versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern

Congresul al V-lea al Partidului Comuniştilor, Igor Boţan
Rata inflaţiei ne provoacă încă mari dureri de cap, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Acte legislative

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2005 stabileşte că veniturile şi cheltuielile din cadrul fondurilor în cauză vor constitui 1 miliard 320 milioane de lei, transferurile de la bugetul de stat vor constitui circa 840 milioane de lei, iar numărul de persoane care vor fi asigurate de la buget va fi de circa 1 milion 260 de mii.

Actul stipulează că prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în formă de sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile respective de plătitori, va fi în mărime de circa 670 lei. În acelaşi timp, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru categoriile respective de plătitori, prevăzute în Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, va fi în mărime de 4% (2% pentru angajator şi 2% pentru angajat). În aceeaşi ordine de idei, pentru neachitarea în termen a contribuţiilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, percepute de la plătitori, legea prevede pentru anul 2005 o penalitate în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii.

Legea privind modificarea legislaţiei în domeniul combaterii terorismului introduce o serie de amendamente la Legea cu privire la combaterea terorismului, potrivit cărora:

1. în caz de necesitate, Republica Moldova poate solicita asistenţa necesară din partea altor state, precum şi participa la desfăşurarea acţiunilor de eliberare a ostaticilor, în baza tratatelor internaţionale la care este parte;
2. au fost desemnate autorităţile responsabile de combaterea terorismului, între care:
   • Guvernul, care va fi principala autoritate responsabilă de organizarea activităţii de combatere a terorismului şi de asigurarea acesteia cu forţele, mijloacele şi resursele necesare;
   • Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova, care va asigura coordonarea activităţii autorităţilor antrenate în combaterea terorismului;
   • Serviciul de Informaţii şi Securitate, care va fi autoritatea naţională care desfăşoară nemijlocit activitatea de combatere a terorismului;
   • Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul Situaţii Excepţionale, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul Vamal, Departamentul Tehnologii Informaţionale, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei;

3. Legea prevede crearea Centrului Antitero al Serviciului de Informaţii şi Securitate - organ abilitat cu dirijarea, coordonarea şi realizarea activităţilor de combatere a terorismului.

Un alt document important aprobat de legislatori este Legea privind unele măsuri pentru transmiterea valorilor mobiliare şi cotelor de participare nesolicitate în condiţiile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare.

Întrucît prevederile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare au fost executate doar parţial - o parte din valorile mobiliare rămînînd nesolicitate de beneficiari în termenul stabilit de legislaţie şi trecînd astfel în gestiunea economică a organelor administraţiei publice locale, fără a se stabili însă dreptul de proprietate asupra lor -, legislatorii au hotărît ca valorile mobiliare şi/ sau cotele de participare ale întreprinderii agricole lichidate, transmise în gestiune economică autorităţii administraţiei publice locale şi nesolicitate de participanţii la privatizare în termenele stabilite, să se atribuie participanţilor la privatizare în conformitate cu decizia comisiei de privatizare, adoptată la momentul lichidării întreprinderii agricole.

Legea mai prevede că Departamentul Privatizării va pune în vînzare valorile mobiliare ale întreprinderilor agricole lichidate, trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu acordul acestora şi conform procedurilor stabilite de legislaţie.

Legea pentru anularea majorărilor de întîrziere şi amenzilor prevede că se anulează 100% din majorarea de întîrziere şi 50% din amenda contribuabilului care nu va avea restanţe, conform situaţiei din 31 decembrie 2004, nici în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat şi nici al Departamentului Vamal.

Scopul declarat al legii este stimularea contribuabililor de a efectua plăţile la bugetul consolidat, anulîndu-li-se în schimb majorările de întîrziere şi amenzile la toate tipurile de impozite şi taxe, stabilite de legislaţia în vigoare şi reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat şi Departamentului Vamal.

La situaţia din 1 septembrie 2004 restanţele faţă de bugetul consolidat constituiau circa 3 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate constituie majorări de întîrziere şi amenzi. S-a apreciat astfel că în cazul achitării sumelor datoriilor la buget statul va obţine mai mult decît în cazul în care va aştepta la nesfîrşit plata datoriilor împreună cu amenzile şi majorările de întîrziere.

Cel mai important act legislativ aprobat de Parlament în perioada de referinţă este Legea pentru aprobarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). Strategia în cauză este un document complex ce include strategii de dezvoltare ale diferitelor sectoare orientate spre atingerea obiectivelor generale şi priorităţilor dezvoltării ţării pe termen mediu (2005-2007) şi într-o perspectivă mai îndelungată. Principale obiective ale acesteia vizează:

1. asigurarea unei dezvoltări durabile şi social orientate;
2. reintegrarea ţării;
3. integrarea europeană.

Pentru atingerea acestor obiective politica social-economică pe termen mediu urmează a fi direcţională spre asigurarea:

1. creşterii economice continue;
2. reducerii sărăciei şi inechităţii, extinderii participării săracilor la dezvoltarea economică;
3. dezvoltării resurselor umane.

Menţinerea unor ritmuri constant înalte ale creşterii economice se presupune a fi însoţită de o îmbunătăţire substanţială a componentelor calitative ale dezvoltării - creşterea mărimii absolute şi cotei în PIB a investiţiilor în capitalul fix, sporirea receptivităţii economiei faţă de inovaţii, creşterea rolului şi cotei-părţi a ramurilor de producţie tehnologic avansate, dezvoltarea accelerată a economiei regionale şi a infrastructurii.

Sectoarele prioritare de dinamica şi dezvoltarea cărora în cea mai mare măsură va depinde atingerea obiectivelor principale pe termen mediu ale SCERS sînt: sectorul privat; administraţia publică; protecţia socială; ocrotirea sănătăţii şi educaţia; infrastructura; dezvoltarea regională şi mediul ambiant.

O parte din costul acţiunilor planificate urmează a fi acoperit din contul mijloacelor bugetului public, în timp ce altă parte - din contul granturilor şi asistenţei tehnice oferite de donatorii externi.

Legea pentru aprobarea SCERS stipulează că Guvernul, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a acesteia, va ajusta programele de dezvoltare economică şi socială şi planurile de acţiuni în vigoare la obiectivele, priorităţile şi politicile stabilite în Strategie. Mai mult, Cabinetul de miniştri va trebui, de asemenea, să raporteze în fiecare an Parlamentului mersul procesului de implementare a SCERS.

Legea pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2004 prevede majorarea alocaţiilor bugetare pentru Agenţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" cu 4,5 milioane de lei. Aceste surse vor fi destinate efectuării lucrărilor de regenerare şi extindere a fondului forestier.

Prin Legea cu privire la serviciul de curieri speciali au fost stabilite cadrul juridic, principiile de activitate, atribuţiile, obligaţiile şi drepturile Serviciului de stat de curieri speciali, modul de control şi supraveghere asupra activităţii acestuia.

Serviciul de stat de curieri speciali este definit drept parte componentă a forţelor şi mijloacelor de asigurare a securităţii ţării şi reprezintă un organ independent cu destinaţie specială al puterii executive a statului, menit să asigure păstrarea, expedierea şi distribuirea operativă a corespondenţei oficiale a ţării.

În lege au fost incluse prevederi referitoare la efectivul şi mijloacele Serviciului, protecţia socială şi juridică a angajaţilor - echivalate cu cele stabilite de legislaţie pentru colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

2. Guvern

2.1. Remanieri

La 8 decembrie a.c., Pantelei Tîltu, ex-director al Cancelariei de Stat, a fost numit în funcţia de şef al Aparatului Guvernului. În context, este de amintit că, la iniţiativa şefului statului, Parlamentul a decis de curînd reorganizarea Cancelariei de Stat în Aparat al Guvernului.

2.2. Hotărîri

• La 1 decembrie curent, Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege care prevede introducerea unei taxe de salvgardare la importul unor produse cosmetice şi de parfumerie de 20 la sută din valoarea mărfii în vamă. Proiectul prevede că taxa de salvgardare la produsele cosmetice urmează să fie aplicată pe un termen de 200 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Aprobarea documentului în cauză s-a făcut în interesul singurului producător autohton de produse cosmetice "Viorica Cosmetic", a cărui capacitate de producţie s-a redus în ultimii trei ani pînă la 25,1%, în situaţia în care în anii 2000-2003 cota produselor cosmetice de import a crescut pe piaţa noastră de la 60,95% la 81,98%.

• Executivul a acceptat amendarea Codului cu privire la contravenţiile administrative, astfel încît încălcarea regulilor şi regimului frontierei de stat să fie sancţionate cu o amendă de la zece pînă la 20 de salarii minimale, iar distrugerea sau deteriorarea semnelor de frontieră cu o sancţiune financiară de la 50 la 75 de salarii minimale.

• Guvernul a aprobat, de asemenea, proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie. Potrivit acestuia, familiile cu cel puţin patru copii, veteranii celui de-al doilea război mondial şi ai acţiunilor de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, veteranii războiului din Afganistan şi ai altor acţiuni de luptă peste hotare în cadrul forţelor armate ale fostei URSS, participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, invalizii de gradul 1 şi 2 vor beneficia de compensaţii de 50 la sută pentru achitarea serviciilor comunale, energiei electrice şi procurarea de lemn şi cărbune (în cazul localităţilor rurale).

• Una dintre cele mai importante moţiuni guvernamentale adoptate în perioada de referinţă presupune reeşalonarea pe o perioadă de 15 ani, cu un termen de graţie de 8 ani, a datoriei pe care o are Republica Moldova faţă de România, în sumă de 9,4 mln USD. Aceasta a devenit posibilă după ce miniştrii de Finanţe ai celor două ţări au convenit la 25 noiembrie curent asupra oportunităţii modificării Acordului de împrumut pe termen lung în valoare de 14,4 mln USD, semnat între părţi în 1993.

• Ţinînd cont de pierderile suportate de fermierii şi agenţii economici din localităţile din stînga Nistrului subordonate Chişinăului, ca urmare a impedimentelor create de miliţia transnistreană pentru buna desfăşurare a activităţilor de recoltare a producţiei agricole, Cabinetul de miniştri a decis compensarea parţială a acestor pierderi cu 3,5 mln lei. În acelaşi timp, Guvernul a acceptat propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale de a anula penalităţile şi sancţiunile calculate agenţilor economici respectivi pentru nevirarea la termen a plăţilor în fondul social.

  Potrivit estimărilor unei comisii guvernamentale, pierderile suportate de producătorii agricoli din zona de securitate constituie aproximativ 11,5 mln lei.

• În contextul realizării Concepţiei reformei fiscale, aprobată în 1997, Guvernul a mai aprobat proiectul Titlului al VIII-lea al Codului fiscal, care va reglementa perceperea taxelor pentru resursele naturale. Titlul în cauză urmează a fi pus în aplicare de la 1 ianuarie 2006, deoarece taxele respective au fost deja incluse în legea bugetului pentru anul viitor.

• Executivul a adoptat, de asemenea, şi Regulamentul privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea acestora. Regulamentul prevede utilizarea fondurilor de rezervă pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, restabilirea obiectivelor de importanţă locală şi culturală în cazul calamităţilor provocate de procese geologice periculoase, acordarea ajutorului financiar unic pentru sinistraţi, ajutorarea persoanelor dezavantajate, acţiuni culturale etc. Potrivit acestei moţiuni guvernamentale, cuantumul fondurilor de rezervă va fi aprobat anual de administraţia publică locală în mărime de cel mult 2% din volumul cheltuielilor bugetului local.

II. Politici economice

1. "Stabilitatea" pieţei valutare interne

Piaţa valutară internă a avut în luna noiembrie "o evoluţie stabilă", leul a înregistrat în această perioadă o depreciere nesemnificativă de 0,17% în raport cu dolarul SUA. Cursul de schimb valutar a variat de la 12,4625 pînă la 12,4841 lei pentru 1 dolar SUA. Într-un comunicat de presă al BNM se spune că în perioada similară din anii precedenţi, cu excepţia anului 2003, moneda naţională a avut aceeaşi tendinţă de depreciere uşoară. Însă în noiembrie 2003 leul s-a apreciat cu 1%, de la 13,4257 pînă la 13,2910 lei pentru 1 dolar SUA.

Unul din factorii ce au influenţat cotaţiile leului faţă de dolar în luna trecută a fost majorarea consumului de resurse energetice şi, ca urmare, a importurilor pentru perioada rece a anului. Totodată, creşterea cererii de valută străină pe piaţa internă a fost atenuată de oferta sporită de valută determinată de majorarea transferurilor de peste hotare. În condiţiile unui flux semnificativ de valută străină din exterior, Banca Naţională a continuat intervenţiile pe piaţa valutară, în scopul neadmiterii fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb. Astfel, în noiembrie 2004 au fost procurate 22,9 milioane USD.

Cursul de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA este influenţat la modul direct de valoarea tranzacţiilor în valută pe piaţa internă. Cît priveşte cursul de schimb faţă de euro, acesta, la fel ca şi faţă de alte valute, se calculează prin cross-cursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională. Astfel, deprecierea în luna noiembrie 2004 a cursului monedei naţionale faţă de euro de la 15,8965 lei/ 1 euro pînă la 16,5471 lei/ 1 euro (sau cu 4,09 %) a fost cauzată de aprecierea euro faţă de dolarul SUA pe piaţa internaţională.

Potrivit experţilor în finanţe, cu cît cursul dolar/ leu este mai mic, cu atît exporturile moldoveneşti sînt mai scumpe, iar clienţii străini încep să întoarcă spatele produselor "made in Moldova" pentru a se orienta spre produse mai ieftine. Aprecierea leului este un adevărat şoc pentru exportatori. Mărfurile de producţie autohtonă se vor dovedi a fi mai scumpe în comparaţie cu cele din străinătate. În final, aceasta va duce la diminuarea exporturilor şi la creşterea importurilor, ori a exportului net (încasărilor nete din export) şi la creşterea cursului de schimb.

Impactul va fi şi mai mare dacă creşterea puterii leului se va dovedi o tendinţă de durată. Cu toate acestea, ieftinirea importurilor nu va fi simţită la buzunar de populaţie. Însă, deşi cursul leului se apreciază, preturile la bunurile din import nu scad. Din contra, avem pusee inflaţioniste cum este cazul pieţei imobiliare. Preturile apartamentelor şi caselor, exprimate în euro sau dolari, au crescut cu 25% în ultimul an.

Cine cîştigă dintr-un leu mai puternic:

• importurile se ieftinesc: fie cresc profiturile importatorilor, fie scad preţurile la bunurile de import;
• moldovenii plătesc mai puţin (în echivalent lei) în contul ratelor la credite în valută;
• Moldova - cosmetizată în statisticile internaţionale - poate atrage mai mulţi investitori.

Cine pierde dintr-un leu mai puternic:

• exportatorii care trebuie să-şi vîndă produsele mai scump;
• moldovenii cu depozite sau economii în valută;
• există riscul unei crize financiare: dacă leul începe să se deprecieze brusc.

2. Rezervele valutare ale BNM au depăşit 400 milioane de dolari

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale au constituit, la sfîrşitul lunii noiembrie, 405,9 milioane USD, fiind cel mai înalt nivel înregistrat de la introducerea în circulaţie, la 29 noiembrie 1993, a leului moldovenesc. La 31 decembrie 2003 rezervele valutare au fost estimate la 302,2 milioane USD.

În condiţiile unei oferte semnificative de valută pe piaţa valutară internă, generată în mare parte de transferurile efectuate de rezidenţii Republicii Moldova aflaţi la muncă în afara ţării, Banca Naţională a cumpărat peste 240 milioane USD, totodată aceasta a avut de rambursat credite primite de la Fondul Monetar Internaţional, iar în mai a acordat Guvernului un împrumut în lei moldoveneşti echivalent cu circa 50 milioane USD pentru răscumpărarea cambiilor de la concernul rus "Gazprom".

BNM a reuşit să restabilească rezervele valutare la cota dinaintea crizei financiare ruse din anul 1998 care a afectat întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova şi a condus la micşorarea rezervelor valutare, de circa 2,5 ori, pînă la nivelul de 143 milioane USD. Potrivit analiştilor economici independenţi, probabil că BNM încearcă să-şi refacă un stoc considerat normal de rezerve valutare cu scopul ca Moldova să aibă mai multă credibilitate (să-şi refacă imaginea) atît pe pieţele internaţionale de capital, cît şi în faţa finanţatorilor externi.

3. Inflaţia întrece prognozele pentru acest an

Potrivit ultimului raport lunar al Departamentului Statistică şi Sociologie (DSS), rata inflaţiei în Republica Moldova a constituit în luna noiembrie 1,8%, iar rata cumulativă, pentru cele 11 luni ale anului curent, a fost de 10,7%, în timp ce bugetului de stat pentru 2004 a fost construit pe o inflaţie de 9%.

În noiembrie indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut faţă de luna precedentă cu 2,4%, la produsele nealimentare - în medie cu 1,3%, iar tarifele pentru servicii s-au majorat cu 1,1%. Cele mai mari majorări de preţuri au fost înregistrate pe parcursul lunii trecute la ouă, cu 23,7%, legumele s-au scumpit cu 13%, iar produsele lactate au fost mai scumpe decît în octombrie cu 6,4%. Din principalele produsele nealimentare care sînt incluse în calcularea IPC cel mai mult s-a scumpit combustibilul - cu 2,4% şi produsele petroliere - cu 2,7%. În acelaşi timp, s-au majorat şi tarifele la transportul auto interurban cu 14,9%, după ce în octombrie aceleaşi tarife au fost majorate cu 17,3%.

Obiectivul pragului de inflaţie anuală de 9% nu se va îndeplini decît "dacă se vor măslui cifrele oficiale", spun experţii economici. Însă oficialii sînt calmi şi nu vad nici o influenţă negativă a creşterilor succesive de preţuri la toate categoriile de produse. Creşterea preţurilor la produsele alimentare a fost principalul factor al creşterii IPC. Specialiştii nu exclud o eventuală creştere a preţurilor pentru 2005 care ar putea fi provocată şi de reducerea nivelului de impozitare a veniturilor atît pentru persoanele fizice, cît şi pentru cele juridice.

De regulă, guvernele sînt tentate să-şi ridice ratingul înaintea alegerilor (avînd în vedere faptul că Moldova de facto se află într-o campanie electorală) prin diminuarea impozitelor şi majorarea cheltuielilor pentru sfera socială, generînd astfel creşterea consumului intern care va atrage după sine creşterea inflaţiei, iar în cele din urmă consecinţele acestor măsuri vor duce la creşterea datoriei publice interne şi a deficitului bugetar.

III. Problema transnistreană

Cea de-a 12-a reuniune ministerială a OSCE, care s-a desfăşurat la 6-7 decembrie la Sofia, nu a adoptat un document final din cauza lipsei de consens politic între statele membre în problemele abordate.

Potrivit "Radio Europa Liberă", care a făcut referinţă la surse din cadrul OSCE, Federaţia Rusă şi Belarus au blocat adoptarea declaraţiei finale din cauză că proiectul acesteia reitera obligaţia Rusiei de a-şi respecta angajamentele asumate în 1999 la Istanbul privind retragerea trupelor şi muniţiilor din Georgia şi Republica Moldova, precum şi a dezacordului acestor două state cu prevederile din proiect care se refereau la situaţia din Ucraina.

Situaţia din Ucraina, reglementarea conflictelor "îngheţate" din fostul spaţiu sovietic şi ratificarea Tratatului adaptat cu privire la forţele convenţionale în Europa (FCE) au constituit subiectele principale ale reuniunii OSCE, subiecte care au provocat mai multe disensiuni între Federaţia Rusă şi majoritatea statelor membre ale OSCE.

Astfel, ministrul olandez de Externe, Bernard Bot, reprezentant al preşedinţiei olandeze a UE, a declarat, citat de "BASA-press", că retragerea trupelor şi muniţiilor ruseşti din Georgia şi Republica Moldova reprezintă elementul-cheie în procesul de soluţionare a conflictelor îngheţate din aceste două state, poziţie susţinută de majoritatea miniştrilor care au luat cuvîntul, inclusiv Secretarul de Stat al SUA, Colin Powell.

Powell a invocat necesitatea unui nou impuls din partea OSCE în vederea reglementării conflictelor care mai rămîn îngheţate la 15 ani de la încheierea războiului rece. În acelaşi timp, Powell a declarat că, deşi SUA vor sprijini în continuare ratificarea Tratatului adaptat FCE, acest lucru nu se va întîmpla atîta timp cît Rusia nu-şi va îndeplini angajamentele asumate la Istanbul.

În acest context, ministrul de Externe de la Chişinău, Andrei Stratan, a declarat în cadrul reuniunii că "prezenţa trupelor străine pe teritoriul Moldovei este ilegală, deoarece contravine Constituţiei statului nostru, normelor şi principiilor internaţionale". Stratan a subliniat că prezenţa militară rusă constituie un factor care "influenţează" asupra procesului de reglementare transnistreană, acuzînd forţele militare ruse de sprijin acordat regimului separatist din regiune şi insistînd asupra condiţionării ratificării Tratatului FCE prin îndeplinirea angajamentelor de la Istanbul.

Pe de altă parte, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a chemat OSCE să renunţe la "manevrele politice în jurul problemei transnistrene". Lavrov s-a pronunţat pentru menţinerea actualului format de negocieri şi a declarat că tensiunile actuale dintre cele două părţi se datorează în mare parte şansei ratate anul trecut de reglementare a conflictului (Memorandumul Kozak - n.n.). În plus, în declaraţia finală a Federaţiei Ruse se declară nelegitimă condiţionarea ratificării Tratatului FCE prin îndeplinirea angajamentelor de la Istanbul, pe care Rusia le-ar fi îndeplinit şi va continua să le îndeplinească atunci cînd vor exista "condiţiile favorabile".

Lavrov a fost la fel de categoric şi cu referire la semnarea Declaraţiei de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova (DSSRM), iniţiativă propusă de către Preşedintele Vladimir Voronin vara trecută SUA, UE, României, Federaţiei Ruse şi Ucrainei şi care a fost sprijinită doar de primele trei. Declaraţia urma să fie semnată în cadrul Summit-ului OSCE, însă chiar în ajunul acestuia Federaţia Rusă şi-a declarat refuzul de a sprijini proiectul de declaraţie în redacţia actuală, care ar fi fost pregătită cu participarea SUA şi UE fără a lua în consideraţie propunerile Rusiei.

Lavrov a confirmat poziţia exprimată anterior de Rusia, subliniind că "ultimele variaţii pe subiectul declaraţiei... iniţiate din exterior şi într-o atmosferă secretă de neînţeles este o încercare de a lipsi de conţinut elementele de bază ale reglementării transnistrene şi de a exclude din proces una din părţi".

În cele din urmă, proiectul de Declaraţie nu a fost semnat în cadrul reuniunii OSCE de la Sofia, fapt care, potrivit Şefului Misiunii OSCE de la Chişinău, William Hill, reflectă divergenţele dintre statele cărora li s-a propus semnarea acesteia, dar nu anulează actualitatea documentului. Oficialităţile de la Chişinău nu s-au pronunţat deocamdată cu privire la soarta de mai departe a proiectului.

IV. Relaţii externe

1. Reuniunea a 7-a a Comitetului Parlamentar de Cooperare RM-UE

La 30 noiembrie 2004, la Bruxelles, a avut loc cea de-a 7-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Cooperare RM-UE (CPC RM-UE), organism instituţionalizat prin Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) şi care supraveghează implementarea acestui document. În cadrul reuniunii a fost abordat un şir de subiecte care vizează evoluţia raporturilor dintre cele două părţi în contextul noii politici de vecinătate a UE, programele de asistenţă financiară şi tehnică pentru Moldova, procesul de soluţionare a diferendului transnistrean, problemele economice şi sociale cu care se confruntă în prezent Moldova, procesul democratic şi viitoarele alegeri parlamentare din Moldova.

Printre principalele recomandări făcute de CPC RM-UE la finalul reuniunii se numără implementarea deplină a APC; îmbunătăţirea climatului investiţional; desfăşurarea alegerilor parlamentare din 2005 în conformitate cu standardele europene; urgentarea deschiderii reprezentanţei Comisiei Europene la Chişinău, recomandare avansată de partea moldovenească încă în cadrul primei întruniri a acestui organism din 7-8 octombrie 1998, de la Strasbourg, şi cea adresată Consiliului European privind desemnarea unui reprezentant special în Moldova în vederea facilitării proceselor de soluţionare a conflictului transnistrean şi de integrare europeană a Republicii Moldova.

2. Planul de Acţiuni RM-UE

Comisia Europeană a aprobat, la 9 decembrie curent, în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană ( - 144Kb), pe lîngă alte 6 planuri similare pentru Autoritatea Palestiniană, Iordan, Israel, Maroc, Tunisia şi Ucraina. Potrivit declaraţiilor Comisarului pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, de la conferinţa de presă de lansare a primelor 7 planuri de acţiuni, aceste documente vor fi propuse Consiliului UE şi altor consilii de asociere sau cooperare relevante pentru aprobare.

Potrivit documentului care urmează a fi semnat cu partea moldovenească, Republica Moldova este invitată să-şi intensifice relaţiile sale politice, economice, culturale şi de securitate cu UE; să-şi îmbunătăţească cooperarea transfrontalieră şi să-şi "împartă responsabilitatea" în ceea ce priveşte prevenirea şi soluţionarea conflictelor. În context, unul din obiectivele-cheie ale acestui plan îl constituie oferirea suportului în vederea identificării unei soluţii viabile pentru depăşirea conflictului transnistrean. Astfel, documentul prevede participarea constructivă a Moldovei la procesul de negocieri, cooperarea efectivă dintre UE şi Republica Moldova în procesul de reglementare transnistreană, inclusiv în vederea intensificării dialogului politic dintre UE şi Moldova în această problemă, un sprijin mai mare din partea UE pentru OSCE şi mediatori, colaborarea cu Ucraina în vederea instituirii unui control eficient al segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene etc.

Gradul relaţiilor dintre cele două părţi va depinde de felul în care Moldova va şti să respecte "valorile comune", precum şi de capacitatea acesteia de a implementa prevederile prioritare din acest document. Planul de Acţiuni RM-UE urmează a fi implementat pe parcursul a trei ani, acesta fiind conceput drept prima etapă în procesul articulării viitoarelor politici europene de vecinătate în raport cu Moldova. Implementarea documentului respectiv va facilita realizarea prevederilor APC, care rămîne încă a servi drept bază juridică pentru relaţiile dintre părţi, şi va încuraja şi susţine totodată eforturile Republicii Moldova de integrare în structurile socioeconomice ale UE.

Al doilea şir de state care va fi integrat în PEV include: Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia şi Liban.

V. Studii, analize, comentarii

Congresul al V-lea al Partidului Comuniştilor
Igor Boţan, 16 decembrie 2004

Scopul primordial al convocării Congresului al V-lea al PCRM a constat în remanierea organelor de conducere ale partidului

»»»

Rata inflaţiei ne provoacă încă mari dureri de cap
Iurie Gotişan, 16 decembrie 2004

Ceea ce se vede acum, la sfîrşit de an, este că vom avea supraperformanţă la creşterea economică şi subperformanţă la inflaţie

»»»

Stimaţi prieteni, următorul număr al revistei "Guvernare şi democraţie în Moldova" va apărea la începutul anului 2005.
Vă mulţumim pentru interesul constant al Dvs. manifestat faţă de publicaţia noastră şi vă urăm Crăciun fericit şi la mulţi ani.

Cu respect,
Echipa ADEPT