versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Retrospective & perspective economice, Iurie Gotişan
Retragerea trupelor ruse din Moldova în contextul Tratatului FACE adaptat: percepţii, interese şi natura schimbătoare a securităţii europene, Dr. Iulian Fruntaşu

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Remanieri

În cadrul şedinţei sale din 12 ianuarie curent Guvernul l-a numit pe ex-ministrul Apărării, Victor Gaiciuc, în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei şi reprezentant al ţării la NATO. La aceeaşi şedinţă membrii Cabinetului de miniştri au decis rechemarea lui Nicolae Cernomaz din funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina şi, prin cumul, în Republica Azerbaidjan şi Georgia. În această funcţie vacantă a fost desemnat Mihai Laur, care pînă în prezent şi-a exercitat calitatea de ambasador al Republicii Moldova în Ungaria. În calitate de şef al misiunii diplomatice moldoveneşti în Ungaria a fost numit Valeriu Bobuţac. De asemenea, a fost dispusă numirea în funcţia de ambasador al Republicii Moldova pe lîngă Uniunea Europeană a lui Eugen Carpov, care pînă în prezent s-a aflat în aceeaşi postură în Republica Polonia.

Acestea sînt cele mai ample şi ciudate, totodată, remanieri din ultima vreme operate în cadrul corpului diplomatic moldovenesc. Mai mult decît ciudat este cazul numirii lui Victor Gaiciuc - destituit din funcţia de ministru al Apărării în urma furtului unei cantităţi însemnate de armament din depozitele Armatei Naţionale şi semnalării la una din ultimele şedinţe ale Consiliului Suprem de Securitate (CSS) a mai multor deficienţe din domeniul forţelor armate - persoană căreia în lipsa celei mai neînsemnate experienţe de diplomat şi unei pregătiri corespunzătoare i s-a încredinţat una din cele mai importante misiuni diplomatice moldoveneşti. Greu se pretează înţelegerii şi celelalte remanieri de cadre în sens giratoriu. Nebănuite sînt căile politicii de cadre moldoveneşti, cu efecte însă uşor de bănuit pentru politica externă a Republicii Moldova.

1.2. Hotărîri

• La şedinţa sa din 5 ianuarie curent, Guvernul a decis completarea Codului penal cu un nou articol - 309 - privitor la pedepsirea pentru tortură. Potrivit noului articol, provocarea intenţionată a unei dureri sau suferinţe puternice cu un anumit scop se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 5 ani, în timp ce organizarea şi instigarea acţiunilor de tortură, cu închisoare de la 3 pînă la 8 ani şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

  Totodată, în cazul în care faptele menţionate mai sus vor fi săvîrşite asupra unei femei gravide, unui minor de către două sau mai multe persoane, profitînd de starea de neputinţă a victimei, cu utilizarea unor instrumente speciale de tortură sau dacă acţiunile vor fi întreprinse de către o persoană cu înaltă funcţie de răspundere, pedeapsa va fi de la 5 la 10 ani de închisoare.

• În aceeaşi zi a fost avizat pozitiv şi proiectul de lege cu privire la prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe narcotice şi psihotrope. Potrivit acestuia, este interzisă sau limitată circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope pe teritoriul Republicii Moldova. În cazurile de comercializare ilegală a acestor substanţe, ele vor fi confiscate, iar persoanele vinovate de trafic ilicit vor fi trase la răspundere în baza legislaţiei în vigoare.

• Peste o săptămînă, Executivul a decis majorarea cu 20 la sută, de la 1 februarie curent, a salariilor personalului primăriilor satelor, preturilor, aparatelor preşedinţilor de raioane şi aparatului Comitetului executiv al UTA Gagauz-Yeri. Categoria preşedinţilor de raioane este singura din cele menţionate mai sus pentru care va fi menţinută aceeaşi rată de salarizare.

• Dat fiind faptul că 18 la sută din cetăţenii Republicii Moldova nu au reuşit să-şi perfecteze buletine de tip nou, Guvernul a acceptat, la iniţiativa Comisiei Electorale Centrale, extinderea pînă la 1 iulie 2005 a termenului de valabilitate a paşapoartelor de uz intern emise de fosta URSS. Termenul de valabilitate a paşapoartelor de tip sovietic stabilit anterior urma să se încheie la 1 ianuarie 2005. Măsura a fost luată, în principal, pentru a nu se admite neparticiparea cetăţenilor fără buletine de tip nou la alegerile legislative stabilite pentru 6 martie curent.

Preşedinţie

2.1. Alegeri parlamentare 2005

În legătură cu apropiatele alegeri legislative stabilite pentru 6 martie curent, Preşedintele Voronin a adresat recent Secretarului General al OSCE, Jan Kubis, Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene şi Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, şi Secretarului General al Consiliului Europei, Terry Davis, un mesaj în care aceşti înalţi demnitari au fost invitaţi să încurajeze o monitorizare largă a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, prin asigurarea unei prezenţe "impunătoare a observatorilor internaţionali" la acest scrutin.

2.2. Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate

Preşedintele Vladimir Voronin a prezidat ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Principalul subiect de discuţie l-a constituit cazurile de abuzuri şi maltratări comise de către colaboratorii organelor afacerilor interne. În urma raportării deficienţelor existente în acest sens, şeful statului a cerut conducerii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi Procuraturii Generale să întreprindă măsurile necesare în vederea excluderii cazurilor de comportament abuziv din partea angajaţilor MAI. S-a recomandat, de asemenea, finalizarea examinării dosarelor penale intentate unor colaboratori ai organelor afacerilor interne pentru abuzuri şi pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, cu aplicarea sancţiunilor corespunzătoare.

Dincolo de aceasta, a fost abordată şi problema adopţiilor de copii, CSS dispunînd în acest context: formarea unei comisii republicane care va trebui să elaboreze pînă la 1 aprilie un proiect de lege privind regimul juridic al adopţiei, constituirea pe lîngă Guvern a Comitetului naţional pentru adopţii şi elaborarea şi menţinerea unui registru naţional al copiilor din ţară trecuţi prin procedura de adopţie.

Politici economice

1. Preţuri

Rata cumulativă a inflaţiei în Republica Moldova a înregistrat în anul 2004 o valoare 12,5%, cu 2,5 p.p. peste nivelul prognozat de Guvern. În luna decembrie inflaţia a fost de 1,6%.

Bugetul pe anul 2004 a fost construit pe o rată a inflaţiei de 4,5%, ulterior însă după ce au fost date publicităţii datele oficiale privind evoluţia economiei moldoveneşti în 2003, Ministerul Economiei a modificat previziunile pînă la 10%.

Pe parcursul anului 2004 preţurile la produsele alimentare s-au majorat cu 13,1% comparativ cu decembrie 2003. Preţurile la mărfurile nealimentare au crescut anul trecut în medie cu 11,9%.

Indicele preţurilor de consum (IPC) la servicii a crescut faţă de decembrie 2003 cu 11,8%. Tarifele la serviciile de telefonie s-au majorat cu 29,4%, serviciile medicale s-au scumpit cu 23,9%, iar combustibilul cu 23,2%.

În 2003 rata inflaţiei a constituit 15,7%, în 2002 nivelul inflaţiei a fost de 4,4%, iar în 2001 - de 6,3%. Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul prognozează pentru acest an o rata a inflaţiei mai mică de 9%.

Anul           1994   1995  1996  1997  1998  1999  2000  2001  2002  2003  2004
Media anuală   104,6  23,8  15,1  11,2  18,1  43,7  18,4  6,3   4,4   15,7  12,5
a inflaţiei

Sursa: www.bnm.org

2. Finanţe publice

Veniturile la bugetul consolidat al Republicii Moldova au constituit, în 2004, 7 miliarde 521 milioane lei, cu cca 1 miliard lei mai mult decît în anul 2003. Capitolul de venituri la bugetul de stat pe anul 2004 a fost executat la nivelul de 101%, iar poziţia de cheltuieli la nivelul de 99,9%, cu un excedent bugetar de 125 milioane lei, care a fost direcţionat spre plata datoriilor externe. În acelaşi timp, în 2004, au fost achitate plăţi externe în sumă de 1 miliard 253,8 milioane lei, echivalentul a 103,5 milioane USD, sau 22,7% din veniturile acumulate la bugetul de stat.

Aproape 53% din veniturile bugetare reprezintă acumulări fiscale, iar restul au fost asigurate de serviciul vamal. Astfel, Inspectoratul fiscal de stat a acumulat anul trecut cu 825 milioane lei mai mult faţă de anul 2003, iar veniturile acumulate de Departamentul vamal au fost cu 638 milioane lei peste încasările anului precedent. Cu 35% au cunoscut o evoluţie ascendentă acumulările impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat şi cu 28% - a impozitului pe venit de la persoanele fizice.

Unităţile administrativ-teritoriale au acumulat în 2004 venituri la nivel de 108,5%, cu 226,2 milioane lei mai mult faţă de suma planificată, iar cheltuielile au fost executate la nivel de 97,1%. Potrivit informaţiei operative, la situaţia de la 31 decembrie 2004 bugetele unităţilor teritoriale dispuneau la conturi bancare de mijloace neutilizate în sumă de 323,9 milioane lei.

3. Bănci şi asigurări

Pentru cele unsprezece luni ale 2004 situaţia sistemului bancar a înregistrat o dinamică pozitivă, capitalul de gradul I a atins valoarea de 2 miliarde 403,8 milioane de lei, în creştere cu 18,5% faţă de începutul anului. Capitalul de gradul I este format pentru a minimaliza eventualele destabilizări financiare ale băncilor. Actualmente cuantumul minim al capitalului respectiv, conform cerinţei BNM, trebuie să fie de 40 milioane lei pentru băncile cu autorizaţie de categoria A (respectiv 80 milioane lei şi 120 milioane lei pentru categoria B şi C).

În unsprezece luni activele băncilor comerciale au crescut cu 25%, pînă la 12 849,3 milioane lei, ca urmare a majorării cu 27% a obligaţiunilor, pînă la 10 322,9 milioane lei şi, respectiv, a capitalului acţionar cu 17,1%, pînă la 2 526,3 milioane lei. Astfel, numerarul instituţiilor bancare a sporit cu 25,7%, pînă la 688,4 milioane lei. În acelaşi timp, ponderea investiţiilor străine în capitalul statutar al băncilor comerciale s-a redus pînă la 52,6%. La sfîrşitul anului 2003 acest indice era de 60,2%.

Venitul net al băncilor a fost de 407,5 milioane lei, iar rentabilitatea activelor şi cea a capitalului acţionar a constituit 3,97% şi respectiv 18,85%. Banca Naţională mai informează că lichiditatea sistemului bancar se menţine la un nivel înalt, reflectînd capacitatea băncilor de a-şi onora atît obligaţiunile curente, cît şi cele pe termen lung.

Creşterea depunerilor în conturile de depozite cu 30,5%, pînă la 8 959,3 milioane lei în 11 luni, inclusiv creşterea depunerilor persoanelor fizice cu 36,1%, pînă la 4 578 milioane lei, confirmă o dată în plus credibilitatea sistemului bancar.

4. Comerţul extern

Deficitul comercial al Republicii Moldova a atins, în 11 luni 2004, un nivel de cca 690 milioane USD, rezultat peste aşteptările Guvernului, care prognoza un deficit de 625 milioane USD pentru anul întreg, arată date ale Departamentului Statistică şi Sociologie.

Republica Moldova a bătut în luna noiembrie recordul anului 2004 cu un deficit comercial de aproximativ 92 milioane de dolari şi s-a apropiat de recordul ultimilor 14 ani, respectiv 106,8 mln USD, înregistrat în luna decembrie anul 2003.

Potrivit datelor statistice pentru cele unsprezece luni ale anului 2004, Moldova a avut un sold pozitiv al comerţului extern doar cu Federaţia Rusă în sumă de 135 milioane USD, iar cel mai mare deficit consemnat în comerţul exterior cu principalele ţări partenere Chişinăul l-a înregistrat cu Ucraina, respectiv 330,3 milioane USD. Deficite mari în balanţa comercială Republica Moldova a mai avut şi cu Polonia, Franţa, Germania, România şi Turcia.

În ultimii doi ani deficitul comercial a crescut cu cca 30%. Experţii economici împărtăşesc opinia că nici în 2005 nu se aşteaptă o relansare a balanţei comerciale. Anterior ministrul Economiei Marian Lupu a declarat că în pofida faptului că în anul 2005 se prognozează o majorare cu 9% a exporturilor, deficitul balanţei comerciale va creşte pînă la 770 milioane USD?!

Sursa: www.bnm.org

5. Moldova şi lumea

Republica Moldova a fost plasată pe poziţia 77 din 161 de ţări într-un clasament alcătuit de Fundaţia americană Heritage elaborat potrivit indicelui libertăţii economice care evaluează nivelul de deschidere a economiilor naţionale.

La realizarea acestuia s-au luat în calcul 50 de variabile economice din zece categorii: politica comercială, presiunea fiscală exercitată de Guvern, intervenţia Guvernului în economie, politica monetară, fluxuri de capital şi investiţii străine, finanţe-bănci, salarii şi preţuri, drepturi de proprietate, reglementare şi economie subterană.

Astfel punctajul Moldovei la compartimentul politici comerciale este de 2 puncte, politici fiscale - 2,6, intervenţia Guvernului în economie - 2,0, fluxuri de capital şi investiţii străine - 4,0, politici monetare, bănci şi finanţe, salarii şi preţuri, drepturi de proprietate - cîte 3 puncte, reglementări - 4, economie subterană - 4,0. Scala punctajului în baza căreia a fost realizat ratingul variază de la 1 la 5 puncte. Cu cît indicele este mai înalt, cu atît este mai mare intervenţia statului în economie şi respectiv mai jos nivelul libertăţii economice.

Problema transnistreană

• La 13 ianuarie a avut loc prima şedinţă a Consiliului Permanent al OSCE din 2005, la care Dimitrij Ruple, ministrul Afacerilor Externe al Sloveniei şi preşedinte în exerciţiu al OSCE, a declarat că Slovenia va face tot posibilul pentru facilitarea dialogului dintre părţile implicate în reglementarea diferendului transnistrean, reglementarea conflictelor regionale fiind prioritatea preşedinţiei slovene a OSCE. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Ministerului de Externe de la Chişinău, delegaţia Republicii Moldova a chemat la implicarea SUA şi a Uniunii Europene în procesul de reglementare transnistreană, subliniind necesitatea modificării formatului actual de negocieri în condiţiile în care situaţia din stînga Nistrului continuă să se agraveze. În plus, delegaţia de la Chişinău a reamintit că Republica Moldova nu şi-a dat acordul şi nici nu s-a pronunţat niciodată pentru prezenţa unor forţe militare străine pe teritoriul său. Slovenia a preluat Preşedinţia OSCE la sfîrşitul anului 2004 de la Bulgaria.

• La 1 ianuarie 2005 a intrat în vigoare Legea cu privire la privatizarea întreprinderilor din regiunea transnistreană, adoptată de Legislativul de la Chişinău în octombrie 2004 şi care anulează rezultatele privatizării din Transnistria şi prevede trecerea întreprinderilor din regiune în proprietatea angajaţilor acestora. Cu toate acestea, administraţia transnistreană a anunţat că aşteaptă să obţină, în 2005, din privatizarea întreprinderilor de stat venituri în sumă de 38,4 mln USD, informează "Basa-press" cu referinţă la mass-media ruseşti. Potrivit aceleiaşi surse, vor fi supuse privatizării 39 de companii, inclusiv astfel de întreprinderi de renume precum combinatul de textile "Tirotex" şi combinatul de divinuri "Kvint".

  Astfel, la 3 ianuarie agenţia transnistreană oficială de ştiri "Olvia-press" a publicat un comunicat de presă potrivit căruia departamentul de economie de la Tiraspol a anunţat privatizarea căilor ferate din Transnistria pe motiv că doar un proprietar privat le poate revitaliza. Nodul feroviar de la Tighina a fost preluat de autorităţile transnistrene la 4 august 2004 după ce directorul gării Tighina a semnat documentele necesare. Drepturile de proprietate ale autorităţilor transnistrene asupra întreprinderii Căile ferate transnistrene create ulterior nu sînt recunoscute de autorităţile moldoveneşti.

  Potrivit "Basa-press", în 2004 veniturile din privatizarea întreprinderilor din stînga Nistrului au constituit circa 35,1 mln USD, dintre care 29 mln USD au fost obţinute din privatizarea Centralei electrice de la Cuciurgan. Mai mulţi observatori de la Chişinău au declarat că legislaţia adoptată de Parlamentul de la Chişinău cu privire la procesul de privatizare din Transnistria nu va putea fi aplicată, deoarece autorităţile de la Chişinău nu deţin controlul de facto asupra regiunii.

• În perioada de referinţă au continuat acţiunile de intimidare a persoanelor şi organizaţiilor care se află în opoziţie faţă de regimul Smirnov. După încercările de incendiere a casei Primului secretar al Partidului Comunist din Transnistria şi a casei membrului consiliului orăşănesc Tiraspol, Nicolai Buceaţki, la 9 ianuarie a avut loc un referendum de rechemare din funcţie a deputatului sovietului suprem transnistrean Aleksandr Radcenko, director al ziarului de opoziţie "Celovek i ego prava" (Omul şi drepturile lui). Referendumul a fost declarat nevalabil, deoarece la vot s-au prezentat mai puţin de 25% din alegători.

  Anterior Misiunea OSCE în Moldova a făcut un apel către administraţia transnistreană de a înceta presiunile asupra lui Aleksandr Radcenko şi şi-a declarat îngrijorarea în legătură cu acţiunile unor grupuri radicale şi ale oficiosului transnistrean "Olvia-press", care incită publicul la ură împotriva celor care nu împărtăşesc viziunile administraţiei transnistrene.

Studii, analize, comentarii

Retrospective & perspective economice
Iurie Gotişan, 18 ianuarie 2005

Ritmul de creştere economică de peste 7% face din 2004 un an special în dinamica economiei moldoveneşti din perioada de tranziţie şi orice spirit, oricît de critic ar fi, trebuie să recunoască acest lucru, dar este puţin probabil ca acest ritm de creştere să fie menţinut pentru că se datorează unor factori conjuncturali, şi nu unor politici sănătoase

»»»

Retragerea trupelor ruse din Moldova în contextul Tratatului FACE adaptat: percepţii, interese şi natura schimbătoare a securităţii europene
Dr. Iulian Fruntaşu, 18 ianuarie 2005

Fără iniţiative diplomatice serioase îndreptate spre retragerea completă a armatei ruse şi cea a separatiştilor ruşi, afirmaţia din "Defense Monitor" are şanse mari să se adeverească

»»»