versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Ratingul financiar şi competitivitatea externă a Moldovei, Iurie Gotişan
Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova, Igor Boţan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Acte legislative

Legea pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2004 prevede micşorarea veniturilor bugetului de stat cu 170 milioane lei, cheltuielile fiind majorate cu 109 milioane lei. Veniturile totale ale bugetului de stat vor constitui 5,477 milioane lei, iar cheltuielile totale 5,416 milioane lei, bugetul avînd astfel chiar un anumit proficit.

Prin legea adoptată s-a confirmat că anul curent vor fi încasate mai puţine accize decît s-a preconizat iniţial - 109,1 milioane lei (numai la benzină şi motorină se vor încasa cu 59,1 milioane lei mai puţin decît se sconta iniţial). Din cauza faptului că cursul de schimb al monedei naţionale faţă de valutele convertibile a fost diminuat comparativ cu estimările iniţiale, venitul net al Băncii Naţionale care urma să fie transferat la bugetul de stat s-a micşorat cu 251 milioane lei. Din bugetul de stat vor fi achitate sumele stabilite de instanţele judecătoreşti pentru rezilierea contractelor cu acţionarii străini care au investit în hotelul "Dacia" (20,2 milioane lei) şi în societatea pe acţiuni "Europharm" (25,4 milioane lei). Legea prevede că în bugetul de stat nu vor intra anumite sume din granturile externe - 277,5 milioane lei.

Pentru a fi asigurată acumularea veniturilor prevăzute de Legea bugetului de stat, pînă la sfîrşitul anului curent veniturile fiscale anuale urmează să fie supraîndeplinite cu o sumă de 267 milioane lei, iar veniturile colectate de Departamentul Vamal - cu circa 471 milioane lei.

Legea prevede cheltuieli suplimentare pentru cîteva domenii, printre care şi achitarea datoriei Companiei "Teleradio-Moldova" - 14,2 milioane lei. Această propunere a iscat dezbateri controversate, reprezentanţii opoziţiei acuzînd guvernarea de faptul că ascunde delapidările şi irosirea de bani publici de către conducerea companiei. Reprezentanţii majorităţii parlamentare au replicat prin faptul că datoriile respective au fost acumulate anterior, inclusiv înainte de anul 2001, precum şi prin necesitatea de a susţine compania în proces de transformare, care necesită cheltuieli suplimentare, inclusiv pentru plata compensaţiilor stabilite de legislaţie pentru persoanele disponibilizate.

Legea adoptată de Parlament prevede şi crearea în componenţa bugetului de stat a unui fond în sumă da 15,3 milioane lei pentru subvenţionarea lucrărilor de arătură de toamnă tîrzie. Fondul în cauză va fi format din contul micşorării alocaţiilor pe unele poziţii din buget.

Prin Legea privind reducerea cotei TVA pentru zahăr s-a stabilit că zahărul din sfeclă de zahăr importat şi/ sau livrat pe teritoriul republicii se supune taxei pe valoarea adăugată la cota de 8%, în loc de 20% cum se practică în prezent. Legea a fost elaborată ca urmare a crizei financiare create pe piaţa zahărului, existenţa stocurilor imense de zahăr (circa 108 mii tone la un consum intern de 80 de mii tone), criză care s-a datorat cantităţilor impunătoare de zahăr pătrunse pe piaţa internă din Ucraina prin contrabandă şi la preţuri mai joase ca cele la zahărul autohton.

În urma implementării modificărilor se preconizează reducerea intrărilor de zahăr prin contrabandă, stimularea activităţii producătorilor autohtoni prin obţinerea de către aceştia a veniturilor din care se vor achita impozite şi taxe în buget.

Legea pentru modificarea legii cu privire la veterani stabileşte că persoanele care au o vechime în muncă de peste 35 ani pentru femei şi de peste 40 ani pentru bărbaţi, dar nu au fost decorate cu ordine şi medalii, nu s-au învrednicit de titluri onorifice ale Republicii Moldova sau ale fostei URSS ori de distincţii departamentale vor beneficia de bilete pentru tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani. În prezent de dreptul respectiv beneficiază doar veteranii care au ordine, medalii sau titluri onorifice prevăzute de legislaţia în vigoare.

Un alt act legislativ aprobat de Parlament este Legea pentru ratificarea Convenţiei asupra interzicerii perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi toxice şi asupra distrugerii lor. Convenţia în cauză a fost semnată la 10 aprilie 1972 în scopul asigurării progresului în direcţia dezarmării generale şi totale prin intermediul interzicerii dezvoltării, producerii şi stocării armelor bacteriologice şi toxice şi eliminării acestora din arsenalele statelor-părţi. Fiecare stat-parte la Convenţie se obligă:

• niciodată, în nici o circumstanţă să nu dezvolte, producă sau stocheze agenţi microbieni sau alt fel de agenţi biologici sau toxici, oricare ar fi originea lor sau metoda de producere, de tipul şi în cantităţi care nu se justifică prin scopuri profilactice, de protejare sau alte scopuri paşnice;
• niciodată, în nici o circumstanţă să nu dezvolte, producă sau stocheze arme, echipament sau alte mijloace de răspîndire a agenţilor sau toxinelor sus-menţionaţi în scopuri ostile sau în conflicte armate;
• să distrugă sau să deverseze în scopuri paşnice toţi agenţii, toxinele, armele, echipamentul care se află în posesia sa sau sub jurisdicţia sau controlul său;
• să nu transfere, direct sau indirect, nici unui beneficiar şi să nu sprijine, în nici un fel, vreun stat, grup de state sau organizaţie internaţională în fabricarea sau dobîndirea agenţilor, toxinelor, armelor, echipamentului;
• să ia orice măsuri necesare pentru interzicerea şi prevenirea dezvoltării, producerii, stocării achiziţionării sau reţinerii de agenţi, toxine, arme, echipament;
• să coopereze la desfăşurarea oricăror investigaţii iniţiate de către Consiliul de Securitate, să ofere ajutor oricărei părţi la Convenţie, dacă Consiliul de Securitate decide că partea respectivă a fost expusă pericolului ca urmare a violării prevederilor Convenţiei.

Parlamentul a formulat şi o rezervă la Convenţie, apreciind că pînă la restabilirea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, prevederile convenţiei se vor aplica doar pe teritoriul controlat efectiv de autorităţile Republicii Moldova.

Din acelaşi domeniu face parte şi Legea privind aplicarea Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora. Legea adoptată de Parlament prevede procedura de aplicare a Convenţiei, drepturile şi obligaţiile subiecţilor din domeniu, interdicţiile pentru orice persoană să aplice arme chimice interzise, precum şi atribuţiile Autorităţii Naţionale speciale competente în domeniu. Convenţia respectivă a fost ratificată de Republica Moldova în anul 1995.

Legea bugetului de stat pentru anul 2005 a fost adoptată săptămîna trecută în lectură definitivă. Legea prevede pentru anul viitor venituri la bugetul de stat în valoare de 7 473,2 milioane lei şi cheltuieli de 7 724,2 milioane lei. Spre deosebire de bugetul din acest an, cînd acesta a fost proiectat pe un excedent de 340 milioane de lei, iar după ultimele modificări - de 61 milioane lei, finanţele publice pentru anul 2005 vor avea un deficit de cca 251 milioane lei.

Legea bugetului public pentru anul 2005 a fost elaborată pe o creştere a PIB-ului cu 6% (36,7 miliarde lei), o rată a inflaţiei de 9% şi un curs mediu de schimb de 12,7 lei pentru un USD. La capitolul impozite este anunţată reducerea poverii fiscale atît pentru persoanele juridice, cît şi pentru cele fizice. Totodată, pierderile de venituri la buget în urma modificării condiţiilor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice şi juridice sînt estimate de către Ministerul Finanţelor la 1 miliard de lei. Însă s-ar putea ca aceste scăderi ale veniturilor bugetare să se regăsească în investiţiile pe care firmele moldoveneşti le vor face ca urmare a scăderii impozitelor.

Oficialităţile au declarat la prezentarea bugetului pentru 2005 că acesta conţine o puternică orientare socială, însă mai mulţi observatori economici au admis că suma cheltuielilor cu caracter social reprezintă circa 13% din PIB. Adică mai mult de 1/2 din bugetul consolidat! "Nu e nimic nou că aceste cheltuieli au crescut sensibil într-un an electoral. Este un semn de dispreţ la adresa cetăţenilor, cărora, după ce sînt furaţi prin acte de corupţie, li se "ung" ochii cu generozitatea guvernamentală. Dublarea cheltuielilor pentru programele sociale prin reclama guvernamentală drept care li se face este imorală, mai ales că măsurile cu pricina sînt exacerbate în scop politic", sînt de părere mai mulţi experţi independenţi.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

2.1. Remanieri

În şedinţa sa din 3 noiembrie curent Executivul a decis numirea viceministrului Finanţelor, Mariana Durleşteanu, în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

2.2. Hotărîri

• La 1 noiembrie curent, în cadrul unei şedinţe extraordinare, Guvernul a decis să acorde producătorilor agricoli, ca urmare a scumpirii produselor petroliere, subvenţii în mărime de 500 de lei la fiecare tonă de motorină utilizată pentru lucrările agricole de toamnă. Subvenţiile vor fi acordate dintr-un fond special, care, potrivit unor surse oficiale, va constitui circa 15 milioane lei.

• În scopul contracarării traficului cu fiinţe umane, la iniţiativa Preşedintelui ţării, Guvernul a introdus la 3 noiembrie o restricţie la perfectarea paşapoartelor de circulaţie în străinătate pentru minorii ai căror părinţi sînt divorţaţi. Aceste acte vor putea fi eliberate numai dacă va exista consimţămîntul ambilor părinţi, autentificat notarial.

• La 10 noiembrie, Cabinetul de miniştri a aprobat proiectele Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea acesteia. Documentele respective au fost elaborate în urma activităţii Comisiei pentru elaborarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, instituită la 7 noiembrie 2003 prin decret prezidenţial. Proiectele Strategiei şi Planului de acţiuni corespunzător acesteia au fost definitivate în variantă iniţială încă la începutul anului în curs, ele fiind date publicităţii la 22 aprilie 2004 pentru a fi supuse dezbaterilor publice. Dacă rezultatele dezbaterilor pe marginea conţinutului proiectelor în cauză nu se cunosc, atunci se ştie că aceste documente au fost supuse deja unei expertizări din partea instituţiilor specializate ale Consiliului Europei.

  Strategia îşi propune drept obiective:

  • asigurarea supremaţiei legii (identificarea domeniilor afectate, condiţiilor care favorizează corupţia, prevenirea acesteia şi întărirea sistemului de măsuri de detectare şi contracarare);
  • asigurarea independenţei celor trei ramuri ale puterii de stat şi prevenirea corupţiei în fiecare din ele;
  • perfecţionarea cadrului legislativ în conformitate cu cerinţele legislaţiei internaţionale;
  • asigurarea transparenţei activităţii instituţiilor publice, a accesului la informaţie, promovarea standardelor etice;
  • activizarea societăţii civile şi a sectorului privat în prevenirea corupţiei, crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei.

  Măsurile de prevenire şi combatere a corupţiei identificate în Strategie vizează:

  • perfecţionarea cadrului legislativ;
  • asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în activitatea politică;
  • eficientizarea sistemului instituţional;
  • diminuarea efectelor corupţiei asupra sectorului privat;
  • intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă;
  • extinderea colaborări internaţionale.

  În context, se cere de amintit că, dată fiind întîrzierea aprobării de către Legislativ a Strategiei menţionate mai sus, Guvernul a adoptat printr-o moţiune guvernamentală, la 3 august 2004, Planul de acţiuni pentru eficientizarea interacţiunii şi colaborării organelor de drept şi de control în combaterea criminalităţii şi corupţiei. Planul reia şi dezvoltă o serie de prevederi din cadrul Strategiei, care vizează dimensiunea colaborării organelor de drept şi de control şi a căror valorificare nu mai poate fi amînată.

• Una dintre cele mai importante hotărîri guvernamentale adoptate în această perioadă vizează reorganizarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în vederea optimizării activităţii acestuia. Aceasta prevede reduceri de cadre şi transformarea departamentelor în direcţii. Astfel, ministerul în cauză va include următoarele zece direcţii: Direcţia politică salarială şi colaborare cu partenerii sociali; Direcţia politici în domeniul asigurărilor sociale; Direcţia politici familiare şi oportunităţi egale; Direcţia reforme şi sinteze; Direcţia economie, finanţe, evidenţă contabilă şi gestiune; Direcţia relaţii externe; Direcţia asistenţă socială; Direcţia instituţii sociale; Direcţia juridică şi Direcţia resurse umane.

• Executivul a aprobat şi Regulamentul cu privire la modul de atribuire a statutului de veteran de război. Potrivit documentului, titlul de veteran de război poate fi atribuit militarilor care au luptat în armata sovietică sau în armata română în timpul celui de al doilea război mondial, participanţilor la acţiunile de luptă pe teritoriul altor state în cadrul forţelor armate ale fostei URSS, participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea fostei URSS, la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii Republicii Moldova, a persoanelor care au luptat în detaşamentele de partizani sau au activat în structurile Ministerului de Interne sau ale securităţii fostei URSS în perioada celui de al doilea război mondial.

• Potrivit Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2005, aprobat la 10 noiembrie de Executiv, începînd cu anul viitor deţinătorii poliţelor de asigurare medicală vor putea beneficia din contul acestora şi de unele servicii stomatologice, cum ar fi extirparea dinţilor sau unele intervenţii de urgenţă, precum şi de unele investigaţii medicale. Suplimentarea numărului de servicii medicale acordate pe baza deţinerii poliţelor de asigurare medicală s-a produs însă după ce acestea s-au scumpit cu 50 la sută, valoarea lor ajungînd de la 441,23 lei în 2004 la 664,40 lei în 2005.

3. Preşedinţie

3.1. Decret privind destituirea vicedirectorului SIS

Preşedintele Vladimir Voronin a decretat la 1 noiembrie destituirea lui Simion Rusu din funcţia de director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Cu toate că textul decretului nu menţionează motivele destituirii, aceasta nu mai constituie nici de departe o necunoscută în situaţia în care Consiliul Suprem de Securitate (CSS) ceruse încă din octombrie curent eliberarea din funcţie a acestui oficial, întrucît serviciilor specializate ale SIS, aflate în subordinea directă a lui Simion Rusu, le-a fost imputat eşecul prevenirii furtului unei cantităţi însemnate de armament şi muniţii de la unitatea militară din Bulboaca.

3.2. Iniţiative

• Reorganizarea Cancelariei de Stat

  Preşedintele ţării a lansat în cadrul şedinţei Guvernului din 3 noiembrie curent iniţiativa reorganizării Cancelariei de Stat în Aparatul Guvernului. Potrivit Preşedintelui, "Cancelaria a fost o ambiţie a guvernelor anterioare, iar în prezent aceasta nu face altceva decît să dubleze activităţile mai multor ministere şi departamente". Anticipînd criticile mai multor observatori, potrivit cărora iniţiativa de faţă poartă un caracter electoral vădit, o dată ce aceasta a survenit abia la sfîrşitul perioadei de guvernare a Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin a subliniat în continuare că "trebuie să reuşim restructurarea acestei structuri pînă la alegeri, pentru că cei care vor veni la guvernare ar putea să nu facă nimic bun în acest sens".

  Iniţiativa Preşedintelui Voronin a fost deja aprobată de Executiv şi votată în prima lectură de Parlament.

• Programul Naţional "Satul moldovenesc"

  O altă iniţiativă a şefului statului, anunţată în cadrul unei reuniuni la care au participat membrii Cabinetului de miniştri şi preşedinţii de raioane vizează elaborarea unui program naţional de dezvoltare social-economică a satelor în perioada 2005-2015. În opinia Preşedintelui Voronin, documentul respectiv va trebui compatibilizat cu Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi va trebui să includă aspecte concrete vizînd perspectiva dezvoltării bazei de producţie a satelor, crearea unor noi agenţi economici în baza consolidării terenurilor agricole, a staţiunilor de maşini, centrelor de deservire veterinară şi de achiziţie a producţiei agricole, implementarea tehnologiilor avansate de creştere a culturilor agricole, a producţiei ecologic pure, extinderea suprafeţelor de viţă de vie etc.

  Programul de faţă urmează să fie elaborat pînă la 8 ianuarie 2005 în trei etape: la nivelul fiecărei localităţi, la nivel de raion şi la nivel naţional. Astfel pînă la 15 decembrie curent fiecare localitate rurală va trebui să-şi întocmească propriul program de dezvoltare, urmînd ca între 15-20 decembrie fiecare raion să generalizeze programele de dezvoltare a localităţilor pe care le include într-un program de dezvoltare a respectivei unităţi teritorial-administrative de nivelul doi. În cadrul etapei finale Guvernul va trebui pînă la 8 ianuarie 2005 să elaboreze programul naţional în care îşi vor găsi reflectare programele raionale de dezvoltare a satelor.

II. Politici economice

1. Republica Moldova este o ţară cu un ritm relativ lent al reformelor

Potrivit ultimului raport privind procesul tranziţiei la economia de piaţă al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Republica Moldova este catalogată drept o ţară cu un ritm relativ lent al reformelor, dar care are un rezultat peste medie, 2,7 faţă de nivelul maxim de 4,5 puncte. Aceeaşi opinie, privind faptul că tempoul de implementare a reformelor este lent în Moldova, au exprimat-o şi experţii Agenţiei Internaţionale de Evaluare Financiară FITCH Ratings.

În raportul elaborat de BERD, pe o scară a tranziţiei între ţările-membre ale CSI, Republica Moldova devansează Azerbaidjanul, Tadjikistanul, Uzbekistanul, Belarusul şi Turkmenistanul, însă este devansată de Rusia, Ucraina, Georgia, Armenia, Kazahstan şi Kîrgîzstan. BERD apreciază că succese notorii au înregistrat ţările din Europa Centrală, unde Ungaria este în topul clasamentului, fiind urmată de Cehia, Slovenia, Estonia şi Letonia, ţări care au fost încurajate anume de perspectiva calităţii de membru al Uniunii Europene. Turkmenistanul şi Belarusul sînt apreciate de BERD ca state cu un nivel foarte scăzut al reformelor, cu un punctaj de sub 1,5.

În cei zece ani de cînd a lansat primul proiect de împrumut în Republica Moldova, BERD a implementat proiecte în valoare totală de peste 170 milioane de USD, fiind singurul investitor financiar occidental care a plasat mijloace atît în proiecte guvernamentale, cît şi în cele private. În total, 29 proiecte de investiţii care reprezintă 0,9% din sumele direcţionate de BERD în ţările în dezvoltare din Europa Centrală şi de Est şi în Asia Centrală au fost plasate în Republica Moldova. Cele mai importante resurse financiare, în valoare de peste 50 milioane de dolari, au fost direcţionate spre sectorul financiar-bancar din ţară.

2. BM a aprobat SCERS şi a declarat disponibilitatea de a o finanţa

Consiliul director al Băncii Mondiale a aprobat la 11 noiembrie, la Washington, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi a declarat disponibilitatea de a acorda Guvernului de la Chişinău asistenţa financiară pentru realizarea acesteia. Valoarea asistenţei financiare va fi stabilită la 14 decembrie 2004, cînd Consiliul director al BM va examina şi va aproba noua Strategie de Asistenţă pentru Moldova, prevăzută pentru următorii trei ani.

În acelaşi timp, oficialii BM şi-au exprimat îngrijorarea în cîteva domenii, în care politica Guvernului nu corespunde prevederilor SCERS. În context, au fost numite ritmul încet în promovarea reformelor structurale şi nivelul înalt de imixtiune a Guvernului în activitatea economică. Consiliul director al BM a recomandat autorităţilor moldoveneşti să-şi modifice politica ce ţine de monopolul de stat, eliberarea licenţelor, consolidarea funciară şi subvenţiile în agricultură, reforma pensiilor şi de privatizare.

În caz de implementare cu succes a acestora, valoarea asistenţei financiare, acordate Moldovei de către BM, va fi majorată cu 50 %. Se preconizează că Guvernul va delega mijloacele obţinute de la BM spre investiţii în dezvoltarea serviciilor rurale, asistenţei sociale, învăţămîntului, infrastructurii, în susţinerea businessului mic şi mijlociu. Mai mulţi experţi independenţi au calificat strategia drept un document "neviabil", iar 95% din acţiunile SCERS nu prevăd o îmbunătăţire a situaţiei deja existente în Republica Moldova, de aceea strategia este mai mult ca "o notă de plată" pentru Banca Mondială, înaintată sub pretextul de a soluţiona unele probleme considerate prioritare.

SCERS este un document de politici economice şi acţiuni ce urmează să fie implementate în 2004-2006 pentru a realiza o creştere economică durabilă şi reducerea sărăciei. Documentul prevede, în particular, reducerea în jumătate, pînă în anul 2015, a numărului de oameni cu venituri zilnice sub 2,15 dolari, de la 39,8% în anul 2002 pînă la 18,0% în 2015. Circa 60% din fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor SCERS, cheltuieli evaluate la 9,2 miliarde lei, urmează să fie acoperite din credite şi finanţări nerambursabile externe. Principalul scop al Strategiei este obţinerea creşterii economice pe calea menţinerii stabilităţii macroeconomice, îmbunătăţirii mediului de afaceri şi urgentarea reformelor structurale, consolidarea dezvoltării resurselor umane pe calea îmbunătăţirii situaţiei în domeniul învăţămîntului şi sănătăţii, ridicarea nivelului protecţiei sociale şi reducerea sărăciei.

III. Problema transnistreană

La 8-9 noiembrie în oraşul bulgar Varna a avut loc o rundă de consultări dintre ministrul moldovean al Reintegrării Vasile Şova şi şeful departamentului de externe de la Tiraspol Valeri Liţkai, la care au participat şi reprezentanţii mediatorilor în problema transnistreană - OSCE, Rusia şi Ucraina. Consultările au fost convocate la iniţiativa preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Solomon Passy, ministrul bulgar de Externe, la aproape trei luni după ce Chişinăul şi-a suspendat participarea la formatul pentalateral de negocieri.

După încheierea consultărilor ministrul Şova a declarat că deocamdată este prematur să se vorbească de reluarea negocierilor, dar a admis posibilitatea continuării consultărilor cu Tiraspolul. Potrivit acestuia, Chişinăul a formulat în cadrul consultărilor o serie de propuneri care ar permite detensionarea relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol, precum identificarea unor mecanisme care ar garanta o activitate de lungă durată a şcolilor cu predarea în baza grafiei latine, restabilirea legăturii telefonice prin cablu dintre cele două maluri şi lichidarea tuturor posturilor de control din zona de securitate, instalate fără acordul Comisiei Unificate de Control.

În acelaşi timp, Şova s-a arătat decepţionat de rezultatele convorbirilor, acuzînd mediatorii de pasivitate şi de lipsa unui consens, ceea ce nu a permis valorificarea "intenţiilor serioase" ale Chişinăului în cadrul acestor consultări. "Am simţit că printre mediatori lipseşte un consens, sau o poziţie comună cu privire la promovarea unor propuneri cu privire la procesul de negocieri", a declarat Şova, citat de Moldavskie vedomosti, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la 12 noiembrie la Chişinău. În aceeaşi zi ministrul Reintegrării a convocat o întrevedere cu ambasadorii statelor UE şi cu cel al SUA, la care a declarat că consultările de la Varna au demonstrat ineficienţa formatului pentalateral şi necesitatea de a-l modifica. Şova a îndemnat statele UE şi SUA să se implice mai activ în reglementarea crizei transnistrene, şi a chemat SUA, UE, Rusia, Ucraina şi România să susţină Declaraţia cu privire la Stabilitatea şi Securitatea Republicii Moldova, aşa încît aceasta să poată fi semnată la reuniunea interministerială a OSCE de la Sofia din luna decembrie.

Departamentul de externe de la Tiraspol, pe de altă parte, a publicat la 13 noiembrie pe site-ul agenţiei de oficiale de ştiri Olvia-press o declaraţie cu privire la consultările de la Varna, în care Tiraspolul se arată deschis pentru "o colaborare constructivă pe principii de egalitate" cu toţi participanţii la mecanismul pentalateral de negocieri. În declaraţie se mai spune că "consultările de la Varna nu au fost suficiente pentru a dinamiza dialogul moldo-transnistrean/…/din cauza nedorinţei părţii moldovene de a relua negocierile". "Transnistria este alarmată, în primul rînd, de faptul că schimbările frecvente ale poticii moldovene au dus la situaţia în care poziţia Republicii Moldova la Varna a fost una cu totul confuză", se mai spune în declaraţie.

În acelaşi timp, ambasadorul rus cu misiuni speciale, Valeri Nesteruşkin, citat de presa de la Chişinău, a apreciat drept pozitiv faptul desfăşurării consultărilor de la Varna, la care Chişinăul şi Tiraspolul au putut discuta direct. Potrivit lui Nesteruşkin, Moscova speră că în viitorul apropiat vor avea loc noi consultări de acest gen.

Între timp, sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat la 3 noiembrie, în prima lectură, concepţia politicii externe a Transnistriei, potrivit căreia Transnistria aspiră să devină subiect cu drepturi depline al dreptului internaţional şi să-şi construiască relaţiile cu alţi subiecţi ai sistemului internaţional pe principii de egalitate. Potrivit concepţiei, poziţia Transnistriei în negocierile cu Chişinăul va reieşi din principiul egalităţii dintre părţi şi din prevederile acordurilor semnate anterior. O metodă realistă de depăşire a neînţelegerilor cu Chişinăul ar putea fi obţinută prin crearea unei "asociaţii interstatale" cu Republica Moldova, care nu ar afecta suveranitatea şi independenţa statelor vizate şi ar acoperi o întreagă varietate de modele, de la federaţie contractuală la stat comun sau stat unionist.

Tot în perioada de referinţă administraţia de la Tiraspol a demarat recensămîntul populaţiei din regiune. Agenţia oficială de ştiri Olvia-press transmite că recensămîntul se desfăşoară fără suport financiar din exterior, iar datele obţinute vor fi utilizate doar pe teritoriul Transnistriei. Documentele pentru recensămînt au fost pregătite la Kiev de către o filială locală a firmei germane UBM Solutions Gmbh, care are experienţă de organizare a recensămînturilor în Georgia şi Ucraina. Potrivit Basa-press, mai mulţi localnici recenzaţi au declarat că în chestionarele recensămîntului se conţin şi întrebări care se referă la cetăţenie, naţionalitate, limbile vorbite etc., ceea ce-i face pe unii analişti de la Chişinău să creadă că autorităţile transnistrene vor folosi rezultatele recensămîntului pentru a demonstra existenţa unui aşa-zis "popor transnistrean", care nu are nimic în comun cu Republica Moldova.

Datele preliminare ale recensămîntului vor fi făcute publice în decembrie curent, iar cele finale peste aproximativ şase luni. Acestea nu vor fi recunoscute oficial de Chişinău deoarece administraţia transnistreană nu a permis experţilor internaţionali să monitorizeze recensămîntul. Anterior, din cauza neînţelegerilor cu Chişinăul, administraţia de la Tiraspol a refuzat să organizeze recensămîntul o dată cu cel realizat în Republica Moldova la 5-12 octombrie curent. Potrivit ultimului recensămînt al populaţiei organizat în 1989, în Transnistria locuiau circa 700 000 de oameni.

IV. Relaţii externe

1. Comisia mixtă moldo-română

La 8 noiembrie curent, la Chişinău, a avut loc şedinţa Comisiei mixte interguvernamentale moldo-române pentru colaborare economică, comercială şi tehnico-ştiinţifică. În cadrul acesteia părţile au examinat oportunităţile de cooperare în domeniile agriculturii, transportului, energeticii, cercetării ştiinţifice şi dezvoltării ştiinţifice, precum şi au convenit asupra semnării unor protocoale de colaborare în domeniile industriei, standardizării şi statisticii. Documentele consemnează ataşamentul Comisiei faţă de obiectivele integrării europene pe care şi le propune fiecare parte, fapt pentru care s-a decis ca acest organism interguvernamental să poarte pe viitor denumirea de Comisie de colaborare economică şi integrare europeană.

V. Studii, analize, comentarii

Ratingul financiar şi competitivitatea externă a Moldovei
Iurie Gotişan, 18 noiembrie 2004

În pofida unei creşteri economice durabile, agenţiile internaţionale de rating nu au ridicat calificativul de ţară pentru Republica Moldova, motivîd că ritmul reformelor economice este lent, iar datoria publică externă rămîne încă a fi mare

»»»

Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova
Igor Boţan, 18 noiembrie 2004

În prezent, SUA, UE şi România se declară favorabile semnării unei Declaraţii privind Stabilitatea şi Securitatea RM, aceasta semnificînd doar asumarea unor obligaţiuni morale de susţinere a doleanţelor RM. Nici vorbă de semnarea unui Pact, care după cum insista Preşedintele RM urma să fie "un act de drept internaţional"

»»»