versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern

Faza finală a campaniei electorale, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Legislativul de la Chişinău îşi continuă activitatea

Prima şedinţă plenară din sesiunea de primăvară a Parlamentului a fost programată pentru ziua de 17 februarie. Pe agenda sesiunii figurează proiecte de modificare şi completare a Legii cu privire la aplicarea unor măsuri de salvgardare provizorii, a Legii privind impozitul unic în agricultură, a Legii cetăţeniei, a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Titlul II al Codului fiscal etc).

În prima şedinţă urmează a fi examinată Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul Revitalizarea Agriculturii) între Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii, precum şi regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru susţinerea sectorului agrar.

Guvern

2.1. Hotărîri

• Guvernul a aprobat cu începere de la 1 februarie curent majorarea salariilor angajaţilor din sfera bugetară care nu au beneficiat de majorări ale retribuţiei muncii în anii 2003 şi 2004. Astfel, dereticătoarele, dădacele, paznicii, asistenţii sociali şi alţi angajaţi din instituţiile bugetare vor primi, cu începere din luna curentă, salarii majorate cu 20%. Specialiştii şi funcţionarii din instituţiile respective, medicii veterinari, precum şi angajaţii serviciilor hidrometeo şi antigrindină, vor beneficia de majorări la salariu cu 15%. Potrivit ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Valerian Revenco, pentru acoperirea sporurilor salariale respective, în anul curent sînt necesare 52,4 milioane lei (cca 4,2 milioane USD). Aceasta este deja a treia majorare de salarii operată de Guvern în ultimele trei luni. Astfel, la 1 decembrie 2004, au fost majorate salariile cadrelor didactice cu 30%. La 1 ianuarie 2005, salariul minim în economie a fost majorat de la 100 lei (cca 8 USD) la 200 lei, salariile cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt extraşcolare cu 30%, cu 20% - salariile asistenţilor sociali care îngrijesc de invalizi la domiciliu şi salariile persoanelor cu funcţie de răspundere din instituţiile medicale - cu 15%. La 13 ianuarie 2005 Guvernul a aprobat majorarea salariilor cu 20% a personalului primăriilor satelor, preturilor, aparatelor preşedinţilor de raioane şi aparatului Comitetului executiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. La 1 noiembrie 2004, Guvernul a majorat şi pensiile cu 25 la sută.

• Cabinetul de miniştri a aprobat iniţiativa Ministerului Învăţămîntului cu privire la majorarea cuantumului numărului de studenţi bugetari care vor primi burse de stat de la 40% la 70%. Bursele de stat sînt oferite în trei categorii, în dependenţă de mărimea mediei notelor semestriale ale studenţilor din instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate. Astfel, prima categorie de burse este în mărime de 216 lei pentru studenţii din universităţi, şi 168 lei pentru studenţii din colegii. A doua categorie - 182 lei pentru studenţii din universităţi şi 139 lei pentru studenţii din colegii. A treia categorie de burse este în mărime de 168 lei şi respectiv 125 lei. Potrivit ministrului Învăţămîntului, pentru majorarea numărului de studenţi bugetari care vor primi burse de stat sînt necesare 21,1 milioane lei (cca 1,7 milioane USD). Această iniţiativă intră în vigoare de la 1 februarie 2005.

• Guvernul a instituit o comisie specială pentru implementarea Legii privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător, aceasta mai este numită şi Legea "ghilotinei". Comisia, a cărui preşedinte a fost desemnat prim-viceprim-ministrul Vasile Iovv, este constituită din 39 de membri, reprezentanţi ai mediilor de afaceri, ai patronatului, investitorilor şi ai structurilor de reglementare. Valeriu Lazăr, ministrul adjunct al Economiei, a precizat că scopul Legii respective este eliminarea tuturor formelor birocratice care îngrădesc libertatea activităţii private în Republica Moldova, precum şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de antreprenoriat. Începînd cu 6 februarie, autorităţile publice abilitate cu funcţii de reglementare, cum ar fi cele de autorizare şi control, au dreptul să invoce în relaţiile cu antreprenorii doar actele normative publicate în Monitorul oficial. În cadrul Ministerului Economiei va fi deschisă o linie fierbinte, prin intermediul căreia vor fi acumulate toate sesizările agenţilor economici despre mersul implementării "ghilotinei" şi executarea documentului de către autorităţile publice.

• Cabinetul de miniştri a avizat pozitiv proiectul de Lege cu privire la prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. Proiectul de lege reglementează raporturile juridice privind atît prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, cît şi protecţia şi asistenţa acordată victimelor traficului. Combaterea traficului de fiinţe umane se realizează prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului, prin recunoaşterea traficului de fiinţe umane drept o infracţiune ce atentează la drepturile fundamentale ale omului, precum şi prin inevitabilitatea pedepsei pentru traficanţii de fiinţe umane. Guvernul va elabora o dată la doi ani Planul Naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, iar administraţia publică va adopta un plan de acţiuni pentru realizarea Planului Naţional.

  În prezent, nici Guvernul de la Chişinău şi nici ONG-urile nu dispun de statistici exacte privind numărul victimelor traficului de fiinţe umane. Potrivit datelor prezentate de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie în Moldova, pe parcursul a patru ani peste 1400 de persoane traficate au fost repatriate în Republica Moldova, 11% dintre acestea fiind minore. Pe parcursul anului precedent 236 fete au fost repatriate în Moldova după ce au ajuns să fie traficate în Rusia, Turcia şi Emiratele Arabe.

• Guvernul a aprobat Planul de acţiuni cu privire la pregătirea şi sărbătorirea aniversării a 60-a a victoriei asupra fascismului. Planul de acţiuni aprobat prevede, printre altele, desfăşurarea în instituţiile de învăţămînt a "Lecţiei păcii" cu participarea veteranilor de război, iniţierea unor emisiuni, rubrici speciale şi materiale tematice dedicate acestui eveniment, organizarea expoziţiilor de documente şi materiale istorice, montarea în teatrele din ţară a spectacolelor consacrate evenimentelor celui de-al doilea război mondial, organizarea conferinţelor ştiinţifice.

• Guvernul a avizat pozitiv modificarea Legii cu privire la persoanele eliberate din locul de detenţie care vor beneficia de o indemnizaţie unică privind adaptarea socială a acestor persoane. După ispăşirea pedepsei, care prevede privaţiune de libertate, persoanele eliberate vor primi o indemnizaţie unică în valoare de 75% din salariul mediu lunar pe economie din anul precedent eliberării. Indemnizaţia va fi achitată la data eliberării de către administraţia instituţiei penitenciare respectivă din contul mijloacelor prevăzute din bugetul de stat. În penitenciarele din Republica Moldova sînt deţinute aproximativ 11 mii de persoane.

• Guvernul a instituit Comitetul organizatoric pentru desfăşurarea activităţilor consacrate aniversării a 16-a de la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. Astfel, la 19 şi 20 februarie curent la Chişinău va avea loc şedinţa Consiliului coordonator al Comitetului ostaşilor internaţionalişti de pe lîngă Consiliul şefilor de guverne ale CSI, va fi pregătită o masă de pomenire a ostaşilor căzuţi în războiul din Afganistan, familiilor acestora li se va acorda un ajutor material. Ministerul Finanţelor urmează să aloce 230 mii lei (cca 18 mii USD) din fondul de rezervă al Guvernului pentru realizarea acţiunilor prevăzute.

• Guvernul a aprobat ajustarea programelor de dezvoltare economică şi socială, precum şi a planurilor de acţiuni privind obiectivele, priorităţile şi politicile prevăzute de către Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Premierul Vasile Tarlev a solicitat Ministerului Economiei ca în decurs de 10 zile să fie consultaţi specialiştii de la Banca Mondială şi să elaboreze un mecanism de implementare şi monitorizare a Strategiei.

• Guvernul a aprobat, în cadrul şedinţei de miercuri, proiectul de lege cu privire la aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele ce distrug stratul de ozon, adoptat în anul 1997.

• Cabinetul de miniştri a aprobat Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Belarus cu privire la călătoriile reciproce fără vize ale cetăţenilor, semnat la 24 decembrie 2004.

Politici economice

Preţuri

În luna ianuarie 2005 în Republica Moldova indicele preţului de consum (IPC) a cunoscut o creştere faţă de decembrie 2004 şi a constituit 101,1%. Potrivit unor oficiali al Departamentului Statistică şi Sociologie (DSS), cea mai înaltă creştere a preţurilor în luna ianuarie s-a înregistrat la produsele alimentare, iar preţurile de consum la produsele nealimentare şi tarife s-au modificat nesemnificativ.

Astfel, indicele preţului de consum la produsele alimentare a fost de 102,6%, la cele nealimentare - de 100,4 %, iar la serviciile prestate populaţiei a fost de 99,3%. Legumele proaspete s-au scumpit cu 17,3%, carnea de vită - cu 5,8%, cea de porc - 3,8%, iar peştele proaspăt - cu 5,2%. Totodată, încălţămintea pentru copii şi bărbaţi s-a scumpit cu 1,8%, iar calculatoarele şi aparatele de telefonie mobilă - cu 3,2%.

Piaţa muncii

Potrivit unui raport al Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), salariul mediu pe economie în luna decembrie 2004 a constituit 1496 lei, cu 287 de lei mai mult faţă de luna noiembrie. Salariul mediu s-a majorat în decembrie 2005 trecut faţă de luna noiembrie din contul sporurilor achitate angajaţilor la sfîrşit de an.

În sectorul bugetar salariul mediu a fost în decembrie 2005 de 961 lei, iar în sectorul economiei reale indicele mediu al remunerării muncii a fost de 1774 lei. Cel mai mare salariu l-au avut angajaţii din instituţiile financiar-bancare - cu o medie de 4620 de lei, cu 1830 de lei mai mult faţă de luna precedentă. În ramura învăţămîntului remunerarea medie a muncii a fost în decembrie 2005 de 855 lei, iar în sănătate şi asistenţă socială salariul a fost de 1011 lei.

Cu toate acestea, DSS arată în ultimul său raport de la începutul lunii ianuarie că restanţele salariale la 1 decembrie 2004 erau în valoare de 158 milioane lei, cu 10 milioane lei mai mult faţă de începutul anului 2004.

Finanţe publice

Surse guvernamentale informează că planul acumulărilor în bugetul de stat pentru luna ianuarie 2005 a fost îndeplinit anticipat cu o depăşire de 11,3% faţă de prevederi. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, veniturile acumulate la bugetul de stat au fost în sumă de 428 milioane lei, cu 43,4 milioane lei mai mult decît a fost planificat. Creşterea veniturilor bugetare s-a majorat cu 151,6 milioane lei sau cu 54,9%, faţă de perioada similară a anului 2004.

Legea bugetului de stat pe anul 2005 a fost aprobată la venituri în sumă de 7,47 miliarde lei şi, respectiv, la cheltuieli în sumă de 7,72 miliarde lei. Capitolul de venituri al bugetului de stat pe anul 2004 a fost executat la un nivel de 101%, iar capitolul de cheltuieli la nivelul de 99,9%, cu un excedent bugetar de 125 milioane lei, care a fost direcţionat spre plata datoriilor externe.

Bănci şi asigurări

Eventuale consecinţe în reducerea dobînzilor bancare. Într-un comunicat de presă al Băncii Naţionale a Republicii Moldova (BNM) dat publicităţii săptămîna trecută aceasta a recomandat băncilor comerciale să îşi revizuiască politica dobînzilor la pasive (la depozite), ceea ce ar permite "revederea politicii dobînzilor la active (credite) şi plasarea mai eficientă a rezervelor excesive".

Banca centrală solicită, de fapt, băncilor comerciale să reducă dobînzile la depozite, pentru a diminua rata dobînzii la creditele acordate. Totodată, în acest comunicat se spune că BNM este îngrijorată de lichiditatea financiară înaltă în sistem (fiind un factor ce ar stimula creşterea inflaţiei), care în prima lună a anului a crescut de 2,2 ori (de la 508,6 milioane lei la 31 decembrie 2004 pînă la 1095,2 milioane lei la 31 ianuarie 2005), şi consideră ca aceste lichidităţi trebuie să fie plasate în economie la dobînzi mai mici.

Mai mulţi experţi din domeniul financiar susţin opinia că, în cazul implementării în practică a recomandărilor Băncii Naţionale, acestea vor afecta buzunarele deponenţilor, silindu-i pe aceştia din urmă să-şi retragă unele economii din bănci. Pe de altă parte, dobînzi prea mici la creditele acordate agenţilor economici vor stimula cererea internă, complicînd astfel atingerea ţintei de inflaţie.

Pentru o banca centrală care îşi are ca obiectiv principal ţinerea sub control a inflaţiei şi avînd în vedere efectele reducerii fiscalităţii (ca şi ale creşterii preţurilor la utilităţile publice), scăderea rapidă a dobînzilor este o incongruenţă. Şi aici se vede nevoia unui deficit bugetar scăzut care ar sprijini reducerea inflaţiei. Credem că o supraîmpovărare a bugetului ca instrument de politică economică poate avea daune colaterale majore.

În 2004 rata medie a dobînzii la creditele în monedă naţională s-a menţinut în anul trecut la nivelul de 21%, iar la cele în valută străină de 11,3-11,6%, iar ratele dobînzii la depozite au crescut în medie de la 14,8% la început de an pînă la 15,5% în decembrie 2004.

Comerţ exterior

Potrivit Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), deficitul comercial al Republicii Moldova a constituit în anul 2004 un nivel de cca 788 milioane USD şi a depăşit cu 28,5% cifra înregistrată în 2003. Valoarea exporturilor a fost estimată la 986,2 milioane USD, iar importurile au însumat 1774,2 milioane USD, în anul 2004.

Guvernul prognoza pentru anul 2004 exporturi în valoare de 900 milioane USD şi importuri în valoare de 1 525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Republica Moldova a avut un sold pozitiv în sumă de 137,1 milioane USD cu Federaţia Rusă, iar cel mai mare deficit consemnat în comerţul exterior cu principalele ţări partenere, Chişinăul l-a înregistrat cu Ucraina, respectiv 211,1 milioane USD. Un înalt nivel al deficitului balanţei comerciale Moldova l-a avut şi cu Franţa, Germania, România, Turcia.

În ultimii doi ani deficitul comercial creşte cu circa 30%. La mijlocul lunii ianuarie Guvernul a aprobat un plan de acţiuni de natură să diminueze deficitul balanţei comerciale, care prevede, în particular, instituirea unui control mai dur asupra importului de mărfuri în regim preferenţial, inclusiv în zonele economice libere, precum şi simplificarea procedurilor de export.

Moldova şi lumea

Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI, Republica Moldova a înregistrat în 2004 una din cele mai modeste creşteri economice printre ţările comunităţii cu o ascensiune a produsului intern brut PIB de 7,3%, sub media creşterii economice de 8% realizată în spaţiul postsovietic.

Dinamica creşterii economiei moldoveneşti a devansat-o doar pe cea din Kîrgîzstan şi Rusia, unde a fost înregistrată o creştere de 7,1%. Pe de altă parte, Republica Moldova a fost întrecută de Ucraina, cu o creştere a PIB-ului de 12%, Belarus - 11%, Tadjikistan - 10,6%, Azerbaidjan - 10,2%, Armenia - 10,1%, Kazahstan - 9,4% şi Georgia - 8,4%.

Produsul intern brut în anul 2004, conform estimărilor preliminare, a însumat 31 miliarde 992 milioane lei în preţuri curente. Avansul înregistrat este sub nivelul previziunilor Ministerului Economiei, care anticipa o creştere economică de 8%.

Industria a înregistrat o creştere de 6,4%, în timp ce producţia agricolă a crescut cu 20,4%. Ritmul de creştere a producţiei industriale a fost cu mult sub nivelul înregistrat în anul 2003, cînd acesta a urcat cu 13,6%. Producţia din sectorul industrial al economiei este în principal generată de activitatea întreprinderilor din industria prelucrătoare, căreia i-a revenit anul trecut 89% din volumul total al producţiei industriale.

Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

Problema transnistreană

În perioada de referinţă în mai multe mijloace mass-media moldoveneşti au apărut informaţii despre o serie de "evoluţii periculoase" în zona de securitate, inclusiv mobilizarea militară de partea stîngă a Nistrului, concentrarea trupelor şi a muniţiilor în zona de securitate şi propaganda împotriva unei presupuse agresiuni militare din partea Republicii Moldova, evoluţii denunţate de către autorităţile moldoveneşti în cadrul mai multor declaraţii publice şi apeluri către forurile internaţionale. Evoluţiile în cauză ar indica "o pregătire metodică şi bine gîndită" de către autorităţile transnistrene a unei destabilizări militare la scară largă pe rîul Nistru şi ar avea drept scop influenţarea procesului electoral din Republica Moldova în favoarea "partenerilor politici şi economici" ai liderilor de la Tiraspol, au arătat autorităţile de la Chişinău, chemînd comunitatea internaţională să contribuie la stabilizarea zonei de securitate.

În ajunul alegerilor parlamentare din Republica Moldova fixate pentru 6 martie, subiectul transnistrean este pentru partidul de guvernare unul deosebit de convenabil pentru construirea imaginii inamicului, cu care să-şi asocieze principalii oponenţi. Mai importantă însă la momentul actual pare să fie întrebarea dacă regiunea transnistreană va putea participa la alegerile din 6 martie şi, dacă da, atunci pentru cine vor vota cele cîteva sute de mii de locuitori ai regiunii, cetăţeni de jure ai Republicii Moldova.

Spre deosebire de campaniile electorale anterioare, cînd autorităţile transnistrene s-au opus vehement organizării alegerilor din Republica Moldova pe teritoriul transnistrean şi au împiedicat accesul cetăţenilor la secţiile de votare speciale deschise pe malul drept al Nistrului, de data aceasta chiar şeful departamentului de externe de la Tiraspol a chemat autorităţile moldoveneşti să asigure toate condiţiile necesare pentru exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni care locuiesc în regiune. Potrivit unor surse mass-media transnistrene, citate de Basa-press, Tiraspolul chiar s-ar fi angajat să mobilizeze alegătorii la vot şi să faciliteze transportarea acestora către secţiile de vot din dreapta Nistrului. În acelaşi timp, alegătorii au fost încurajaţi să sprijine candidaţii din opoziţie, ca de exemplu Blocul Electoral "Moldova Democrată" (BMD), Partidul Popular Creştin Democrat sau Blocul "Patria-Rodina", pentru a nu-i permite Partidului Comunist să obţină o majoritate absolută în viitorul legislativ moldovenesc, care astfel va fi unul slab şi instabil.

Anterior, unul din principalii concurenţi din opoziţie, BMD, a chemat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chişinău să deschidă secţii de votare în regiunea transnistreană. A urmat un apel al CEC către autorităţile transnistrene, în care CEC a condiţionat deschiderea secţiilor de votare în Transnistria prin satisfacerea de către autorităţile din regiune a uinui şir de condiţii care ar asigura un proces electoral liber şi corect şi respectarea Constituţiei şi legislaţiei Republicii Moldova. Deoarece apelul CEC a rămas fără răspuns din partea Tiraspolului, CEC va deschide cîteva secţii de votare speciale pe malul drept al Nistrului, la care vor putea vota loluitorii transnistreni.

În alegerile prezidenţiale din Ucraina autorităţile transnistrene au sprijinit deschis candidatul promovat de Moscova, Victor Ianukovici, care a adunat peste 90% din voturile cetăţenilor ucraineni care locuiesc în regiune. Deoarece în alegerile din Republica Moldova pare să nu existe un candidat care s-ar bucura de atît de mult sprijin din partea Moscovei, observatorii au identificat doi concurenţi care ar putea fi atractivi pentru Tiraspolul official - blocul "Patria-Rodina" şi BMD. "Patria-Rodina" a propus în programul său electoral legături mai strînse cu Rusia, recunoaşterea dreptului populaţiei din Transnistria la autodeterminare şi adoptarea aşa-zisului Memorandum Kozak drept document de bază pentru viitorul statut juridic al regiunii. BMD este oponentul principal al comuniştilor, dar şi unul pe care, se spune, Moscova l-ar prefera actualului partid de guvernare, în ciuda faptului că printre clauzele electorale principale ale BMD figurează integrarea Republicii Moldova în structurile euro-atlantice şi retragerea necondiţionată a trupelor ruseşti staţionate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Oricare însă va fi opţiunea Transnistriei în alegerile din 6 martie, se pare că spre deosebire de campaniile electorale anterioare, de data aceasta autorităţile secesioniste par hotărîte să nu rateze şansa de a influenţa direct rezultatul alegerilor din Republica Moldova nu atît în favoarea unui candidat anume, cît împotriva actualului partid de guvernămînt. Şi asta nu doar prin intermediul alegătorilor care îşi au reşedinţa în regiune, ci şi al acelor alegători de orientare pro-rusă, nostalgici sovietici, care locuiesc în restul Moldovei şi care au fost dezamăgiţi de partidul de guvernămînt după ce acesta şi-a schimbat radical orientarea spre vest.

Electorala 2005

Pentru detalii accesaţi www.alegeri2005.md.

Studii, analize, comentarii

Faza finală a campaniei electorale
Igor Boţan, 17 februarie 2005

Faza finală a campaniei electorale: reflecţii şi opinii

»»»