 810 milioane USD.

III. Problema transnistreană

La 29 septembrie autorităţile transnistrene au înregistrat liceele româneşti din Tiraspol şi Rîbniţa în calitate de instituţii străine de învăţămînt. Instituţiile au fost înregistrate pentru un an, la vechile adrese. Deoarece clădirile ambelor şcoli sînt impracticabile - clădirea liceului din Tiraspol se află în stare avariată după ce a fost luată cu asalt de miliţienii transnistreni în luna iulie, iar clădirea liceului din Rîbniţa este nefinisată -, elevii acestora vor studia temporar la alte şcoli româneşti din Tiraspol şi Tighina (Bender).

În ciuda soluţionării problemei şcolilor şi a apelului ulterior al administraţiei tiraspolene la reluarea negocierilor în format pentalateral, Preşedintele Voronin a reafirmat în cadrul unei conferinţe de presă organizate la 29 septembrie refuzul autorităţilor moldovene de a mai negocia vreodată cu administraţia de la Tiraspol şi a reiterat dezideratul Chişinăului de a schimba formatul pentalateral de negocieri în problema transnistreană, care şi-a probat ineficienţa. În plus, Preşedintele Voronin a declarat că ideea soluţionării problemei transnistrene în baza principiului federalizării este depăşită. El a menţionat că există "alte căi şi metode" de reglementare a conflictului, fără a preciza care sînt acestea.

La cîteva zile după declaraţiile Preşedintelui Voronin, Tiraspolul şi-a anunţat intenţia de a organiza un referendum pentru a decide dacă va mai continua dialogul cu Chişinăul pe marginea constituirii unei federaţii sau îşi va concentra eforturile asupra recunoaşterii internaţionale a Transnistriei. Potrivit agenţiei Olvia-press, comisia pentru politică externă a Sovietului Suprem de la Tiraspol urmează să elaboreze în curs de o lună mecanismele desfăşurării referendumului. Reamintim că la sfîrşitul lunii iulie curent şeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai, declara că în cazul în care negocierile cu Chişinăul vor eşua, Tiraspolul ar putea convoca un referendum pentru a determina "orientarea politică a Transnistriei".

La 11 şi 12 octombrie la Sofia a avut loc la iniţiativa Preşedintelui în exerciţiu al OSCE Solomon Passy o reuniune a mediatorilor în problema transnistreană - Rusia, Ucraina şi OSCE -, care au discutat despre situaţia creată în regiunea transnistreană. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, mediatorii au adoptat o declaraţie comună în care şi-au exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu întreruperea procesului de negocieri şi au pledat pentru reluarea acestuia şi identificarea unor soluţii în baza păstrării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a elaborării unui statut special pentru Transnistria.

La 15 Octombrie Preşedintele Voronin s-a întîlnit cu Steven Mann, negociatorul special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia, care, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al preşedinţiei, a reafirmat sprijinul SUA pentru soluţionarea problemei transnistrene în corespundere cu principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Comunicatul prezidenţial nu specifică însă şi nişte soluţii concrete pe care le-ar sprijini SUA în acest sens. În aceeaşi zi Mann a avut o întrevedere şi cu şeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai. Potrivit agenţiei oficiale transnistrene Olvia-press, Mann ar fi declarat că Washingtonul pledează pentru păstrarea formatului actual de negocieri şi pentru soluţionarea problemei transnistrene în baza principiului federalizării.

Între timp la Tiraspol au avut loc o serie de manifestaţii cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a primei formaţiuni statale pe teritoriul transnistrean, RASSM, ocazie cu care liderii separatişti au celebrat cea de-a 14-a aniversare a statalităţii aşa-zisei "republici moldoveneşti nistrene". În cadrul unei conferinţe "istorico-ştiinţifice" pe marginea subiectului în cauză, liderul transnistrean Igor Smirnov a reafirmat intenţia Tiraspolului de a organiza un referendum care va decide viitorul statut al regiunii. "Chişinăul intensifică presiunile economice şi politice asupra rmn, iar ofensele la adresa poporului transnistrean şi a conducătorilor acestuia sînt tot mai dese. În aceste condiţii este evident că nici nu mai poate fi vorba despre reunificarea cu Moldova", ar fi declarat Smirnov în cadrul conferinţei cu pricina, citat de Infotag. Ceva mai devreme Centrul pentru cercetări sociale şi politice "Perspectiva" a dat publicităţii rezultatele unui sondaj realizat în regiunea transnistreană, potrivit cărora mai mult de jumătate din respondenţi s-ar fi pronunţat împotriva reintegrării, 35% s-au declarat gata să accepte acest lucru în anumite condiţii şi doar 8% s-au declarat în favoarea reintegrării în orice condiţii. În acelaşi timp, 71% au pledat pentru păstrarea independenţei Transnistriei, 60% au fost de acord ca Transnistria să devină un protectorat rusesc, iar 27% au sprijinit ideea unui protectorat al Ucrainei.

IV. Relaţii externe

Sesiunea a 59-a a Adunării Generale a ONU

La lucrările sesiunii a 59-a a Adunării Generale a ONU Republica Moldova a fost reprezentată de o delegaţie condusă de ministrul de Externe, Andrei Stratan. În cadrul alocuţiunii sale, şeful diplomaţiei moldoveneşti a supus atenţiei celor prezenţi cîteva momente-cheie. Chiar în debutul discursului său, Andrei Stratan a accentuat necesitatea unei implicări mai active a ONU în Irak pentru a ajuta acest stat să-şi stabilizeze situaţia internă şi să avanseze pe calea reconstrucţiei, dezvoltării şi democraţiei. Amintind atrocităţile comise anterior de terorişti în Spania, Turcia şi Federaţia Rusă, ministrul Stratan a reiterat poziţia implacabilă a Republicii Moldova faţă de actele teroriste, potrivit căreia acestea trebuie considerate drept crime împotriva umanităţii şi toate statele lumii trebuie să le trateze ca atare. Pornind de la premisa că o simplă atitudine de compasiune faţă de victimele actelor de terorism nu este suficientă, diplomatul moldovean a arătat că în aceste condiţii "Republica Moldova susţine plenar procesul de reformare a sistemului ONU" şi în primul rînd a Consiliului de Securitate, care trebuie, în opinia diplomaţiei moldoveneşti, să devină mai eficient în îndeplinirea principalei sale responsabilităţi statutare. Potrivit lui Stratan, activitatea Consiliului de Securitate poate fi eficientizată prin "ameliorarea reprezentării, legitimităţii, transparenţei şi responsabilităţii sale şi, de asemenea, prin utilizarea dreptului de veto doar în cazurile prevăzute de Carta ONU".

În aceeaşi ordine de idei, a fost menţionată necesitatea reformării Adunării Generale şi cea de consolidare a funcţiilor de coordonare a Consiliului Economic şi Social.

În plus, s-a remarcat şi faptul că ONU trebuie să-şi amelioreze în continuare capacităţile sale în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii, exprimîndu-se angajamentul părţii moldoveneşti de a contribui la consolidarea mecanismelor ONU de menţinere a păcii - "Trupe ONU în Aşteptare" (UNSAS).

Vorbind despre riscurile pe care le comporta terorismul internaţional, ministrul Stratan a ţinut să arate că, în ultimul timp, "terorismul fuzionează tot mai mult cu separatismul", chemînd astfel Consiliul de Securitate să suprime în mod decisiv orice manifestare de separatism şi să apere cu fermitate principiul suveranităţii, integrităţii teritoriale şi, respectiv, al inviolabilităţii frontierelor internaţional recunoscute ale statelor membre. În acest context, şeful diplomaţiei moldoveneşti a atras atenţia înalţilor oficiali prezenţi la sesiunea Adunării Generale a ONU asupra dificultăţilor cu care se confruntă Republica Moldova în condiţiile existenţei fenomenului separatist şi pe teritoriul său. Evocînd permeabilitatea administrativă excesivă a frontierei moldo-ucrainene în zona aflată sub controlul regimului de la Tiraspol ca sursă a traficului ilegal de arme, ministrul Stratan şi-a exprimat convingerea că desfăşurarea unei misiuni internaţionale de monitorizare sub egida UE şi a OSCE a frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina va contribui substanţial la prevenirea şi eliminarea unor asemenea riscuri şi va facilita identificarea soluţiei problemei transnistrene. Totodată, s-a remarcat şi necesitatea modificării componentelor structurilor de menţinere a păcii şi înlocuirii acestora cu un nou format sub mandat internaţional.

Cu prilejul sesiunii a 59-a a Adunării Generale a ONU, ministrul moldovean de Externe a avut întrevederi cu subsecretarii generali ai ONU Kieran Prendergast şi Jean-Marie Guehenno, cu ultimul fiind semnat Acordul privind participarea Republicii Moldova la sistemul de aranjamente "Trupe ONU în aşteptare".

V. Studii, analize, comentarii

"Prietenilor - totul, duşmanilor - legea"?
Igor Boţan, 20 octombrie 2004

Relaţiile dintre principalele formaţiuni politice moldoveneşti degenerează tot mai mult într-un război informaţional total. Apropierea alegerilor parlamentare, după toate aparenţele, va instiga escaladarea acestui război

»»»

O nouă inechitate
Anatoli Gudîm, 20 octombrie 2004

La mijlocul anului 2004, la 20% a populaţiei cu venituri mici revenea numai 6,2% din venitul total al gospodăriilor, pe cînd la 20% a populaţiei mai bogate tocmai 44,2%. Relansarea economică a Moldovei din ultimii ani a redus arealul sărăciei, însă nu a diminuat contrastele inegalităţii sociale

»»»