versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Strategia "3D" - de la "extremism" la consens? Oazu Nantoi
Ce ne oferă Proiectul Legii Bugetului Public pentru 2005? Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

În perioada de referinţă organul legislativ a dezbătut preponderent proiectul legii bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2005. Examinarea tematică a proiectelor s-a desfăşurat conform procedurii obişnuite, fiind audiaţi miniştrii Finanţelor şi Economiei, cărora deputaţii din toate fracţiunile le-au pus întrebări de precizare. Reprezentanţii opoziţiei au remarcat lipsa unei strategii durabile de dezvoltare economică, iar cei ai majorităţii parlamentare au criticat finanţarea insuficientă a unor domenii, printre care învăţămîntul şi agricultura. Opoziţia a apreciat ca insuficiente resursele acordate sferei sociale, în timp ce majoritatea parlamentară a considerat că finanţarea pentru domeniile respective a crescut şi acest lucru este deja unul pozitiv.

Legi adoptate:

• Legea cu privire la Agentul guvernamental la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului are menirea de a eficientiza realizarea obligaţiilor statutare cu privire la asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, pe care Republica Moldova şi le-a asumat o dată cu aderarea la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Conform articolului 35 al Regulamentului Curţii Europene a Drepturilor Omului, părţile contractante sînt reprezentate de către agenţi care pot fi asistaţi de către consilieri sau avocaţi. Norma respectivă are un conţinut restrîns şi adoptarea unui cadru legal în domeniu rămîne la discreţia statelor membre.

  Agentul guvernamental la CEDO va avea drept competenţă prioritară să reprezinte interesele Guvernului în faţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului - organ de jurisdicţie internaţională. Statutul, structura şi modul de organizare a activităţii Agentului guvernamental trebuie să corespundă exigenţelor menite să asigure buna funcţionare a justiţiei.

  Legea votată de Parlament reglementează: a) statutul Agentului guvernamental şi condiţiile de numire în funcţie; b) atribuţiile şi modul de funcţionare; c) drepturile şi obligaţiile; d) colaborarea şi interacţiunea Agentului guvernamental cu alte instituţii şi organizaţii naţionale. Agentul guvernamental va avea calitatea de membru al serviciului diplomatic al Republicii Moldova, reieşind din statutul acestuia de reprezentare a intereselor statului în faţa unei instituţii de jurisdicţie internaţionale.

  Anterior, prin Legea din 26 iulie 2001, Republica Moldova a ratificat Acordul European privind persoanele participante la proceduri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care prevede că persoanele respective se bucură de imunitate de jurisdicţie în privinţa declaraţiei făcute oral sau în scris în faţa Comisiei sau a Curţii, ca şi în privinţa actelor pe care le prezintă acestora.

• Legea cu privire la formarea bunurilor imobile are drept obiect principal formarea bunurilor imobile în baza imobilelor deja existente şi înregistrate în registrul bunurilor imobile. Formarea bunului imobil poate fi realizată în orice scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv în scopul: a) transmiterii sectoarelor de teren în proprietate sau folosinţă persoanelor fizice sau juridice; b) efectuării tranzacţiilor cu bunurile imobile; c) dezvoltării sectorului de teren, prin construirea sau reconstruirea clădirilor şi altor construcţii amplasate pe acest teren; d) împărţirea bunului imobil aflat în proprietate comună; e) atribuirii în natură a cotei-părţi a fondatorului din patrimoniul persoanei juridice; f) schimbului sectoarelor de teren, inclusiv pentru amplasarea lor compactă; g) separării sau comasării bunurilor imobile în legătură cu reorganizarea sau desfiinţarea persoanei juridice; h) vînzării la licitaţie a unei porţiuni a sectorului de teren şi/sau a unei părţi etc.

  Legea determină căile de formare a bunurilor imobile noi: separarea; divizarea; comasarea; combinarea. Proiectele de formare a bunurilor imobile se coordonează cu serviciile competente ale autorităţilor administraţiei publice locale. Este determinată modalitatea de înregistrare şi formare a terenurilor agricole în cazul în care sînt dobîndite mai multe sectoare de teren cu hotare comune. Sînt reglementate toate procesele conexe procedurii de formare a bunurilor imobile: depunerea cererii de formare a bunurilor imobile; examinarea şi verificarea actelor; evaluarea bunurilor imobile formate; efectuarea coordonărilor tehnice; înregistrarea bunului nou-format de către registrator în registrul bunurilor imobile cu eliberarea documentelor ce confirmă formarea noilor bunuri imobile.

• Legea pentru ratificarea acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Albania privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor a fost adoptă în preajma vizitei oficiale în RM a Preşedintelui Republicii Albania. Parlamentul a ratificat acordul dintre cele două ţări cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

  Acordul ratificat va stabili principiile juridice de bază menite să întărească colaborarea comercial-economică, să încurajeze şi să creeze condiţii favorabile pentru investiţiile persoanelor fizice şi juridice unui stat pe teritoriul celuilalt stat. Părţile contractante şi-au asumat obligaţiunea să asigure managementul, menţinerea, utilizarea, posedarea sau repartizarea pe teritoriul său a investiţiilor investitorilor celeilalte părţi contractante, să se abţină de la orice măsuri discriminatorii sau nejustificate.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

Hotărîri

• Guvernul a adoptat hotărîrea nr. 1128 cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului Informaţional Medical Integrat (SIMI). În conformitate cu concepţia respectivă, SIMI este un ansamblu organizatoric de elemente (persoane, harduri, softuri, algoritmi şi proceduri), aflate în interacţiune şi care asigură colectarea, transmiterea, centralizarea, stocarea, prelucrarea şi vizualizarea informaţiilor, în scopul soluţionării problemelor complexe de examinare a pacienţilor şi de dirijare a serviciilor de sănătate. SIMI este destinat colectării (actualizării) şi analizei datelor despre evenimentele ce au loc în sistemul de sănătate şi transformării lor în informaţii utilizate în procesul de luare a deciziilor privind profilaxia maladiilor, tratamentul şi reabilitarea pacienţilor, gestionarea eficientă a resurselor din instituţiile medico-sanitare publice şi private.
• A fost dată publicităţii Hotărîrea Guvernului nr. 1146 din 15.10.2004 cu privire la creditele preferenţiale pentru unele categorii de populaţie. În conformitate cu hotărîrea respectivă, se recomandă băncilor comerciale să acorde credite preferenţiale categoriilor de populaţie care, în condiţiile legii, beneficiază de acest drept. S-a stabilit că, anual, în bugetul de stat vor fi prevăzute surse necesare pentru rambursarea sumelor creditelor preferenţiale acordate unor categorii de populaţie, cu garanţia autorităţilor administraţiei publice locale, şi a sumei dobînzii aferente.
• La 20 octombrie a.c. Guvernul a aproba planul de încorporare în Forţele Armate pentru toamna anului 2004. Planul prevede recrutarea a 3425 de persoane. 1425 - în Armata naţională; 1050 - în trupele de grăniceri ; 950 - în trupele de carabinieri. În plus, 1625 de persoane vor fi înrolate în serviciul de alternativă.

3. Preşedinţie

3.1. Decrete

• Ca urmare a deciziei Consiliului Suprem de Securitate, şeful statului a semnat decretul nr. 2042-III privind revocarea din funcţie a ministrului Apărării Victor Gaiciuc. Revocarea este o consecinţă a scandalului legat de sustragerea ilegală din depozitele Armatei Naţionale a unui lot de arme: 200 de grenade F-1; 31 de aruncatoare de grenade; 90 mii de munitii.

• A fost dat publicităţii decretul nr. 2044-III privind declararea anului 2005 Anul Colectivităţilor Locale din Republica Moldova. Decretul prevede ca : a) în termen de două luni Guvernul să aprobe Programul Naţional de acţiuni pentru desfăşurarea Anului Colectivităţilor Locale din Republica Moldova "orientat spre dezvoltarea social-economică a localităţilor din ţară, consolidarea bazei lor tehnico-materiale, intensificarea activităţii obşteşti a populaţiei şi soluţionarea altor probleme de importanţă vitală la nivel local"; b) să stabilească sursele de finanţare a activităţilor legate de desfăşurarea Anului Colectivităţilor Locale din Republica Moldova şi să asigure realizarea lor; c) să contribuie la dezvoltarea iniţiativelor locale în diferite domenii.

  Autorităţile administraţiei publice locale au fost obligate să elaboreze şi să realizeze programe proprii de activităţi pentru desfăşurarea Anului Colectivităţilor Locale din Republica Moldova. Guvernul şi autorităţile locale au fost obligate să conlucreze "cu asociaţiile obşteşti şi formaţiunile de iniţiativă obştească". Mijloacelor de informare în masă li s-a recomandat "să reflecte pe larg acţiunile desfăşurate în cadrul Anului Colectivităţilor Locale din Republica Moldova".

  În conformitate cu articolul 94(1) din Constituţie, decretele emise de Preşedintele ţării sînt "obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului", chiar dacă conţin recomandări. În aceste circumstanţe, experţii independenţi în domeniul administraţiei publice locale consideră că decretul respectiv este preconizat pentru a fi implementat o dată cu demararea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de la începutul anului 2005 pentru a servi, alături de mass-media de stat, cea locală, reanimată prin eforturile statului, interesele actualului partid de guvernămînt.

• Decretul prezidenţial nr. 2054-III din 20.10.2004 prevede înfiinţarea Misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lîngă Uniunea Europeană. În conformitate cu prevederile decretului, Guvernul are sarcina să stabilească statele de personal şi bugetul de cheltuieli ale noii misiuni diplomatice.

3.2. Întrevederi

• În ziua de 28 octombrie a.c. Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a discutat cu Heather Hodges, ambasadorul SUA în Republica Moldova, pe marginea Pactului de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova (PSSRM). Ambasadorul SUA a declarat că atît ţara pe care o reprezintă, cît şi Uniunea Europeană percep PSSRM drept "un potenţial mecanism de consolidare a securităţii regionale "şi a susţinut ideea semnării PSSRM la începutul lunii decembrie a.c. în cadrul summit-ului interministerial al OSCE de la Sofia, sub formă de Declaraţie de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova. Heather Hodges s-a pronunţat în favoarea includerii OSCE printre semnatarii declaraţiei, iar SUA şi UE în calitate de observatori în procesul de reglementare transnistreană.

  Ideea PSSRM a fost lansată de către preşedintele Vladimir Voronin la 1.06.2004 şi iniţial prevedea că acest document să servească drept un compromis, care "ar putea fi realizat în urma desfăşurării unei conferinţe politice la nivelul şefilor departamentelor de politică externă ale Rusiei, SUA, României, Ucrainei şi Uniunii Europene şi semnării de către ei a unui Pact de stabilitate şi securitate pentru Moldova. Acest document, avînd statutul unui document de drept internaţional, ar constitui un sistem eficient de garanţii pe termen lung pentru întreg statul moldovenesc, ar oferi terenul unor abordări unice pentru problemele ce ţin de dezvoltarea instituţiilor democratice, de asigurarea concordiei civice în ţară şi de soluţionarea cît mai grabnică a problemei transnistrene ".

  În aceeaşi zi, în cadrul unei convorbiri telefonice, Preşedintele Voronin a discutat pe marginea proiectului PSSRM şi despre soluţionarea crizei transnsitrene cu Javier Solana, înaltul comisar al UE pentru politică externă şi securitate.

II. Politici economice

1. Alegerile ar putea opri creşterea economică

Perioada 2005-2006 va fi foarte dificilă pentru Banca Naţională şi pentru viitorul guvern. Cîteva provocări majore stau în faţa guvernanţilor: ţinerea sub control a deficitului bugetar la 1% din PIB, ţintirea inflaţiei (să nu depăşească 10%), creşterea competitivităţii întreprinderilor autohtone. Ritmul creşterii economice în Moldova pare a fi încetinit, în pofida pregătirilor pentru alegerile parlamentare din 2005. Indiferent cine ar cîştiga alegerile din primăvară, politica dusă de viitorul Guvern va sta sub semnul eforturilor de integrare în Uniunea Europeană.

Previziuni. Creşterea economică este prognozată la 6% pe an în perioada 2005-2006, bazată pe o creştere rapidă a investiţiilor şi pe un ritm susţinut de creştere a consumului. Inflaţia este prevăzută să scadă la 8% la sfîrşitul anului 2005 şi la 6,5% la finele anului 2006. Previziunile arată că deficitul de cont curent se va reduce la circa 5% din PIB în 2005-2006 de la 5,5% din PIB în 2004.

Guvernul a căzut de acord asupra unei ţinte a deficitului bugetar de 1% din PIB pentru 2005, însă există temeri că reformele fiscale¹ majore plănuite pentru anul viitor ar putea avea un impact negativ asupra venitului şi ar putea împiedica atingerea ţintei prognozate. Recenta reluare în forţă a creşterii economice (de 6,5%) a fost susţinută de o îmbunătăţire a colectării taxelor, a impozitelor şi TVA, precum şi de o creştere a salariilor.

Riscuri. Potrivit experţilor economici independenţi, creşterea PIB cu 6,5% în prima jumătate a acestui an, corelată însă cu o creştere puternică a consumului, duce la mărirea deficitului în exporturile nete, ceea ce pune problema dacă asemenea rate de creştere a PIB-ului pot fi susţinute pe termen mediu. Deficitul comercial rămîne un subiect de îngrijorare, ridicînd probleme în ceea ce priveşte competitivitatea economiei pe termen lung. Politica monetară a BNM intenţionează o reducere graduală a inflaţiei în acelaşi timp cu evitarea unei aprecieri reale excesive a monedei naţionale. Ţintirea inflaţiei ar putea avea efecte dacă aceasta ar fi introdusă în paralel cu menţinerea unui control asupra ratei de schimb valutar.

Producţia de bunuri şi servicii din Moldova pierde tot mai mult susţinerea pieţei naţionale, gradul de acoperire a consumului intern a ajuns la circa 60%. În lipsa unei oferte adecvate a producătorilor naţionali, expansiunea cererii interne a dus la mărirea diferenţei dintre importuri şi exporturi, cu impact deosebit de negativ asupra soldului balanţei comerciale. Anul trecut, diferenţa dintre importuri şi exporturi s-a înclinat în favoarea importurilor cu 622 milioane USD. Patronii se declară îngrijoraţi de faptul că investiţiile străine directe (58,3 milioane USD) şi de portofoliu (2,03 milioane USD) nu au reuşit să echilibreze balanţa contului curent. Aşa se explică faptul că salariul mediu net în Moldova nu constituie nici a zecea parte din media europeană.

Comparaţii

1. În perioada 1999-2003, PIB-ul în Moldova a crescut cu peste 21%, în acelaşi timp Letonia a înregistrat un salt de 36,4%, iar Estonia de 29,1%.
2. PIB/locuitor în Moldova (la paritatea puterii de cumpărare) este de 650 Euro în 2003, de 16,410 în Slovenia, şi de 12,960 în Ungaria.
3. Investiţiile străine directe în economie sînt în Moldova de 2,5% din PIB în 2003, iar în Estonia de 28,4%, şi de 26,0% în Cehia.

2. Banca Naţională îşi măreşte vistieria internaţională

Potrivit datelor statistice ale Băncii Naţionale a Republicii Moldova, rezervele valutare ale acesteia au atins la sfîrşitul lunii septembrie un nivel record de 391,6 milioane USD. Această majorare s-a produs ca urmare a masivelor procurări de valută străină de către Banca Centrală, care în condiţiile unui excedent de valută pe piaţa locală a realizat în trimestrul trei o cotă impresionantă de cumpărări - 117 milioane USD. Astfel, BNM a reuşit să-şi restabilească rezervele valutare internaţionale la cota dinaintea crizei financiare ruse din 1998 ce a avut efecte regionale, inclusiv pentru Republica Moldova.

După punerea în circulaţie a monedei naţionale în noiembrie 1993, Banca Naţională a reuşit să dubleze rezervele valutare în următorii trei ani, cînd acestea au crescut de la 180 milioane pînă la 365,7 milioane USD, însă după criza financiară rezervele s-au micşorat de circa 2,5 ori, pînă la un nivel de 143 milioane USD în decembrie 1998. Totodată, chiar dacă în 1999-2003 finanţarea Republicii Moldova de către FMI, a căror împrumuturi sînt utilizate, de regulă, pentru completarea rezervelor valutare, a fost întreruptă în repetate rînduri, Banca Centrală a reuşit să majoreze pe parcursul a cinci ani rezervele internaţionale cu peste 150 milioane USD, în special prin achiziţiile de valută de pe piaţa internă.

În anul 2004, Banca Naţională a procurat peste 120 milioane USD, achiziţii generate în mare parte de transferurile efectuate de rezidenţii Republicii Moldova aflaţi la muncă în străinătate care se estimează la sute de milioane de dolari. Evoluţia rezervelor valutare a întrecut chiar şi prognozele unor experţi independenţi care anticipau un nivel al rezervelor internaţionale a BNM la sfîrşitul acestui an de 350 milioane USD.

3. Tensiuni în ramura de producere a zahărului

Mai mulţi reprezentanţi al întreprinderilor de producţie a zahărului care au participat în cadrul unui seminar au declarat că industria zahărului nu va putea supravieţui în cazul în care atît Parlamentul, cît şi Guvernul nu vor susţine propunerea de a reduce cota TVA pentru producătorii de zahăr de la 20% pînă la 8%. Participanţii la seminar şi-au expus nemulţumirea faţă de creşterea preţurilor la resursele energetice, care într-un fel revendică cheltuieli suplimentare şi nu permite majorarea alocaţiilor financiare pentru achiziţiile de materie primă.

Principalii producători de zahăr, printre care "Sudzucker Moldova" şi "Marr Sugar Moldova", au efectuat un studiu de piaţă estimînd că preţul maxim pentru 1 tonă/zahăr, din punctul de vedere al competitivităţii, poate atinge un nivel la care acesta se comercializează pe piaţa internaţională - 460-480 USD, fără TVA inclusă. Însă un astfel de preţ pentru zahărul moldovenesc poate fi stabilit doar în condiţiile de export al acestui produs care ar depăşi necesităţile consumului intern, precum şi după introducerea unor sisteme de evidenţă², control şi reglementare a pieţei, similare celor din Uniunea Europeana, sînt de părere producătorii. Potrivit prognozelor, în acest an Moldova va obţine o recoltă de 850-900 mii tone de sfeclă de zahăr, din care ar putea să se producă cca 90 mii tone de zahăr. Pentru satisfacerea consumului intern Republica Moldova are nevoie anual de cca 85 mii tone de zahăr.

Anul trecut Rusia şi Ucraina au exclus din regimul de liber schimb zahărul importat din Republica Moldova. Ulterior, Ucraina a impus o taxă vamală în mărime de 300 de euro pentru o tonă, iar Rusia, la rândul ei - 45% din valoarea importului sau nu mai puţin de 150 de euro pentru o tonă. Într-un proiect de protocol, semnat între Republica Moldova şi Rusia, se prevede că exportul de zahăr pe piaţa rusească în regim de liber schimb va fi preluat abia din ianuarie 2005 cu o cotă anuală de maximum 5 mii tone.

Anterior, producătorii de zahăr au estimat că preţul la zahăr ar putea să cunoască noi creşteri pe piaţa internă, după ce pe parcursul ultimei perioade acesta s-a scumpit cu aproximativ 10%. Mai mult ca atît, reprezentanţii fabricilor de zahăr sînt de părerea că pînă la finele acestui an zahărul nu poate fi vîndut la un preţ mai mic de 7 lei pentru un kilogram, deoarece în caz contrar fabricile vor înregistra pierderi. În această ordine de idei, Guvernul a decis să instituie la zahărul alb o TVA de 8%³, dat fiind faptul că întreprinderile de producere a zahărului cumpără sfeclă cu o cotă a TVA de 5% şi comercializează produsul final la o taxă de 20%, fără îndoială că în aceste condiţii preţul de vînzare a zahărului este firesc să crească. Noua taxă va fi aplicată atît la zahărul moldovenesc, cît şi la cel de import.

4. Relaţii cu instituţiile financiare internaţionale

• La 19 octombrie, s-a încheiat vizita de două zile a lui Shigeo Katsu, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. Scopul vizitei a constat în prezentarea noului director regional al BM pentru Ucraina, Belarusi şi Moldova, Paul Bermingham, care de la 1 octombrie a.c a devenit succesorul lui Luca Barbone.

  Shigeo Katsu şi Paul Bermingham au avut întrevederi cu Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, preşedintele Parlamentului Eugenia Ostapciuc, primul-ministru Vasile Tarlev, alţi oficiali de la Guvern şi Parlament. Discuţiile s-au concentrat asupra sprijinului de mai departe oferit de Banca Mondială pentru programul Moldovei în vederea edificării economiei de piaţă şi reducerea sărăciei. Reprezentanţii BM au reconfirmat interesul preponderent al instituţiei respective pentru implementarea de către Guvern a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS).

  Mesajul principal al reprezentanţilor BM s-a referit la faptul că Guvernul are misiunea să dovedească consecvenţă în implementarea reformelor în toate domeniile, îndeosebi în sectorul agrar, în sfera electroenergetică, menţinerea unui mediu investiţional favorabil atît pentru investitorii străini, cît şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii din Republica Moldova. În mod special s-au discutat pe marginea obstacolelor din sectorul agrar. Modificările legislaţiei funciare, reglementările privind exportul de ceriale etc. ar trebui să ţină cont de prevederile SCERS, să fie consultate cu părţile interesate şi cu BM. Au fost menţionate decalaje între prevederile legilor şi practicile de implementare a acestora.

  Reprezentanţii BM au anunţat că BM a finalizat procesul de elaborare a noii Strategii de Asistenţă a Ţării (SAT) pentru Moldova, care urmează să fie discutată la 14 decembrie 2004.

• La 20 octombrie a.c. primul-minustru Vasile Tarlev, ministrul Finanţelor Zinaida Grecianîi şi guvernatorul Băncii Naţionale Leonid Talmaci au avut întrevederi cu reprezentanţii misiunii FMI în frunte cu Marta de Castello Branco, consilier la Departamentul Europa II al FMI, care în perioada 19 octombrie - 3 noiembrie a.c. au efectuat o vizită la Chişinău cu scopul examinării situaţiei economice şi financiare din Republica Moldova.

  În cadrul discuţiilor s-a constatat că potenţialul dezvoltării economice nu este valorificat pe deplin în pofida succeselor economice înregistrarte în ultimii ani. Premiarul moldovean a accentuat importanţa susţinerii de către FMI a implementării Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi necesitatea elaborării unui plan de acţiuni comun în acest sens.

  După încheierea vizitei reprezentanţii FMI vor face un raport privind evaluarea situaţiei economice din RM pe care îl va prezenta Consiliului Executiv al FMI. O notă consultativă a FMI şi BM referitoare la SCERS urmează a fi discutate la Consiliul director al BM la 11 noiembrie 2004.

III. Transnistria

• După o soluţionare nesatisfăcătoare a problemei şcolilor moldoveneşti cu predarea în grafia latină din regiunea transnistreană, tensiunile dintre părţile moldovenească şi cea transnistreană au reizbucnit la 15 octombrie a.c., cînd administraţia transnistreană a instalat un post permanent de control între cartierul Severnîi şi localitatea Varniţa, şi altul între Severnîi şi Tighina, în locul unor echipe mobile de control vamal mobilizate în iulie 2004. Localitatea Varniţa, situată pe malul stîng al Nistrului şi subordonată Chişinăului, se află în zona de securitate, zonă în care, potrivit acordului de încetare a focului din 1992, este interzisă desfăşurarea oricăror forţe paramilitare, iar orice deschideri trebuie coordonate cu comandamentul unit al forţelor de menţinere a păcii. Zeci de locuitori ai satului Varniţa au instalat cu începere de la 17 octombrie, în semn de protest, baraje de beton pe autostrada Chişinău-Tighina, care trece pe lîngă localitate. Militari ruşi ai forţelor de pacificare au încercat să înlăture barajele sătenilor la 19 octombrie fără autorizarea Comandamentului unit al forţelor de pacificare şi fără a înlătura şi posturile vamale transnistrene din preajma satului. În cadrul şedinţei Comisiei Unificate de Control din 22 octombrie a.c. partea transnistreană a acceptat să-şi retragă cele două posturi vamale în schimbul retragerii de către partea moldovenească a unui post fiscal instalat la intrarea în Varniţa în iunie 2004. De mai mult timp vameşii şi grănicerii transnistreni îi intimidează pe locuitorii satului Varniţa care pleacă la Tighina, supunîndu-i unor controale şi amenzi nemotivate.

  În acest context, reprezentantul special al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Igor Savolski, aflat între 25 şi 26 octombrie în vizită la Chişinău alături de reprezentantul Moscovei la negocierile în problema transnistreană Valeri Nesteruşkin, au întreprins o tentativă de reanimare a procesului de negocieri dintre Chişinău şi Tiraspol. Savolski a specificat că iniţiativa Preşedintelui Voronin cu privire la Pactul de Stabilitatea şi Securitate pentru Republica Moldova se află în faza de consultări, aceasta nefiind legată în mod direct de problema transnistreană. Cei doi oficiali ruşi au declarat că parteneriatul strategic cu Republica Moldova este pentru Rusia "o opţiune nestrămutată, iar pentru depăşirea eventualelor dificultăţi sînt necesare doar acţiuni coordonate şi un dialog permanent". La sfîrşitul vizitei cei doi au declarat că formatul pentalateral de negocieri în problema transnistreană este funcţional şi altul nu există, dar au ezitat să dea un răspuns tranşant atunci cînd au fost întrebaţi dacă Chişinăul este disponibil să reia negocierile în acest format.

  Poziţia Chişinăului oficial cu privire la ineficacitatea formatului actual de negocieri şi necesitatea revizuirii acestuia a fost reiterată de către ministrul Afacerilor Externe, Andrei Stratan, în cadrul conferinţei de presă din 25 octombrie a.c. Aceeaşi poziţie a fost adoptată şi de vicepreşedintele legislativului de la Chişinău, Vadim Mişin, care a sugerat în cadrul unei conferinţe de presă la 28 octombrie a.c. că deoarece formatul pentalateral de negocieri nu a adus nici un rezultat, acesta trebuie schimbat pînă la 1 ianuarie 2005 în conformitate cu principiile "unui teritoriu unic şi integrat, a unui spaţiu vamal, bancar, valutar şi de apărare unic" însă fără participarea liderului separatist Igor Smirnov.

  În timp ce perspectivele reluării dialogului între Chişinău şi Tiraspol rămîn incerte, Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat la 27 octombrie a.c. în lectură finală modificări la programul de privatizare din Transnistria pentru 2001 - 2004, pe care l-a completat cu cîteva zeci de întreprinderi, inclusiv două dintre cele mai mari întreprinderi din regiune - fabrica de confecţii "Tirotex" şi Combinatul de divinuri "Kvint". Modificările au fost propuse de către "ministrul transnistrean al economiei" în septembrie curent fiind motivate de "situaţia politică şi economică dificilă cauzată de sancţiunile impuse de către Moldova Transnistriei". Potrivit agenţiei transnistrene oficiale, Olvia-press, la "ministerul economiei" transnistrean au fost depuse deja cîteva cereri de participare la privatizarea companiei "Tirotex" de la companii ruseşti şi de la o firmă olandeză. Cele două întreprinderi urmează a fi privatizate pînă la sfîrşitul anului curent, în ciuda Legii cu privire la privatizarea în raioanele din stînga Nistrului şi municipiul Bender adoptată recent de legislativul de la Chişinău, care prevede trecerea cu începere de la 1 ianuarie 2005 a tuturor întreprinderilor transnistrene în proprietatea privată a angajaţilor unităţilor economice în cauză.

• Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe a făcut publică, la 18 octombrie a.c., informaţia referitoare la consultaţiile trilaterale - Uniunea Europeană, Republica Moldova şi Ucraina - care s-au desfăşurat la Bruxelles în ziua de 15 octombrie a.c., consultanţii prezidate de Gerhard Lohan, şef de unitate în Directoratul general pentru relaţii externe al Comisiei Europene.

  În cadrul trilateralei, delegaţia Republicii Moldova, condusă de Eugenia Chistruga, viceministru al Afacerilor Externe, a solicitat sprijinul UE pentru a determina Ucraina, care "generează dificultăţi", să respecte acordurile bilaterale de cooperare vamală dintre Republica Moldova şi Ucraina în scopul neadmiterii exporturilor din Transnistria prin teritoriul Ucrainei fără completarea documentelor vamale în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Problema a reapărut la 1 august a.c. după ce în urma impunerii de către autorităţile transnistrene a reînregistrării şcolilor moldoveneşti din Transnistria, autorităţile moldoveneşti au impus, la rîndul lor, eliberarea certificatelor vamale agenţilor economici transnistreni numai după reînregistrare în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Deşi în 2003, aproape peste doi ani după introducerea la 1 seprembrie 2001 de către autorităţile Republicii Moldova a noilor ştampile vamale, Ucraina a fost determinată cu sprijinul UE să recunoască doar documentele vamale eliberate de Chişinău, după reizbucnirea conflictului legat de şcolile moldoveneşti din Transnistria Ucraina a început iarăşi să permită traficul mărfurilor transnistrene prin teritoriul ei fără legalizarea vamală a Republicii Moldova, invocînd argumente de ordin umanitar cu referire la numărul înalt de deţinători ai cetăţeniei ucrainene în Transnistria. În aceste circumstanţe, delegaţia Republicii Moldova a insitat asupra instituirii cît mai urgente a controlului comun pe segmentul transnistrean de frontieră, învocînd "dinamica traficului ilicit de persoane, arme şi droguri pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene".

  UE s-a arătat dispusă să sprijine: a) găsirea unei soluţii pentru problema controlului de frontieră; b) procesul de implementare a acordurilor vamale bilaterale moldo-ucrainene; c) instituirea unui control vamal comun pe segmentul transnsitrean al frontierei moldo-ucrainene ; d) să aloce asistenţă financiară serviciilor vamale moldoveneşti pentru implementarea unui sistem computerizat privind schimbul de informaţii între serviciile vamale ale părţilor.

IV. Relaţii externe

• În cadrul vizitei de lucru la Londra, din perioada 19-20 octombrie a.c., Andrei Stratan a avut un şir de întrevederi cu Des Browne, ministrul britanic pentru Cetăţenie şi Migraţie din cadrul MAI, Denis MacShane, membru al Parlamentului, ministrul pentru Afaceri Europene, Adam Ingram, ministru de Stat la Ministerul Apărării.

  În cadrul întrunirilor au fost discutate: a) iniţiativa preşedintelui Vladimir Voronin privind Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova; b) căile de soluţionare a problemei transnistrene; c) modalitatea implementării Planului de Acţiuni RM-UE; d) modalităţile de facilitare a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni; e) colaborarea în domeniul securităţii şi managementului frontierei în contextul relaţiilor Republicii Moldova cu UE; f) oportunităţile de promovare a investiţiilor în Republica Moldova în cadrul Biroului Britanic pentru Construcţii şi Consultanţă etc.

  Probleme refritoare la suportul iniţiativei privind Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova, căile de soluţionare a problemei transnistrene şi modalitatea implementării Planului de Acţiuni RM-UE au fost abordate şi în cadrul întîlnirii la Bruxelles, din 21 octombrie a.c., a ministrului Afacerilor Externe, Andrei Stratan, cu înalte oficialităţi din NATO şi UE.

• La 22 octombrie a.c., în cadrul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor participante la SEECP, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Stratan, a semnat Declaraţia Republicii Moldova privind aderarea la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) în calitate de observator. Cooperarea regională în cadrul SEECP are drept obiectiv integrarea europeană şi cuprinde aspecte politice, economice, de securitate etc. Din acest punct de vedere SEECP reprezintă un mecanism colectiv de cooperare între statele participante şi UE.

• La 25 octombrie a.c., după încheirea turneiului diplomataic la Londra, Bruxelles şi Bucureşti, Andrei Stratan, ministrul de Externe, a făcut bilanţul acestuia în cadrul unei conferinţe de presă, afirmînd următoarele: a) în anul 2005, Uniunea Europeană va deschide o reprezentanţă la Chişinău, iar, începînd cu 1 ianurie 2005, Republica Moldova îşi va deschide reprezentanţa la Bruxelles; b) Planul de Acţiuni UE-RM urma să fie semnat la 28 octombrie, pentru ca ulterior să fie ratificat de către noua componenţă a Comisiei Europene la 22 noiembrie ; c) UE şi-a anunţat disponibilitatea de a susţine Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova. Poziţia UE va fi sincronizată cu celelalte părţi cărora li s-a propus să susţină Pactul; d) România intenţionează să discute iniţiativa privind Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova în cadrul unor consultări ministeriale moldo-române ; e) Federaţia Rusă a lăsat să se înţeleagă că are o poziţie favorabilă vizavi de semnarea Pactului de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova; f) NATO nu poate să se implice direct în soluţionarea diferendului de pe Nistru, însă urmăreşte cu interes evoluarea evenimentelor din Transnistria ; g) mesajul transmis de către autorităţile moldoveneşti cancelariilor străine este că Chişinăul pledează în continuare pentru rezolvarea diferendului transnistrean în cadrul unor negocieri, dar va căuta o formulă optimă în raport cu formatul pentalateral.

• În perioada 26-27 octombrie a.c. Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a aflat în vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia omologului său azer, Ilham Aliev.

  În cadrul vizitei au fost semnate opt documente bilaterale, inclusiv Acordul dintre Guvernele celor două state privind colaborarea economică pe termen lung, Acordul între Ministerele Agriculturii, Planul de consultări dintre Ministerele Afacerilor Externe, Declaraţia preşedinţilor celor două state referitoare la extinderea şi aprofundarea cooperării în diverse domenii în plan bilateral şi în cadrul structurilor regionale şi internaţionale etc.

  Cei doi preşedinţi s-au pronunţat pentru "conjugarea eforturilor în vederea soluţionării paşnice a conflictelor teritoriale cu care se confruntă cele două state, în baza normelor general acceptate şi a principiilor dreptului internaţional".

  În cadrul vizitei preşedintele Vladimir Voronin a precizat cîteva lucruri: a) Republica Moldova nu intenţionează să părăsească CSI, deşi regretă gradul scăzut de eficienţă a acesteia; b) pledează pentru armonizarea principiilor de cooperare în cadrul CSI cu cele acceptate în cadrul UE; d) are rezerve faţă de perspectivele GUUAM, remarcînd faptul că în ultima vreme în cadrul GUUAM au fost lansate iniţiative interesante.

• La 1 noiembrie a.c. a început vizita oficială de două zile în Republica Moldova a preşedintelui Albaniei, Alfred Moisiu. Scopul vizitei preşedintelui albanez a constat în " impulsiona relaţiile dintre ambele ţări în domeniul comercial-economic şi cel al integrării europene". În cadrul vizitei au fost semnate două acorduri bilaterale privind cooperarea în domeniul zootehnic şi protecţia socială a pieţei forţei de muncă.

V. Studii, analize, comentarii

Strategia "3D" - de la "extremism" la consens?
Oazu Nantoi, 3 noiembrie 2004

Un grup de experţi independenţi din Moldova a elaborat şi propune opiniei publice din Moldova şi din afară Strategia 3D şi Planul de Acţiuni (Road Map) pentru reintegrarea Moldovei

»»»

Ce ne oferă Proiectul Legii Bugetului Public pentru 2005?
Iurie Gotişan, 3 noiembrie 2004

Ofertele electorale ale Proiectului Legii Bugetului Public Naţional pentru 2005 nu sînt scutite de promisiuni supergeneroase: creşteri de salarii minime şi medii, cheltuieli suplimentare pentru instituţiile din sfera bugetară, indexarea pensiilor, majorarea alocaţiilor şi compensaţiilor, însă acestea apar mult sporite în cazul în care Guvernul nu a anticipat influenţa factorilor interni şi externi care vor afecta mai mult sau mai puţin bugetul precum şi în absenţa unei viziuni clare de prognozare a acestuia

»»»