versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Semnale pozitive pe segmentul economic între Chişinău şi Bucureşti, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Hotărîri

• Pe 26 ianuarie curent, Guvernul a aprobat Programul Naţional “Satul moldovenesc”, document care reprezintă cadrul politic al dezvoltării localităţilor rurale pentru următorii 10 ani. Documentul a fost aprobat după ce acesta a fost lansat la 22 ianuarie în cadrul unui for republican la care au participat Preşedintele ţării, prim-ministrul, speaker-ul Legislativului şi peste 1500 de funcţionari din organele administraţiei publice de diferite niveluri. Iniţiativa elaborării programului, anunţată publicului larg pe 10 noiembrie 2004, îi aparţine Preşedintelui Voronin, ea fiind în strînsă relaţie cu decretarea anului 2005 drept An al colectivităţilor locale. Potrivit surselor oficiale, documentul este armonizat cu obiectivele şi priorităţile expuse în SCERS şi cu principiile dezvoltării durabile şi parametrii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Bugetul total al programului ajunge la aproape 45 mlrd lei (3,6 mlrd USD), ceea ce constituie în prezent aproximativ 7 bugete anuale ale Republicii Moldova. Potrivit estimărilor prealabile, în vederea realizării acestui program, pentru construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de canalizare vor fi necesare mijloace financiare în sumă de circa 160 mln lei (12 mln USD), pentru dezvoltarea reţelelor de distribuire a gazelor naturale — 200–220 mln lei, iar pentru protecţia şi dezvoltarea mediului ambiant — 500 mln lei.

  Reieşind din costul înalt al programului, evoluţia creşterii economice anuale în Republica Moldova, dar şi din pronosticurile economice pe termen mediu şi lung, astăzi se poate spune cu certitudine că Programul Naţional “Satul moldovenesc” este irealizabil fără asistenţa financiară din exterior. Întrucît capacitatea Republicii Moldova de a atrage investiţii din exterior este actualmente încă destul de redusă, mai mulţi observatori înclină să creadă, în condiţiile apropierii alegerilor legislative din 6 martie curent, că raţionamentele care au stat la baza iniţiativei elaborării şi implementării acestui megaprogram sînt mai curînd de inspiraţie electorală.

• În cadrul aceleiaşi şedinţe, s-a decis ca în 2005 să fie indexate depunerile băneşti la Banca de Economii persoanelor care s-au născut pînă la limita anului 1936. Indexarea se va efectua în condiţiile Legii cu privire la indexarea depunerilor băneşti, care prevede un raport de 1 rublă — 1 leu pentru prima mie de ruble a soldului cumulativ pe toate conturile deţinute de un deponent şi un raport de 2,5 ruble — 1 leu pentru restul sumei.

• De asemenea, a fost aprobat şi Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale. Potrivit Regulamentului, dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă îl au beneficiarii sistemului public de asigurări sociale şi şomerii în perioada beneficierii de ajutor de şomaj. Beneficiarii sistemului public de asigurări sociale au dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă în cazul bolilor generale şi accidente nelegate de muncă, de prevenire a îmbolnăvirilor, pentru recuperarea capacităţii de muncă, de maternitate şi pentru îngrijirea copilului bolnav. Şomerii beneficiază de indemnizaţii numai în cazul bolilor generale sau de prevenire a îmbolnăvirilor.

• Executivul a dispus şi instituirea Comitetului Mixt de Cooperare şi Comitetului Mixt de Gestionare în cadrul Programului de Vecinătate “Republica Moldova — România” pentru anii 2004–2006, în scopul consolidării capacităţii instituţionale naţionale de participare la activităţile de cooperare transfrontalieră.

Preşedinţie

2.1. Întîlnirea cu reprezentanţii corpul diplomatic acreditat în Republica Moldova

La 21 ianuarie curent, Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu reprezentanţii misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău. Şeful statului a folosit acest prilej pentru reiterarea integrării europene drept prioritate absolută în politica externă a ţării noastre, aceasta fiind, în opinia înaltului demnitar moldovean, calea spre “edificarea statului suveran, integru¹ (reîntregit/ unitar sau bazat pe principiile unităţii şi inalienabilităţii teritoriului s-a avut probabil în vedere — n.n.), democratic şi prosper Republica Moldova”.

În context, a fost solicitat sprijinul ţărilor reprezentate de către diplomaţii străini în vederea implementării Planului de Acţiuni Republica Moldova — Uniunea Europeană, aprobat de curînd de Comisia Europeană şi de Consiliul pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe din cadrul Consiliului UE. Preşedintele Voronin a adus la cunoştinţa diplomaţilor prezenţi la reuniune că Moldova a iniţiat procesul de elaborare a Programului Naţional de Implementare a Planului de Acţiuni RM-UE, precum şi realizarea Programului comun Uniunea Europeană — Consiliul Europei privind ajustarea legislaţiei.

Nelipsite din discursul Preşedintelui au fost şi asigurările date că organizarea alegerilor parlamentare din 6 martie curent se va face “în conformitate cu standardele europene în materie, bazate pe corectitudine, pe transparenţă şi pe libertatea alegerii”². Asigurările respective urmează lansării la 5 iulie 2004 a iniţiativei şefului statului “Garanţiile proceselor democratice şi libertatea mijloacelor de informare în masă”, trasării în cadrul şedinţei de închidere a sesiunii de toamnă-iarnă 2004 a Parlamentului Republicii Moldova a sarcinii privind asigurarea unor alegeri legislative libere şi corecte, fără însă a se putea spune astăzi, în toiul campaniei electorale, că standardele internaţionale în materie de alegeri sînt totalmente respectate. Concluzia respectivă transpare cu uşurinţă din primele două rapoarte de monitorizare a procesului electoral³ , efectuate de cîteva organizaţii membre ale “Coaliţiei 2005”.

Oprindu-se la cooperarea regională, Preşedintele Voronin a menţionat că aceasta, de rînd cu colaborarea Moldovei în cadrul proceselor de eurointegrare, care nu au “alternativă”, este văzută de “noi în albia înnoirii şi modernizării relaţiilor noastre de parteneriat cu Federaţia Rusă şi cu CSI”.

Profitînd de ocazie, Vladimir Voronin a anunţat oficial că în anul curent Republica Moldova va deschide 6 noi misiuni diplomatice în: Suedia, Serbia şi Muntenegru, Cehia, Lituania, Letonia şi Estonia.

Spre finalul discursului înaltul demnitar moldovean a ţinut să articuleze “priorităţile majore ale politicii externe ale Republicii Moldova”, între care:

• “integrarea europeană a Republicii Moldova;

• reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării;

• consolidarea poziţiilor Moldovei pe pieţele economice regională, europeană şi mondială;

• consolidarea şi dezvoltarea dimensiunii regionale a politicii externe;

• eficientizarea activităţii în organismele internaţionale, în special în UE (subl. n.), OSCE, ONU, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, GUUAM, CSI;

• activizarea relaţiilor bilaterale”.

Nici una dintre acestea nu se referă însă în mod explicit la relaţiile noastre cu SUA şi cu vecinii noştri imediaţi Ucraina şi România, deşi faţă de ultima s-a anunţat în aceeaşi zi (!), cu ocazia vizitei oficiale în Moldova a Preşedintelui României, Traian Băsescu, o reconsiderare spectaculoasă de optică în planul relaţiilor bilaterale, menită să dea început unui “nou capitol” în raporturile dintre Chişinău şi Bucureşti. Dincolo de aşezarea UE, al cărei membru aspirăm să devenim, în aceeaşi “oală” cu OSCE, ONU, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, GUUAM, CSI, structuri la care sîntem deja parte, creează confuzie însăşi sintagma “eficientizarea activităţii în /…/ UE”. Este doar un fel de-a spune?

Politici economice

1. Preţuri

Preţul de export la floarea-soarelui, stabilit în cadrul ultimei licitaţii organizate de Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei, a atins nivelul de 560 USD pentru o tonă, fiind cel mai înalt din ultimii ani. Experţi în agricultură au estimat că scumpirea reprezintă o tendinţă mondială, determinată de diminuarea producţiei şi de scăderea ofertei pe piaţa europeană. Pe de altă parte, oficiali de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare afirmă că majorările de preţ au avut loc, mai degrabă, ca urmare a diminuări ofertei pe piaţa internă.

Responsabili de la combinatul de producere a substanţelor oleaginoase “Floarea-Soarelui” din Bălţi, unicul producător de ulei vegetal din Republica Moldova în cantităţi industriale, sînt de părerea că scumpirea materiei prime nu va determina şi o majorare a preţurilor la ulei, cel puţin în prima jumătate a anului 2005. Potrivit lor, fabrica a achiziţionat deja cantitatea necesară de materie primă. În ultimele patru luni preţurile de export la floarea-soarelui au crescut de 2,4 ori. La sfîrşitul lunii septembrie, seminţele de floarea-soarelui erau comercializate la un preţ de 230 USD pentru o tonă.

2. Finanţe publice

Şeful statului cere dublarea veniturilor bugetare. Preşedintele Voronin a solicitat în cadrul ultimei şedinţe a colegiului Ministerului Finanţelor dublarea veniturilor bugetare în următorii patru ani. Din alocuţiunea preşedintelui, Ministerul Finanţelor trebuie să ţină cont de faptul că în următorii patru ani se preconizează crearea a 300 mii locuri de muncă şi majorarea de trei ori a pensiilor şi a salariului mediu lunar.

Urmează ca ministerul de resort să întreprindă eforturi pentru dublarea numărului de burse de studii finanţate de la buget în instituţiile de învăţămînt superior ale ţării, precum şi majorarea de 3 ori a burselor oferite studenţilor. Potrivit şefului statului, dublarea bugetului de stat constituie sursa care ar permite atingerea acestor obiective.

În context trebuie să menţionăm că în proiectul de buget pentru 2005 a fost prevăzută reducerea cotei impozitului pe venitul persoanelor fizice şi juridice. Mai mulţi economişti susţin că politica de relaxare fiscală va duce la extinderea bazei fiscale şi la majorarea veniturilor bugetare provenite din impozitele directe. Se mai estimează că în 2005 aceste venituri se vor ridica la circa 23% din totalul veniturilor bugetului consolidat. Totodată însă, impozitele indirecte prevalează asupra celor directe în acumularea veniturilor bugetare, cu o pondere de circa 65%.

3. Bănci şi asigurări

Evoluţia sectorului bancar. Situaţia financiară a sectorului bancar a înregistrat în 2004 o dinamică pozitivă. Capitalul de gradul I al instituţiilor financiar-bancare a atins o valoare 2 442 milioane lei (circa 196 milioane USD) fiind în creştere cu 20,34% faţă de începutul anului.

Creşterea capitalului de gradul I, care la sfîrşitul anului a înregistrat un nivel de 18,34% din totalul activelor, explică o capacitate de acoperire a unor eventuale pierderi pentru stabilitatea financiară a sistemului.

În anul 2004 activele totale ale băncilor comerciale au crescut cu 29,5%, pînă la 13,3 miliarde lei, creştere survenită în urma majorării cu 32,15% a obligaţiunilor, pînă la 10 737,5 milioane lei şi, respectiv, a capitalului acţionar cu 19,36%, pînă la 2575,5 milioane lei.

Credite. Potrivit datelor statistice ale BNM, soldul creditelor acordate de către băncile comerciale economiei moldoveneşti a depăşit 7,39 miliarde lei (echivalentul a 590 milioane USD) şi a înregistrat o creştere de 22% în comparaţie cu sfîrşitul anului 2003. Împrumuturile în lei moldoveneşti a crescut cu 23,2%, pînă la 4,27 miliarde lei, în timp ce soldul creditelor în valută străină s-a majorat cu 20,9% şi a atins valoarea de 3,12 miliarde USD.

În anul 2002 soldul creditelor în economie a crescut cu 34%, iar în 2003 — cu 44%. Totuşi, pe fundalul creşterilor din ultimii 2–3 ani, se estimează că pentru viitor o nouă creştere este imposibilă. Mai mulţi experţi susţin că resursele care asigurau ritmurile precedente de creştere au fost epuizate, iar noi factori, care ar stimula suplimentar influxul de bani în bănci nu se prefigurează. Totodată, resursele creditare nu s-au ieftinit nici în 2004, chiar dacă rata inflaţiei a fost sub nivelul anului 2003. Rata medie a dobînzii la creditele în monedă naţională s-a menţinut în anul trecut la nivelul de 21%, iar la cele în valută străină de 11,3–11.6%.

Depozite. În acelaşi timp, soldul depozitelor la termen în băncile comerciale a înregistrat o creştere uluitoare de 75% în 2004 în comparaţie cu 2003. Statisticile băncii centrale făcute publice au arătat că soldul depozitelor la termen în lei moldoveneşti a atins nivelul de 2572,3 milioane lei, comparativ cu 1470 milioane lei la sfîrşitul anului 2003.

Factorii care au influenţat deponenţii să îşi plaseze economiile în bănci au fost creşterea salariului mediu pe economie, precum şi transferurile valutare ale cetăţenilor moldoveni aflaţi la muncă în străinătate. Soldul depozitelor la termen ale persoanelor fizice a constituit la sfîrşitul lunii decembrie 2265 milioane lei.

Suma totală a depozitelor în lei moldoveneşti atrase de bănci în anul trecut a atins o valoare de 3494 milioane lei. Chiar dacă a înregistrat o evoluţie lentă, ratele dobînzii la depozite au crescut în medie de la 14,8% la început de an pînă la 15,5% în decembrie 2004.

Asigurări. Inspectoratul de stat pentru supravegherea asigurărilor şi fondurilor nestatale de pensii a acceptat noile tarife la poliţele de asigurare “Cartea Verde” care au fost stabilite în euro şi nu în USD cum era pînă în prezent. Primele de asigurare şi structura taxelor tarifare la asigurarea de răspundere civilă auto au fost aprobate de Agenţia naţională a asigurătorilor de răspundere civilă ARCA.

O creştere substanţială a tarifelor la “Cartea Verde” a fost înregistrată pentru România, după ce aceasta a fost inclusă în zona europeană de tarificare a sistemului “Cartea Verde”. Pînă în prezent România era într-o zonă cu Ucraina şi Belarus. “Cartea Verde” procurată pentru România este de acum valabilă pentru toate ţările sistemului “Cartea Verde”, iar preţul acesteia pe un termen de 15 zile costă 46 euro, faţă de preţul vechi de 30 USD.

În acelaşi timp, “Cartea Verde” pentru Ucraina şi Belarus pe un termen de 15 zile este de 4 euro, pentru o lună — de 7 euro, 3 luni — 17 euro, 12 luni — 55 euro. Experţii în asigurări nu exclud că în prima jumătate a acestui an ar putea fi revăzute şi tarifele la “Cartea Verde” pentru Ucraina şi Belarus, situaţie dictată de piaţa acestor ţări. În prezent, dreptul de a emite “Cartea Verde” îl deţin cinci companii de asigurări din Moldova — “Carat”, QBE “Asito”, “Moldova-Astrovaz”, “Moldasig” şi “Edict” din Tiraspol.

4. Comerţ

Deficitul comercial în vizorul Guvernului. Guvernul a aprobat un plan de acţiuni care ar duce la diminuarea deficitului balanţei comerciale şi îmbunătăţirea situaţiei în domeniul comerţului exterior. Documentul obligă Departamentul Comerţului şi cel al Standardizări şi Metrologiei, împreună cu ministerele Sănătăţii, Agriculturii şi Industriei Alimentare să întreprindă măsuri pentru diminuarea importului de produse alimentare şi articolelor industriale pe care lipseşte informaţia de etichetare în limba română şi care nu corespund normelor igienico-sanitare.

În acelaşi timp, Executivul a obligat structurile de resort să intensifice controlul asupra mărfurilor ce se importă în regim preferenţial. În primul trimestru al anului curent Departamentul vamal va trebui, conform planului respectiv, să simplifice procedurile de export şi să minimalizeze pachetul de documente necesar pentru efectuarea exporturilor. În aceeaşi perioadă ministerele din blocul economic au fost obligate să elaboreze un program naţional de substituire a importurilor cu articole de producţie locală, precum şi un program de promovare a produselor ecologice.

Potrivit datelor statistice preliminare pentru 2004, exporturile au crescut cu 25,3%, înregistrînd o valoare de 990 milioane USD, iar importurile au sporit cu 29,4%, ridicîndu-se la 1,815 miliarde USD, deficitul balanţei comerciale fiind de 825 milioane USD.

Monitorizarea comerţului extern. Chişinăul va negocia cu Cabinetul de Miniştri al Ucrainei asupra unui protocol cu privire la aplicarea unui sistem de control dublu pentru unele produse în comerţul dintre cele două ţări. Tipurile de mărfuri ce ar putea să fie impuse verificării duble urmează să fie stabilite pe parcurs.

Experţii sînt de părerea că controlul suplimentar va avea drept scop securizarea frontierelor şi prevenirea situaţiilor de reexport ilegal al mărfurilor. Mecanisme similare sînt aplicate pe larg de către statele europene în monitorizarea exporturilor pe unele categorii de mărfuri.

În octombrie 2004, Uniunea Europeană şi Moldova au instituit un sistem de control dublu pentru exportul de produse siderurgice moldoveneşti în ţările UE. Acordul prevede că pentru livrările de produse metalurgice de provenienţă moldovenească în ţările UE în afara certificatului de calitate exportatorii trebuie să dispună în mod obligatoriu de autorizaţie de export eliberată de organele vamale ale Moldovei.

5. Moldova şi lumea

Salariile din Moldova sînt printre cele mai mici din Europa. Într-un clasament elaborat recent de Federaţia europeană a patronilor în funcţie de salariul minim şi care include datele pe 26 de ţări, Republica Moldova se situează pe penultima poziţie cu un salariu de 26 euro pe lună.

Republica Moldova devansează Rusia, care cu o medie de 19 euro ocupă ultimul loc în top şi se plasează imediat după Ucraina (36 euro), Bulgaria (62 euro), Serbia (73 euro) şi România (80 euro). Pentru comparaţie, salariul minim pentru ţări ca Belgia, Olanda sau Luxemburg variază între 1300 şi 1400 de euro.

Potrivit surselor oficiale ale Băncii Mondiale, Republica Moldova are un venit mediu anual de 450 euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă doar 10% din media Uniunii Europene. În acelaşi timp, salariul mediu pe economie în Moldova în termeni reali a crescut în 2004 cu 12% comparativ cu 2003. Acesta a constituit ceva mai mult de 1200 lei echivalentul a 75 euro.

Problema transnistreană

O nouă încercare de reluare a procesului de negocieri în problema transnistreană a avut loc la 25–26 ianuarie 2005 în cadrul unei runde de consultări de lucru organizate la iniţiativa autorităţilor ucrainene în oraşul Odesa. La consultări au participat delegaţii din partea Chişinăului şi Tiraspolului şi reprezentanţii mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi a Ucrainei.

Potrivit unei declaraţii comune a mediatorilor, consultările nu s-au soldat cu nici o decizie practică din cauza absenţei şefului delegaţiei transnistrene Valeri Liţkai. În schimb, părţile au discutat modalităţile de soluţionare a unui şir de probleme de importanţă practică pentru populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului, şi anume mecanismele de funcţionare a şcolilor moldoveneşti cu grafie latină din regiunea transnistreană, asigurarea liberei circulaţiei a persoanelor şi bunurilor în zona de securitate, reluarea circulaţiei pe podul din preajma localităţii Gura Bîcului etc. Au fost puse în discuţie şi restricţiile de călătorie în regiunea transnistreană impuse de către autorităţile moldovene la 6 ianuarie 2005 diplomaţilor acreditaţi în Republica Moldova. Anterior, reprezentanţii mediatorilor au calificat aceste restricţii drept un obstacol în activitatea lor de mediere în problema transnistreană.

Într-un comunicat difuzat la 27 ianuarie 2005 de către Ministerul de Externe de la Chişinău partea moldovenească a declarat că lipsa de rezultate în urma convorbirilor de la Odesa a demonstrat încă o dată ineficienţa actualului format de negocieri şi a insistat asupra necesităţii implicării SUA şi UE în procesul de reglementare transnistreană.

Reprezentanţii Federaţiei Ruse şi ai Ucrainei la consultări au declarat că însăşi faptul organizării rundei de negocieri după o pauză atît de îndelungată în procesul de negocieri este un fapt pozitiv. Pe de altă parte, şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, William Hill, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că nu poate fi nici vorbă de reluarea procesului de negocieri pînă la epuizarea campaniei electorale şi a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, dar s-a arătat convins că dialogul trebuie menţinut, în mod special la nivelul grupurilor de experţi care ar putea rezolva unele probleme de ordin practic.

Între timp, liderul transnistrean Igor Smirnov, aflat la Moscova săptămîna trecută, a declarat, la 26 ianuarie, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la agenţia de presă “Interfax” că tensionarea relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol este legată de încercarea autorităţilor moldoveneşti de a-şi ridica ratingul în ajunul alegerilor parlamentare din martie. Smirnov a mai declarat că Tiraspolul ar putea rupe definitiv relaţiile cu Republica Moldova din cauza intenţiei acesteia de a înlocui pacificatorii ruşi cu forţe de menţinere a păcii internaţionale şi de a schimba formatul actual de negocieri prin includerea SUA, UE şi României. În aceeaşi perioadă la Moscova s-au aflat şi liderii altor entităţi secesioniste din fostul spaţiu sovietic — din Abhazia şi Osetia de Sud -, Smirnov declarînd că “din păcate” nu s-a întîlnit cu aceştia.

Într-o altă ordine de idei, Serviciul Vamal de Stat de la Kiev a anunţat că va interzice transportul spre regiunea transnistreană a mărfurilor care nu vor fi însoţite de documentele organelor vamale ale Republicii Moldova în vederea întăririi controlului asupra mărfurilor transportate pe teritoriul ucrainean. Potrivit agenţiei oficiale de presă transnistrene “Olvia-press”, autorităţile ucrainene au reţinut deja cîteva transporturi cu destinaţie transnistreană în localitatea Iliciovsk. Astfel, autorităţile de la Kiev au dat curs cererii autorităţilor moldovene din august 2004 de a nu permite tranzitarea mărfurilor transnistrene fără documentele oficiale eliberate de Chişinău.

În acelaşi timp viceministrul Afacerilor Externe ucrainean, Olexander Moţac, aflat la Chişinău cu prilejul reuniunii GUUAM, a declarat că Ucraina este unul dintre statele cel mai mult interesate în soluţionarea problemei transnistrene care ar permite dezvoltarea economică normală a întregii regiuni. Ucraina susţine actualul format de negocieri, dar pledează pentru includerea în procesul de negocieri a SUA şi UE, a mai declarat Moţac, potrivit “Basa-press”.

Declaraţiile lui Moţac, măsurile autorităţilor vamale de la Kiev, dar şi iniţiativa Kievului de a organiza runda de consultări de la Odesa denotă, potrivit unor observatori de la Chişinău, o abordare nouă a problemei transnistrene la Kiev şi care se înscrie în aspiraţiile europene ale noii conducerii ucrainene. Astfel, se pare că schimbarea politică de la Kiev a deschis noi posibilităţi în procesul de reglementare transnistreană şi face posibilă realizarea unor astfel de iniţiative susţinute de comunitatea europeană ca controlul comun moldo-ucrainean al segmentului transnistrean al frontierei estice a Republicii Moldova.

Relaţii externe

1. “Două ţări — un singur popor”

Cel mai important punct de atracţie din această sferă îl constituie pentru această perioadă vizita oficială la Chişinău, din 21 ianuarie, a noului Preşedinte al României, Traian Băsescu. Principalele componente de pe agenda vizitei înaltului oaspete român în Chişinău le-au constituit întîlnirile sale cu Preşedintele moldovean, cu prim-ministrul, cu speaker-ul Legislativului Republicii Moldova, cu liderii fracţiunilor parlamentare, cu primarul mun. Chişinău şi cu mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile.

Cu prilejul acestei vizite în Moldova, prima ţară vizitată de Traian Băsescu în calitate de Preşedinte al României, părţile au semnat Declaraţia comună a Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi a Preşedintelui României, Traian Băsescu⁴, document care subliniază necesitatea utilizării eficiente a potenţialului de colaborare bilaterală şi multilaterală în vederea promovării standardelor internaţionale şi valorilor europene, consolidării securităţii europene şi regionale, precum şi dezvoltării relaţiilor dintre ambele state pe cele mai diverse direcţii, inclusiv în domeniul comercial-economic, social-umanitar şi cel cultural.

Din toate afirmaţiile Preşedintelui român la Chişinău merită a fi reţinute, în mod special, următoarele lucruri:

• Moldova constituie una din priorităţile politicii externe a României;

• “România va fi cel mai puternic avocat în favoarea progresului către Vest al Republicii Moldova;

• /…/ nu vom permite vreodată ca Moldova să fie şantajată cu energie electrică. Am hotărît să dăm energie electrică Moldovei şi să discutăm cît costă la vară, dar acum trebuie să ajutăm Moldova şi o vom ajuta, şi o vom face ori de cîte ori cineva (subl. n.) îşi va permite să creadă că poate să pună Moldova în dificultate atîta timp cît Moldova are un prieten la frontierele ei. Aş vrea să asigur Republica Moldova că, oricare dintre problemele pe care le va avea, de orice natură vor fi, să ne încerce prima dată cu un telefon la Bucureşti. Vă asigurăm că nu va fi ţară care va răspunde mai prompt nevoilor Moldovei …;

• /…/ Noi aşteptăm de la Moldova ca alegerile să fie libere şi corecte, cu un mesaj european public, care vor constitui muniţiile pe care le va utiliza România în susţinerea Moldovei pe calea integrării europene;

• /…/ integrarea României în UE /…/ va fi incompletă atîta timp cît nu va fi acolo şi Republica Moldova”.

Nimic mai clar, sugestiv şi încurajator. Unde mai punem că şi autorităţile moldoveneşti au reuşit, se pare, să-şi depăşească propria condiţie şi prin asta — animozităţile, complexele şi stereotipurile de odinioară, să înţeleagă, în sfîrşit, că cea mai scurtă cale de integrare în UE trece prin Bucureşti, şi nicidecum prin Astana, Mensk sau alte oraşe-capitale din CSI, cu care s-a dorit pînă nu demult să aderăm în bloc la UE. Aceasta însă pe departe nu anunţă încă succesul reclădirii ireversibile şi în spiritul bunelor tradiţii europene a raporturilor dintre Chişinău şi Bucureşti. Nebănuite sînt căile politicii externe moldoveneşti. De asta ne-am convins nu o singură dată.

Electorala 2005

Pentru detalii accesaţi www.alegeri2005.md.

Studii, analize, comentarii

Semnale pozitive pe segmentul economic între Chişinău şi Bucureşti
Iurie Gotişan, 3 februarie 2005

Chişinăul ar trebui să păstreze şi să consolideze relaţiile preferenţiale cu România, cel puţin pe motiv că aceasta este deja la “uşa de intrare” în UE şi credem că în următorii cîţiva ani relaţiile economice şi comerciale ale Moldovei cu România vor fi pentru prima şi un test al relaţiilor economice cu UE

»»»