ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. II, nr. 42, 15-28 noiembrie 2004

Activitatea instituţiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Acte legislative

Hotărîrea privind expertizarea proiectelor de acte legislative la Consiliul Europei a constituit obiectul unor dezbateri parlamentare contradictorii şi îndelungate. Menirea documentului iniţiat de Guvern este de a stabili mecanismul de coordonare a procesului de expertizare a proiectelor de acte legislative şi de implementare a recomandărilor experţilor Consiliului Europei în conţinutul lor.

În calitate de organ responsabil a fost propus Ministerul Justiţiei, ceea ce a şi provocat nemulţumirea mai multor deputaţi, care au apreciat astfel că unui organ de specialitate al puterii executive îi vor fi atribuite funcţii de coordonare şi control referitor la activitatea principalelor instituţii din stat - Parlament, Guvern şi Preşedinte.

Actul include prevederi referitoare la:

  • determinarea din timp a listei de proiecte care urmează a fi supuse expertizării la CE, la propunerea instituţiilor centrale ale puterii şi după o coordonare prealabilă cu CE;
  • modul de examinare a recomandărilor experţilor CE şi de implementare a acestora în conţinutul proiectelor;
  • monitorizarea permanentă a procesului de expertizare şi implementare a recomandărilor experţilor CE.

Un alt document important adoptat de Parlament este Legea privind mărirea sumei minime a plăţilor în numerar efectuate de agenţii economici. În prezent legislaţia cu privire la antreprenoriat prevede că faţă de întreprinderile şi organizaţiile care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte 15 mii de lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat. Sancţiunile menţionate nu se aplică doar la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează altfel decît în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

Prin aceasta lege suma respectivă a fost majorată de la 15 mii la 100 mii lei. Măsura respectivă, considerată drept o metodă de eliminare a barierelor tehnice în calea comerţului, a fost solicitată în ultima vreme cu insistenţă de către majoritatea agenţilor economici.

În comparaţie cu textul Legii privind reorganizarea Cancelariei de Stat în Aparat al Guvernului, votat în primă lectură, în urma examinării acestuia în lectura a doua au fost excluse o serie de prevederi referitoare la obligaţia cunoaşterii de către funcţionari a limbilor moldovenească şi rusă, precum şi cele care interziceau activitatea organizaţiilor politice şi a asociaţiilor obşteşti în cadrul Aparatului Guvernului.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT). cuprins articolul precedent articolul următor


2. Guvern

2.1. Hotărîri

  • La 15 noiembrie a.c., Guvernul a adoptat hotărîrea nr. 1249 privind iniţierea negocierilor asupra proiectului Protocolului la Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind principiile perceperii impozitelor indirecte în comerţul reciproc.

  • La 19 noiembrie a.c., Guvernul a adoptat hotărîrea nr. 1281 privind adoptarea regulamentului cu privire la modul de atribuire a statutului şi de eliberare a legitimaţiilor de veteran de război. În conformitate cu regulamentul, statutul de veteran de război se atribuie participanţilor la război: a) în cadrul armatei sovietice în cel de la doilea război mondial; b) în cadrul armatei române în cel de al doilea război mondial; c) angajaţilor civili, ai afacerilor interne şi ai organelor securităţii sovietice în cel de al doilea război mondial; d) persoanelor care au participat la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova; e) persoanelor participante la acţiunile de lupă din Afganistan etc., precum şi unor categorii de persoane asimilate participanţilor la război. Legitimaţiile de veteran de război se păstrează şi se eliberează beneficiarilor de către Departamentul Administrativ-Militar şi de structurile teritoriale de subordine.
cuprins articolul precedent articolul următor


3. Preşedinţie

  • La 16 noiembrie a.c., Preşedintele Vladimir Voronin, a emis decretul nr. 2096-III prin care Natalia Vişanu a fost numită în funcţia de şef al Serviciului de presă al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova şi purtător de cuvînt al Preşedintelui.

  • În perioada 21-23 noiembrie, şeful statului Vladimir Voronin a efectuat o vizită oficială în Israel. El s-a întîlnit cu omologul lui israelit, Moshe Katsav, cu prim-ministrul Ariel Sharon şi cu ex-prim-ministrul Israelului şi preşedintele Partidului Avoda, Shimon Peres. În cadrul întrevederilor cu oficialităţile israelite a fost discutată problema dublei impuneri şi posibilitatea soluţionării acesteia. De asemenea, a fost abordată tema separatismului şi a terorismului cu care se confruntă cele două state. Delegaţia Republici Moldova a semnat cu oficialităţile israelite acorduri de cooperare în domeniul turismului, activităţii vamale, standardizării şi în domeniul sănătăţii.

    Şeful statului a vizitat Zidul Plîngerii, Complexul memorial "Yad Vashem", dedicat eroilor şi martirilor Holocaustului, a vizitat Biserica Sfintei Treimi şi Biserica Sfîntului Mormînt.

cuprins articolul precedent articolul următor


II. Politici economice

1. Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei au fost estimate la începutul lunii noiembrie în mărime de 390,9 milioane USD, care s-au menţinut în general la nivelul lunii precedente, cînd activele oficiale de rezervă au atins un nivel record de 391,6 milioane USD. Cea mai mare parte din rezerve le constituie disponibilităţile şi plasările la termen - 297,09 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale - 108,63 milioane USD şi în băncile cu oficii în străinătate - 188,46 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 93, 80 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) în sumă de 81,74 mii USD şi o poziţie de rezervă la FMI în mărime de 7,47 mii USD.

În luna octombrie, BNM a procurat pe piaţa interbancară 2,5 milioane USD. Evoluţia activelor oficiale de rezervă în acest an a întrecut chiar şi aşteptările unor experţi independenţi, care anticipau un nivel al rezervelor valutare la sfîrşit de an de 350 milioane USD. BNM a reuşit să restabilească rezervele valutare la cota dinaintea crizei financiare ruse din 1998 ce a afectat întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova. După acel colaps financiar rezervele s-au micşorat de circa 2,5 ori, de la 365,7 milioane USD pînă la nivelul de 143 milioane USD.

2. Evoluţiile de viitor ale cursului de schimb leu/ dolar

Mai mulţi funcţionari ai instituţiilor financiar-bancare au afirmat că rata de schimb de 12,7 lei pentru un dolar american, care a fost luată în calcul la elaborarea bugetului de stat pentru anul viitor, "pare a fi reală". Aceasta mult va depinde atît de unii factori interni, cît şi externi, ce ar putea să determine raportul leu/ dolar.

Printre factorii externi care ar putea exercita presiuni pe piaţa valutară internă, experţii indică, în primul rînd, afluxurile de valută străină din exterior, estimîndu-se că acestea ar putea creşte şi în continuare şi, respectiv, cu efecte de apreciere a leului. Consecinţele aprecierii monedei naţionale ar putea fi creşterea deficitului comercial şi a celui de cont curent. Însă într-o economie mică, deschisă şi dependentă de pieţele externe precum este cea a Republicii Moldova un curs de schimb fix este absurd să-l menţii. În acelaşi timp, existenţa unui curs de schimb fix (care de fapt a fost promovat de BNM) a protejat piaţa valutară internă împotriva multitudinii evoluţiilor negative de pe pieţele financiare internaţionale. De asemenea, raportul leu/ dolar ar putea să fie influenţat şi de tendinţa de depreciere a dolarului SUA faţă de alte valute străine, în special, faţă de euro.

Totodată, analiştii menţionează că există mai mulţi factori ce vor atenua unele abateri de proporţii. Printre aceştia se numără începutul campaniei electorale, ce implică o perioadă de "linişte" pe piaţa valutară. Ca urmare, experţii prognozează că în următoarele trei-patru luni, rata de schimb leu/ dolar ar putea să aibă o fluctuaţie între minimum 12,30 şi maximum 12,60 lei pentru un dolar.

3. Poziţia investiţională a Moldovei

Săptămîna trecută, la Chişinău s-a desfăşurat un forum investiţional internaţional, care a avut ca principal "Moldova - deschisă business-ului mondial" şi care a decurs sub patronatul şefului statului Vladimir Voronin. La această reuniune au fost prezenţi peste 120 reprezentanţi ai mai multor firme şi companii din străinătate, precum şi peste 300 de funcţionari, ambasadori, oameni de afaceri locali şi reprezentanţi ai organismelor financiare internaţionale.

În cadrul acestui forum Preşedintele Voronin a specificat că strategia investiţională a Republicii Moldova, care a fost elaborată de către Guvern, are drept obiectiv final relansarea şi accelerarea dezvoltării economice a ţării prin asigurarea unui ritm înalt de creştere a investiţiilor, în special a influxului de investiţii străine directe. Voronin a mai menţionat că Republica Moldova în 2005 speră pe o creştere a volumului investiţiilor străine directe (ISD) cu 10%.

Potrivit datelor statistice, 40% din totalul investiţiilor plasate în economia naţională provin din ţările membre ale UE, 24% din ţările CSI, 4% din ţările Europei Centrale şi de Sud-Est şi 32% din alte ţări. Sectoarele care prezintă un interes deosebit pentru investitorii străini sînt cel al energiei electrice, gazelor şi apei, care au atras 35% din stocul total al ISD, cel al industriei prelucrătoare - 27%, al comerţului cu ridicata şi amănuntul - 16%, al transporturilor şi comunicaţiilor - 12%, al construcţiilor - 2%.

În acest context, potrivit recentului raport publicat de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) cu privire la investiţiile mondiale, în care au intrat 187 de ţări, Republica Moldova ocupă locul 110 în ceea ce priveşte potenţialul de atragere a investiţiilor externe. Unul dintre cei mai relevanţi indici care au stat la baza investigaţiilor prezentate în raport este că volumul total al investiţiilor străine în lume pentru anul 2003 a scăzut cu mai bine de 20%. În raportul similar al UNCTAD de anul trecut Republica Moldova în 2002 a fost poziţionată pe locul 109 din 140 de state.

Valoarea totală a investiţiilor străine directe plasate în Moldova a fost estimată, către sfîrşitul anului 2003, la nivelul de 790 milioane USD. Intrările de ISD în Moldova s-au diminuat în 2003 cu peste 50% în raport cu 2002, pînă la 58 milioane USD. După indicele performanţei intrărilor de ISD, care este calculat în funcţie de raportul investiţiilor străine directe faţă de mărimea economiei ţării, Republica Moldova a coborît pe locul 25, faţă de poziţia anterioară - 18. Însă potrivit acestui indicator, Moldova este cea mai bine plasată dintre ţările CSI.

Nivelul total al datoriilor externe a Moldovei a depăşit 1,3 miliarde de dolari, rambursarea acestora fiind dificil de realizat, mai ales în condiţiile în care ţara este ocolită de fluxurile de capital străin. În absenţa unor intrări financiare externe, corelate cu persistenţa proastă a relaţiilor dintre Chişinău şi principalele organisme creditoare internaţionale, Republicii Moldova îi va fi extrem de greu să-şi finanţeze deficitele din sectorul extern şi în anul ce vine. Pentru celelalte state cu economie de piaţă funcţională, finanţarea deficitelor se arată mult mai uşoară, datorită nivelului ridicat de investiţii străine. Spre exemplu, în România media anuală a investiţiilor străine este de 1,5 miliarde dolari, pe cînd valoarea totală a investiţiilor străine directe plasate în Moldova în peste 10 ani de tranziţie se estimează aproximativ la 800 milioane de dolari.

Infrastructura este într-o stare desuetă, legislaţia are un rol decorativ, iar nivelul investiţiilor străine, care constituie în medie doar 4% din PIB, este incomparabil cu cel din Polonia, Cehia sau Ungaria care au o pondere a investiţiilor străine directe în PIB de cca 30%. Fără îndoială că o ţară atît de mică şi săracă, precum este Republica Moldova, cu un cadru legislativ complex, instabil şi ambiguu, nu prezintă interes ca piaţă de desfacere a capitalurilor şi puţini dintre investitorii străini găsesc sol fertil pentru plasarea mijloacelor financiare în economia Moldovei.

Ponderea investiţiilor străine directe (ISD) în PIB
în unele ţări din Europa Centrală şi de Est

Ţara                         ISD
                Investiţii 1991-2002 (%PIB)
Bulgaria                    18,5
Republica Cehă              29,4
Estonia                     33,2
Ungaria                     31,5
Letonia                     35,2
Lituania                    19,6
Republica Moldova            3,9
Polonia                     28,8
România                     15,9
Slovacia                    10,2
Slovenia                    16,3

Sursa: ECE (2003), Economic Survey of Europe, United Nations, Economic Commission for Europe, Geneva. cuprins articolul precedent articolul următor


III. Problema transnistreană

Federaţia Rusă nu va semna Declaraţia de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova în cadrul reuniunii interministeriale a OSCE de la Sofia, a declarat noul ambasador al Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Nicolai Reabov, în cadrul unei conferinţe de presă ţinută la 24 noiembrie la Chişinău.

Potrivit Moldavskie vedomosti, Federaţia Rusă nu a respins şi nici nu a ignorat iniţiativa Preşedintelui Vladimir Voronin cu privire la semnarea unui Pact de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova1, ci a propus ca un astfel de document să servească drept punct final şi parte componentă a pachetului de acorduri internaţionale ce urmează să fie semnate în procesul de reglementare transnistreană. Astfel, semnatarii acestuia nu vor fi garanţi doar ai integrităţii teritoriale şi neutralităţii Republicii Moldova, ci şi a principiilor democratice de edificare a unei societăţi multiculturale în baza unui stat comun cu Transnistria.

Potrivit ambasadorului Reabov, Republica Moldova a ignorat propunerile Rusiei şi i-a remis în schimb spre examinare un proiect de Declaraţie propus de SUA şi sprijinit de UE. "Rusia nu acceptă o astfel de evoluţie a evenimentelor. De aceea, noi nu vom examina astfel de documente", a declarat Reabov, citat de aceeaşi sursă. Pe de altă parte, Victor Stepaniuc, liderul grupului parlamentar al PCRM, care, fiind solicitat să comenteze declaraţia ambasadorului Federaţiei Ruse, a afirmat că "diplomatul rus nu poate cunoaşte cu certitudine intenţiile Guvernului Rusiei" şi că "negocierile cu Moscova continuă inclusiv la nivel de semnatari ai documentului". Faptul că pe marginea textului Declaraţiei se mai poartă încă negocieri cu Kremlinul a fost confirmat ceva mai devreme de Ian Boag, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova, şi de John F. Tefft, asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia.

În altă ordine de idei, Reabov şi-a exprimat nedumerirea faţă de catalogarea de către conducerea moldovenească a recentei runde de consultării a mediatorilor în problema transnistreană de la Varna drept eşec şi faţă de refuzul acestora de a reveni la masa de negocieri. Reabov a infirmat existenţa unor neînţelegeri între mediatori, invocînd documentul final semnat la Varna, în care mediatorii îşi declară sprijinul pentru o reglementare politică a conflictului transnistrean, în baza propunerilor mediatorilor şi a documentelor semnate anterior.

În continuare Reabov a reafirmat sprijinul Rusiei pentru Memorandumul Kozak, care, a reamintit dînsul, a fost elaborat în proporţie de 80% de chiar conducerea moldovenească, a respins ideea înlocuirii actualelor forţe de pacificare din regiune constituite în mare parte din pacificatori ruşi cu forţe multinaţionale, pe motiv că acestea şi-au demonstrate eficienţa, şi a declarat că deşi Rusia consideră Transnistria drept parte a Moldovei, aceasta nu va renunţa la dialogul cu autorităţile şi instituţiile care există de facto în regiunea transnistreană.

Declaraţiile lui Reabov au provocat un val de reacţii atît din partea autorităţilor Republicii Moldova, cît si din partea opiniei publice. Ministerul de Externe de la Chişinău a emis la 25 noiembrie un comunicat în care acuză Rusia de încălcarea rigorilor eticii diplomatice, iar ziarul guvernamental Moldova suverană a acuzat Rusia de aplicare a "tacticilor totalitare" în relaţiile bilaterale şi cele internaţionale. Preşedintele fracţiunii parlamentare a comuniştilor Victor Stepaniuc a declarat într-un interviu acordat Radio Europa Liberă că atît Rusia, cît şi Ucraina sînt "obligate", în calitate de state garante, să semneze Declaraţia şi că statutul Rusiei de stat garant în problema transnistreană îşi va pierde orice sens dacă aceasta nu va semna Declaraţia în cauză la Sofia. Vlad Cubreacov, liderul fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat, a calificat drept "agresive şi provocatoare" declaraţiile lui Reabov, care au demonstrat statutul formal "pe hîrtie" de garant al Rusiei în problema transnistreană.

Mai mulţi analişti politici de la Chişinău au comentat declaraţiile diplomatului rus în lumina crizei electorale din Ucraina, unde sprijinul masiv pe care l-a acordat Rusia candidatului pro-rus a demonstrat cît de departe ar putea merge Rusia pentru a-şi proteja poziţia de hegemon în aşa-zisa "vecinătate apropiată", întrebîndu-se dacă nu cumva acelaşi scenariu urmează să fie repetat şi la Chişinău.

Pe de altă parte, observatorii au făcut mai multe paralele între declaraţiile lui Reabov şi evenimentele legate de Memorandumul Kozak din ajunul reuniunii OSCE de la Istanbul din anul trecut. Astfel, se pare că pentru Rusia a devenit deja o obişnuinţă să tensioneze situaţia în problema transnistreană în ajunul summit-urilor OSCE pentru a putea ca atunci cînd se va pune în discuţie problema retragerii trupelor şi muniţiilor ruseşti din Transnistria, să poată invoca "circumstanţe politice nefavorabile" care o împiedică să-şi îndeplinească obligaţiile asumate.


1 Termenul de "Pact" pentru un astfel de document a fost propus de Preşedintele Voronin. În urma consultărilor purtate cu SUA şi UE pe marginea acestei iniţiative, acest termen a fost substituit cu cel de "Declaraţie", ceea ce implică şi anumite modificări de substanţă ale documentului, rămase încă necunoscute opiniei publice largi. cuprins articolul precedent articolul următor


IV. Relaţii externe

1. UE, SUA şi România susţin Declaraţia de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova

În perioada de referinţă, la Chişinău a avut loc vizita Troicii UE, la nivel de înalţi funcţionari, a lui John F. Tefft, asistent adjunct al Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia şi cea a unei delegaţii din partea României, condusă de Anca Ilinoi, director general pentru Afaceri Politice, toate aceste trei evenimente fiind interconexe. Elementul de legătură al acestora îl constituie exprimarea susţinerii din partea reprezentanţilor acestor trei actori internaţionali şi regionali - UE, SUA şi România - pentru semnarea Declaraţiei de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova la Consiliul ministerial al OSCE de la Sofia, preconizat pentru decembrie curent.

Dată fiind actuala situaţie politică din Ucraina, poziţia acesteia faţă de iniţiativa semnării unui astfel de document la Sofia rămîne încă incertă, în timp ce viziunea Kremlinului pare să contrasteze esenţial cu cea a UE, SUA şi a României. Acest lucru a fost evidenţiat de curînd de ambasadorul Federaţiei Ruse în Moldova, Nikolai Reabov.

Dincolo de examinarea problematicii legate de semnarea Declaraţiei de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova, în cadrul reuniunilor avute de Troika UE, care a inclus reprezentanţi ai Consiliului UE, Comisiei Europene, Preşedinţiei în exerciţiu a UE, precum şi ai viitoarei Preşedinţii Luxemburgheze, cu Preşedintele Vladimir Voronin şi cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a fost abordat şi subiectul relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE în contextul politicii europene de vecinătate şi a implementării Planului de Acţiuni RM-UE. În acest context, partea moldovenească şi-a reiterat angajamentul său privind implementarea prevederilor Planului de Acţiuni RM-UE, proces consemnat, în opinia ei, prin elaborarea "Programului Naţional" de realizare a acestui document important. De o atenţie sporită s-au bucurat şi subiectele legate de relaţiile Moldovei cu instituţiile financiare internaţionale şi de viitorul scrutin parlamentar, Preşedintele Voronin menţionînd că autorităţile de la Chişinău sînt interesate ca alegerile să se desfăşoare în mod democratic şi corect, aceasta constituind pentru ele "o problemă de prestigiu". Problema viitoarelor alegeri parlamentare a fost examinată şi în cadrul unei întîlniri avute de Troika UE cu reprezentanţii societăţii civile din Moldova.

2. Reuniunea a 8-a a Mesei Regionale a PSESE

La 19 noiembrie curent, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, a participat, la Skopje, la cea de-a 8 reuniune a Mesei Regionale a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Masa Regională îndeplineşte rolul de mecanism de gestionare a PSESE şi asigură coordonarea celor trei mese de lucru din cadrul Pactului. Mesele de lucru sînt instrumente pentru menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor de bună vecinătate între statele din regiunea PSESE, prin abordarea şi soluţionarea problemelor de interes comun.

Potrivit Serviciului de presă al MAE, reuniunea Mesei Regionale a PSESE de la Skopje a fost precedată de şedinţele celor trei mese de lucru ale acestui for regional, la care au fost examinate activităţile curente, precum şi perspectivele cooperării în cadrul fiecărei iniţiative în parte. Discuţiile din cadrul Mesei de Lucru I "Democratizare şi drepturile omului" au scos în evidenţă necesitatea impulsionării cooperării pe dimensiunea parlamentară a PSESE. Cele din cadrul Mesei de Lucru II "Reconstrucţie, dezvoltare şi cooperare economică" au vizat, în fond, proiectul Tratatului privind crearea Comunităţii energetice în Europa de Sud-Est, menit să confere forţă juridică angajamentelor asumate de către statele participante la Procesele "Atena I" şi "Atena II", în cadrul cărora Republica Moldova participă cu statut de observator. Potrivit aceleiaşi surse, cu prilejul reuniunii Mesei de Lucru III, Republica Moldova şi-a reiterat interesul de a fi inclusă, cu statut de observator, în Iniţiativa MARRI (Migraţie, azil şi refugiaţi) şi în Procesul de la Ohrid.

3. Reuniunea a 5-a a Comitetului de Cooperare RM-UE

La 23 noiembrie, la Bruxelles, a avut loc cea de-a 5-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE, partea moldovenească fiind reprezentată de Marian Lupu, ministrul Economiei, şi de Victoria Iftodi, ministrul Justiţiei. În contextul examinării evoluţiilor înregistrate de Moldova în planul implementării Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), ministrul Economiei s-a referit la colaborarea comercială, cooperarea vamală şi transfrontalieră, precum şi la climatul investiţional din Republica Moldova. În acelaşi timp, ministrul Justiţiei s-a oprit la dimensiunea armonizării legislaţiei autohtone la cea comunitară, menţionîndu-se totodată şi măsurile viitoare ce vor fi luate sub acest aspect în contextul realizării Planului de Acţiuni RM-UE.

Este important a se cunoaşte că partea comunitară a adus la cunoştinţa oficialilor moldoveni propriile viziuni asupra mecanismului de evaluare a executării prevederilor Planului în cauză, mecanism care urmează a fi oficializat în timpul apropiat.

În acest context, se cere de amintit că potrivit ultimelor declaraţii oficiale, Planul de Acţiuni RM-UE urmează a fi semnat nu mai tîrziu de luna decembrie curent, deşi potrivit estimărilor oficiale de la începutul acestui an, documentul în cauză ar fi trebuit să fie semnat încă în luna mai 2004. cuprins articolul precedent


V. Studii, analize, comentarii

Piaţa valutară: noi provocări
Veaceslav Negruţa, 1 decembrie 2004

Fluctuaţiile spectaculoase ale dolarului SUA faţă de alte monede străine au pus pieţele financiare şi analiştii pe jar punînd la încercare şi nervii unor actori de pe piaţa locală »»»


Barometrul de opinie publică: deja vu sau totuşi... schimbare?
Viorel Cibotaru, 1 decembrie 2004

După lansarea, la 16 noiembrie 2004, a rezultatelor ultimului Barometru de opinie publică, mass-media şi analiştii şi-au focalizat atenţia asupra unui eventual impact imediat, lăsînd, probabil, pentru mai apoi analiza tendinţelor din opinia publică sau a schimbărilor de profunzime. Or anume aceste schimbări ar putea trezi un interes aparte, avînd în vedere perspectiva alegerilor parlamentare din 2005 din Republica Moldova »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect