Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. III, nr. 48, 7 martie - 3 aprilie 2005
Activitatea instituţiilor publice
Alegeri prezidenţiale 2005
Politici economice
Problema transnistreană
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
La 24 martie 2005 a avut loc prima şedinţă a Parlamentului de legislatura a XVI-a. În cadrul acesteia au fost constituite fracţiunile parlamentare, a fost ales preşedintele Parlamentului şi a fost aprobată Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. Peste o săptămînă a fost ales unul din cei doi vicepreşedinţi ai Parlamentului, a fost aprobată componenţa Biroului Permanent al Legislativului şi au fost desemnaţi şefii comisiilor parlamentare.
1.1. Fracţiuni parlamentare
La prima şedinţă a Parlamentului nou-ales au fost constituite patru fracţiuni parlamentare. În mod surprinzător pentru o parte din electorat, deputaţii din partea Blocului “Moldova Democrată” (BMD) au constituit două fracţiuni parlamentare distincte, la care se mai adaugă cîte o fracţiune a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD). “Surpriza” a venit din partea deputaţilor Partidului Democrat din Moldova (PDM), intraţi în Parlament pe lista de candidaţi ai BMD. Drept urmare, în componenţa fracţiunii BMD au rămas 26 de deputaţi, fracţiunea PDM numără 8 deputaţi, iar cele ale PCRM şi PPCD întrunesc acelaşi număr de membri identic cu numărul de mandate de parlamentar obţinute de aceste formaţiuni în urma scrutinului din 6 martie — 56 şi, respectiv, 11.
La încheierea şedinţei Parlamentului, Dumitru Diacov, preşedinte al PDM, fiind solicitat să explice motivele constituirii unei fracţiuni distincte, a menţionat că separarea de BMD nu înseamnă refuzul de a colabora cu acest grup parlamentar, ci doar faptul că PDM are “un mesaj propriu” şi că prin intermediul fracţiunii sale va putea mai eficient să promoveze poziţia social-democrată.
În pofida asigurărilor date în aceeaşi zi prin declaraţia Consiliului Executiv Politic al PDM precum că această formaţiune rămîne în continuare parte componentă a BMD şi că va contribui la realizarea programului electoral al acestuia, gestul deputaţilor democraţi a fost calificat de majoritatea colegilor lor de bloc drept “rezultat al unui act de corupere politică” şi “act de trădare politică”. Pe de altă parte, aprecierea situaţiei respective de către Partidul Social-Liberal (PSL), şi el component al BMD, a fost mai echilibrată şi temperată. PSL i-a cerut partenerului său de bloc Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) să accepte propunerea PDM de a rămîne parte componentă a BMD, întrucît excluderea acestuia din bloc şi, prin asta, transformarea PDM în adversar al BMD ar fi în dezavantajul tuturor forţelor democratice din ţara noastră. Mai mult chiar, în opinia social-liberalilor, formatul BMD-ului trebuie nu doar menţinut, ci şi extins prin cooptarea altor partide din opoziţia parlamentară şi extraparlamentară. Atitudinea înţelegătoare a social-liberalilor a dat de bănuit că aceştia ar putea urma exemplul foştilor colegi de bloc de la PDM, ceea ce s-a şi confirmat la 4 aprilie, înainte de alegerea noului Preşedinte al Republicii Moldova, prin constituirea unui grup parlamentar separat din 3 deputaţi. Principala cauză a desprinderii deputaţilor sociali-liberali de colegii lor de la AMN a constat în viziunea diferită a acestora privind tactica ce urma a fi adoptată în cazul alegerii şefului statului, iar drept pretext pentru constituirea unui grup parlamentar social-liberal separat a servit decizia colegilor lor de a schimba denumirea fracţiunii parlamentare din Blocul “Moldova Democrată” în Alianţa “Moldova Noastră”. Drept urmare, în componenţa fracţiunii parlamentare a AMN au rămas 23 de deputaţi.
1.2. Conducerea Parlamentului
- Preşedinte
Preşedinte al Parlamentului de legislatura a XVI-a a fost desemnat Marian Lupu, ex-ministru al Economiei, ales în funcţia de deputat pe lista de candidaţi ai PCRM. Candidatura acestuia a fost aprobată, fără concursul deputaţilor creştin-democraţi, cu 65 de voturi “pentru” şi cu 24 “împotrivă”.
Cu desemnarea lui Marian Lupu în funcţia de preşedinte al Parlamentului a fost dezlegată, în sfîrşit, enigma introducerii sale în lista de candidaţi ai PCRM şi reconfirmată intenţia şefului statului, Vladimir Voronin, anunţată la sfîrşitul anului trecut, de a promova în înalte funcţii de răspundere persoane de factură nouă, exact aşa cum este caracterizat preşedintele Lupu de cea mai mare parte a mass-media.
- Vicepreşedinte
În cadrul şedinţei Parlamentului din 31 martie Maria Postoico, reprezentantă a PCRM, a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte al organului legislativ. În lipsa deputaţilor din partea PPCD, pentru candidatura ei au votat 76 de legiuitori.
Deşi a fost preconizată şi alegerea celui de-al doilea vicespeaker, din partea fracţiunilor de opoziţie, desemnarea acestuia a fost amînată pentru o dată ulterioară. Este de presupus că cea de a doua funcţie de vicespeaker va reveni fracţiunilor care s-au dovedit a fi mai cooperante cu PCRM în ceea ce priveşte alegerea şefului statului. Deocamdată, se cunoaşte că fracţiunea AMN şi-ar dori ca această funcţie să fie ocupată de un reprezentant al acesteia, în persoana lui Dumitru Braghiş.
- Biroul Permanent
Pe 31 martie a fost ales şi Biroul Permanent al Parlamentului. În componenţa acestuia au fost desemnaţi: Marian Lupu, Maria Postoico, Eugenia Ostapciuc, Victor Stepaniuc, Vladimir Eremciuc şi Ivan Calin (PCRM), Serafim Urechean, Dumitru Braghiş şi Oleg Serebrian (BMD [în prezent AMN]), Iurie Roşca (PPCD) şi Dumitru Diacov (PDM). După 4 aprilie curent Serebrian va reprezenta în Biroul Permanent grupul parlamentar social-liberal pe care îl conduce.
- Comisii parlamentare
În urma consultărilor avute de preşedintele Lupu cu membrii Biroului Permanent, a fost stabilită şi cota de reprezentare a forţelor din Parlament în cele nouă comisii parlamentare de specialitate, pentru ca mai apoi, în cadrul şedinţei în plen, să fie aprobată componenţa lor şi desemnaţi preşedinţii acestor comisii. Astfel, acestea vor fi prezidate după cum urmează:
Nr. | Comisii parlamentare | Preşedinte | Fracţiunea |
1. | Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi | Vladimir Ţurcan | PCRM |
2. | Comisia pentru economie, buget şi finanţe | Nicolae Bondarciuc | PCRM |
3. | Comisia pentru securitate naţională a statului, apărare şi ordinea publică | Iurie Stoicov | PCRM |
4. | Comisia pentru politică externă şi integrare europeană | Sergiu Stati | PCRM |
5. | Comisia pentru cultură, ştiinţă, tineret, sport şi mijloace de informare în masă | Victor Stepaniuc | PCRM |
6. | Comisia pentru administrare publică, ecologie şi amenajarea teritoriului | Veaceslav Untilă | BMD (în prezent AMN) |
7. | Comisia pentru agricultură şi industria alimentară | Valeriu Cosarciuc | BMD (în prezent AMN) |
8. | Comisia pentru drepturile omului | Ştefan Secăreanu | PPCD |
9. | Comisia pentru protecţia socială şi sănătate | Valentina Buliga | PDM |
|
1.3. Un pas cu “dreptul”
În prima zi de activitate prin votul tuturor deputaţilor a fost aprobată Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene1. Documentul are la bază consensul larg al celor patru fracţiuni parlamentare în ceea ce priveşte promovarea consecventă şi ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană. În acest scop deputaţii şi-au propus să depună eforturi conjugate pentru realizarea Planului de Acţiuni RM-UE. Prin adoptarea declaraţiei în cauză fracţiunile parlamentare s-au angajat, de asemenea, să întreprindă eforturi în vederea soluţionării paşnice şi democratice a problemei transnistrene, asigurării stabilităţii instituţiilor democratice, asigurării independenţei sistemului judecătoresc, combaterii corupţiei, dezvoltării libere a mijloacelor de informare în masă, respectării drepturilor minorităţilor naţionale, dezvoltării sociale, reducerii sărăciei, ameliorării climatului investiţional şi afirmării plenare a rolului limbii de stat.
În ceea ce priveşte problema transnistreană, documentul stipulează reglementarea politică a acesteia în conformitate cu Constituţia Moldovei şi normele de drept internaţional, în strînsă cooperare cu OSCE, UE, România, Rusia, SUA şi Ucraina, şi în baza formulei celor “3D” — democratizarea, demilitarizarea şi decriminalizarea regiunii transnistrene.
1 Moldova suverană, nr. 51 (20688), 29 martie 2005.
Guvern
2.1. Hotărîri
La 23 martie curent, Guvernul şi-a aprobat propria demisie, în legătură cu expirarea mandatului său, acceptată în ziua imediat următoare de Parlament. Cît priveşte şeful viitorului Cabinet de miniştri, în prezent sînt vehiculate două nume: cel al lui Vasile Tarlev, ex-prim-ministru, şi cel al lui Andrei Stratan, ex-ministru de Externe.
Alegeri prezidenţiale 2005
În temeiul art. 2 din Legea nr.1234-XIV din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentul a adoptat la 24.03.2005 Hotărîrea nr. 5-XVI prin care a fixat data alegerii şefului statului pentru ziua de 4 aprilie 2005. Prin Hotărîrea nr. 6-XVI din 24.03.2005 cu privire la comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Parlamentul a stabilit componenţa acestei comisii din următorii membri: Semion Dragan, Vladimir Eremciuc, Mihail Sidorov, Victor Stepaniuc, Larisa Zimina (PCRM), Ivan Banari, Oleg Serebrian (BMD)2, Ion Neagu (PPCD) şi Valentina Buliga (PDM).
Primul candidat înregistrat la funcţia de şef al statului a fost liderul PCRM, Vladimir Voronin, propus de un grup de 34 de deputaţi comunişti. Propunerea candidaturii lui Vladimir Voronin a avut loc în conformitate cu decizia Plenarei CC al PCRM din 23 martie 2005. Dat fiind faptul că celelalte fracţiuni parlamentare nu şi-au propus propriii candidaţi la funcţia de Preşedinte al ţării, alţi 16 deputaţi ai PCRM au mai propus pentru această funcţie candidatura preşedintelui Academiei de Ştiinţe din Moldova, Gheorghe Duca, pentru a întruni condiţia de participare a cel puţin doi candidaţi, stabilită de Curtea Constituţională, pentru validarea procedurii de votare.
Alegerea noului şef al statului a avut loc la şedinţa specială a Parlamentului din 4 aprilie curent. Din cei 78 de deputaţi participanţi la votare, 75 şi-au exprimat votul în favoarea lui Vladimir Voronin. Pentru contracandidatul său, Gheorghe Duca, a votat 1 deputat, 2 buletine de vot fiind declarate nevalabile. Vladimir Voronin a fost reales în funcţia de şef al statului de deputaţii comunişti, cu sprijinul celor din partea PPCD, PDM şi PSL. Fracţiunea parlamentară a AMN a boicotat procedura de alegere a şefului statului.
2 Denumirea fracţiunii de Blocul “Moldova Democrată” a fost schimbată în Alianţa “Moldova Noastră”. Deputaţii PSL, component la alegerile parlamentare din 2005 al BMD, Oleg Serebrian, Igor Klipii şi Valentina Holban s-au detaşat la 4 aprilie 2005 de colegii lor de bloc de la AMN, constituind grupul parlamentar social-liberal
Politici economice
1. Bănci şi asigurări
- Banca Naţională a anunţat că dobînda de referinţă sau rata dobînzii de bază a BNM (rata REPO) pentru luna martie este de 13%, fiind cu 1,5% mai mică decît în ianuarie. Aceasta reprezintă, de fapt, nivelul ratei plătite de banca centrală pentru depozitele atrase de la bănci în cadrul operaţiunilor de politică monetară. Diminuarea cu 1,5% a dobînzii de referinţă certifică reducerile de dobînzi care au avut loc în luna martie şi care s-au produs atît la creditele în lei, cît şi la ajustarea dobînzilor plătite la depozite.
“Recomandarea” BNM în care se spunea că băncile comerciale sînt solicitate să îşi revizuiască politicile dobînzilor la pasive3 s-a realizat în practică. Băncile comerciale şi-au modificat deja grila de dobînzi atît pentru depozite, cît şi pentru credite. Este cert că scăderea dobînzilor la pasive poate atrage creşterea creditării şi va micşora riscul de intrare a capitalurilor speculative. Deja putem vorbi de minime istorice ale dobînzilor la depozitele în lei ale populaţiei.
Însă generalizarea dobînzilor la depozite sub 13% va antrena cu siguranţă şi o scădere accentuată a dobînzilor la credite, fapt care ar conduce la creşterea consumului şi respectiv la resuscitarea unor aşteptări inflaţioniste4. În plus, băncile vor trebui să asigure deponenţilor cel puţin 2% la depozite peste rata inflaţiei, în caz contrar există riscul ca aceştia să renunţe să mai păstreze banii la bănci. Rata inflaţiei pentru luna februarie a.c. a constituit 2,1%. Cumulativ pentru primele două luni ale anului (ianuarie-februarie) s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 3,2%, tendinţă care va fi specifică şi pentru lunile următoare. Vom vedea însă ce va spune statistica atunci cînd la jumătatea lunii aprilie DSS va da publicităţii datele pentru luna martie şi pentru primul trimestru cu privire la IPC.
Noi considerăm că dacă dobînzile la depozite, raportate la rata inflaţiei, vor fi real negative, ele ar putea antrena o creştere a consumului, prin orientarea economiilor populaţiei către alte sectoare de investiţii (eventual, în cel de achiziţie a imobilului), care, la rîndul lor, ar putea stimula consumul. În aceste condiţii, minimele dobînzilor la pasive s-ar putea întoarce împotriva obiectivului de inflaţie de 10%. Depinde foarte mult de felul în care piaţa va reacţiona la noua situaţie.
În plus, o scădere de 2–3% la depozitele bancare ar putea atrage după sine şi o scădere a dobînzilor la creditele în lei. După părerea noastră, în perioada imediat următoare, dobînzile creditelor în lei ar trebui să scadă cu 3–4%. Scăderea ar putea fi dictată, în principal, de competiţia redusă în sistemul bancar, dar şi de faptul că sursele de plasament ale băncilor nu sînt foarte mari. Totodată, alinierea simultană a dobînzilor la creditele în lei cu cea la creditele în valută va spori însă şi pericolul creşterii volumului de credite şi a consumului. Nu este exclus că în viitorul apropiat scăderea dobînzilor ar putea antrena şi o serie de măsuri administrativ-restrictive pentru stoparea creditelor.
În cele din urmă, se impun două concluzii:
- scăderea dobînzii reale duce, în mod clar, la scăderea propensiunii de a economisi a populaţiei (chiar dacă acest lucru nu se observă încă, este doar o chestiune de timp pînă la manifestarea sa). Aceasta într-o ţară în care, oricum, proporţia economisirii în PIB este foarte scăzută: 14–15%;
- scăderea economisirii interne trebuie compensată, printr-o anumită rată de investiţii şi de creştere a PIB-ului, printr-un apel mai mare la economisirea externă.
- În altă ordine de idei, în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate şeful statului a cerut crearea unui grup de lucru permanent, care ar monitoriza situaţia din sistemul financiar-bancar şi ar elabora măsuri eficiente de eliminare a factorilor ce subminează securitatea financiar-bancară a statului.
Membrii Consiliului Suprem de Securitate sînt interesaţi de necesitatea intensificării cooperării cu structurile specializate ale altor state şi cu cele internaţionale în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului “spălării banilor”. Totodată, ei consideră că trebuie identificate direcţiile de modificare a legislaţiei în sensul înăspririi sancţiunilor faţă de instituţiile bancare pentru activităţi ilicite, precum şi în sensul prevenirii cauzelor şi condiţiilor care favorizează asemenea activităţi.
Principala problemă în acest sens o constituie băncile comerciale din zona transnistreană. În acest context trebuie realizate un şir de măsuri întreprinse cu scopul de a stopa activitatea financiară externă a băncilor din stînga Nistrului, care, nefiind înregistrate de Banca Naţională a Moldovei, nu dispun de forme legale de activitate bancară. Sînt demne de salutat recentele decizii ale unor bănci din Austria şi din alte state din Europa, adoptate ca urmare a demersurilor instituţiilor oficiale ale Republicii Moldova, de a întrerupe orice relaţii cu băncile din Transnistria, deoarece acestea activează ilegal.
Sistemul bancar al Transnistriei este format din 2 bănci de stat şi 9 bănci comerciale, care la rîndul lor au conturi corespondente cu mai multe bănci comerciale din Moldova şi Rusia, cu ajutorul cărora Transnistria poate avea relaţii economice practic cu toate statele lumii. Oficial, spre exemplu, prin intermediul băncilor comerciale din Moldova, în favoarea băncilor transnistrene au fost transferaţi în anii 2001–2002 aproape 60 milioane USD, proveniţi din ţările CSI. În acelaşi timp, ieşirile financiare din Transnistria au fost de 160 milioane de dolari. Din acestea, circa 147 milioane de dolari au fost utilizate pentru operaţiuni de intermediere, care s-au produs masiv la sfîrşitul anului 2002, avînd un caracter fraudulos şi reprezentînd ceea ce este numit “spălare de bani”.
2. Preţurile
- Rata inflaţiei pentru luna martie a.c. a constituit 0,8%. Cumulativ pentru primul trimestru al anului (ianuarie-martie) s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 4%. Potrivit datelor Departamentul de Statistică şi Sociologie în perioada de referinţă indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut cu 0,9%, produsele nealimentare s-au scumpit cu 1%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,2%. Cel mai mult s-au scumpit produsele petroliere, în special benzina — cu 2,3% şi motorina — cu 3,2%.
- Preţurile la imobilul locativ au înregistrat o creştere uşoară de la începutul anului curent, în medie cu cca 6%, în limitele prognozelor lansate de experţii imobiliari la începutul anului. Apartamentele cu o odaie s-au scumpit de la 19,3 mii USD, la începutul anului, pînă la 21,1 mii USD, în luna martie. Costul apartamentelor cu două odăi a crescut de la 28,5 la 29,4 mii USD, cu trei odăi — de la 34 la 35 mii USD, iar apartamentele cu patru odăi s-au scumpit cel mai mult — de la 41 la 45 mii USD.
Bineînţeles că acestea sînt preţurile ofertanţilor, de obicei însă tranzacţiile sînt înregistrate cu o reducere de 10%. Mai mulţi experţi ai agenţiilor imobiliare sînt de părerea că în general, echilibrul dintre cerere şi ofertă rămîne constant, iar prognoza de creştere a preţurilor pentru întreg anul cu 10–15% este încă valabilă. Potrivit acestora costul unui metru pătrat de spaţiu locativ va atinge pînă la sfîrşitul anului nivelul de 550 — 600 USD.
Totodată, actuala ascensiune imobiliară loveşte extrem de dur în cei mai săraci şi în familiile tinere care nu-şi pot permite să procure o locuinţă. Unica soluţie de a-i stimula pe aceştia este susţinerea dezvoltării unei pieţe ipotecare prin politici locative mai eficiente. Băncile din Moldova ar trebui să se implice în activitatea de acordare a împrumuturilor ipotecare (pe piaţa creditului ipotecar), precum se practică în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est cu o dobîndă nu mai mare de 10% (în monedă naţională) şi cu o maturitate bancară nu mai mică de 25 de ani.
- Concernul rus Gazprom ar putea majora preţurile pentru livrările de gaze naturale în Republica Moldova la nivelul celor europene, se spune într-o declaraţie a lui Aleksandr Reazanov, vicepreşedintele Gazprom, citat de agenţia rusă RIA Novosti. Pe de altă parte, Ghenadi Abaşkin, preşedintele Moldova-Gaz a declarat într-o conferinţă de presă că Republica Moldova nu este un subiect al pieţei energetice europene şi, respectiv, faţă de aceasta nu pot fi aplicate tarife europene.
În plus, la sfîrşitul lunii martie Tiraspolul a anunţat crearea unei întreprinderi de import al gazului natural care va fi separată de Moldova-gaz. Majoritatea analiştilor consideră că această iniţiativă a fost inspirată şi susţinută de Rusia. Crearea acestei structuri îi va permite Moscovei să pună în aplicare planurile sale anterioare de majorare a tarifelor pentru gazul exportat în Moldova. Însă în cazul unui asemenea stări de lucruri, o soluţie pentru Moldova ar fi majorarea tarifelor de tranzit, care ar putea fi deduse din preţul de import.
În prezent, concernul rus livrează gaze naturale în Republica Moldova la un tarif de 80 USD pentru 1000 m3, iar compania Gazexport efectuează exporturi la preţuri ce variază în funcţie de mai mulţi factori, inclusiv cursul valutar. În primul trimestru, Gazexport a livrat gazele la un tarif de 68 USD. La sfîrşitul anului 2004, Moldova-Gaz a încheiat contracte de achiziţie a 3,150 milioane m3 de gaze pentru 2005 de la companiile ruse Gazexport şi Gazprom.
3. Finanţe publice
- În una din ultimele şedinţe ale guvernului, ministerul Finanţelor a anunţat datele cu privire la executarea bugetului de stat. Cu încasări ce au constituit 1,33 miliarde lei, planul trimestrial era supraîndeplinit cu 2,2% la 22 martie. Însă potrivit ultimilor date ale ministerului Finanţelor, în primul trimestru la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în valoare de 1,87 miliarde lei (cca 176,7 milioane Euro). Cea mai mare pondere a acumulărilor revine bugetului de stat — 1,59 miliarde lei fiind cu 57,8% peste nivelul înregistrat pentru perioada similară a anului trecut. Legea bugetului public pentru anul acesta spune că guvernul a planificat să acumuleze venituri în sumă de 7 473,2 milioane lei.
Totuşi, în situaţia în care se obţin venituri bugetare peste plan, este necesară o transparenţă financiară pentru ca publicul larg să cunoască cum sînt utilizate resursele colectate suplimentar. Din păcate însă, ministerul Finanţelor face publică numai informaţia operativă referitoare la ritmurile de colectare a veniturilor, nu şi cea referitoare la executarea cheltuielilor planificate şi neplanificate.
4. Comerţul
- Comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 2,8% în luna februarie faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent şi a atins o cifră de 1 217,4 milioane lei (cca 97 milioane USD), însă ritmul general de creştere a scăzut. În februarie cifra de vînzări cu amănuntul a fost de 602,3 milioane lei, faţă de 615,1 milioane lei în ianuarie, cînd creşterea a fost de 6,1%. În ianuarie-februarie 2004 creşterea cumulativă a fost de 14,4%.
Întreprinderile comerciale private continuă să deţină o cotă de peste 65% din totalul comerţului cu amănuntul. Companiile private sînt mai flexibile şi reacţionează mai repede la cerinţele pieţei în comparaţie cu cele de stat. Volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei în primele două luni ale anului a constituit 967,3 milioane lei, fiind în creştere în termeni reali cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut.
- Moldova a importat în 2004 produse petroliere în valoare de peste 200 milioane USD, în creştere cu 52% faţă de anul precedent, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE). Deşi creşterea în expresie valorică a fost atît de mare, creşterea celei în expresie naturală a fost mai mică, de cca 10,2%. Experţii împărtăşesc opinia că decalajul dintre creşteri este explicat prin preţurile mult mai înalte la carburanţi în 2004 — cînd a fost importată o cantitate de carburanţi puţin mai mare decît în 2003, însă la preţuri mai ridicate.
Cea mai mare creştere a fost înregistrată la importurile de benzină, de 19,3%, pînă la 241 milioane tone. În expresie valorică, importurile de benzină se cifrează la aproape 1 miliard de lei (81 milioane USD), iar preţul mediu de import a fost de 335 USD/tona. Preţul de import a fost cu 29,5% mai mare decît în anul precedent.
Totodată, importul de motorină a fost mai moderat, cu o creştere de 5,6% faţă de anul 2003 (în expresie naturală), pînă la 298 milioane tone. În medie, preţul de import la motorină a fost de 337 USD per tonă, iar valoarea totală a motorinei importate în Republica Moldova se ridică la 100 milioane USD. Importurile de gaze lichefiate practic au fost la nivelul anului precedent, de 52 milioane tone. Cele mai mari importuri de carburanţi au fost operate de companiile Lukoil Moldova, Petrom Moldova şi Tirex Petrol.
5. Piaţa muncii
- Populaţia economic activă a scăzut cu 3% faţă de 2004. Acesta este unul din factorii care a contribuit numeric la reducerea şomajului. Datele DSS arată că rata dependenţei (numărul de persoane neocupate raportat la 1000 persoane ocupate) în Republica Moldova este în creştere. O altă tendinţă periculoasă este că numărul celor declaraţi plecaţi peste hotare a sporit cu 19%.
Experţi în piaţa muncii explică reducerea cu 3% a populaţiei ocupate şi a salariaţilor prin scăderea populaţiei economic active, precum şi prin faptul că o parte din populaţie preferă să emigreze peste hotare în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat sau o activitate la “negru”, care le asigură un venit mai mare.
Statistica mai spune că angajaţii din agricultură reprezintă 40,5% din totalul persoanelor ocupate. După anul 2001, cînd ponderea acestora atinsese nivelul de 50,9%, aceasta a înregistrat o scădere vizibilă. În 2004 ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 12,3%, în servicii — 37,2%, medicină şi învăţământ — 13,4%.
Potrivit activităţii sale, 69,4% din populaţie a fost ocupată în sectorul privat şi o pătrime (25,3%) în sectorul public. Ponderea sectorului privat a predominat în agricultură (98,2%), în comerţ (94,0%), în activitatea hotelieră (84,1%), construcţii (84,4%) şi în industria prelucrătoare (66,1%).
- Salariul mediu în Moldova a constituit în luna februarie 1114 lei, în scădere cu 3% faţă de ianuarie. Diminuarea acestuia poate fi explicată prin factori sezonieri care au o influenţă constantă în lunile ianuarie-februarie ale fiecărui an. Tendinţa generală pozitivă este demonstrată şi de faptul că în comparaţie cu februarie 2004 salariul a crescut cu 18% în termeni nominali.
Inflaţia puternică din ultimele 12 luni a erodat însă mai bine de 11% din creşterea nominală. În structura creşterii se face remarcată accelerarea salariilor în medicină şi care din ianuarie 2004 s-au instalat mult peste media pe ţară. Unul din factorii care au determinat creşterea salariilor este introducerea sistemului de asigurări medicale obligatorii.
În pofida faptului că în 2004 au fost majorate semnificativ salariile plătite unor categorii bugetare, decalajele s-au menţinut la aceleaşi cote înalte, salariul mediu din sfera bugetară, reprezentînd cca 70% din cel privat. Ţinînd cont de ponderea aparent înaltă a salariilor plătite “la negru” în sfera privată, decalajul real ar putea fi şi mai mare.
Decalajele enorme s-au păstrat şi în interiorul celor două categorii. Astfel, profesorii universitari şi medicii primesc salarii peste media pe ţară. Decalajele pe sectoare de activitate nu s-au redus semnificativ, salariul primit în agricultură, spre exemplu, se situează la un nivel mai mic de 50% din cel mediu, cel primit în sfera financiar-bancară se situează la un nivel dublu, iar în unele cazuri triplu.
3 Pentru detalii, vezi Guvernare şi democraţie în Moldova, e-journal, an. III, nr. 46, 31 ianuarie-13 februarie 2005.
4 O situaţie similară a fost în 2003 cînd rata medie anuală a dobînzii la depozite a fost de 12,7%, iar inflaţia la sfîrşit de an a înregistrat nivelul de 15,7%.
Problema transnistreană
La 27 martie 2005 în regiunea transnistreană au avut loc alegerile pentru funcţia de deputat în sovietele orăşeneşti, raionale şi săteşti şi pentru cea de şef al administraţiei locale. Potrivit datelor departamentului de statistică a regiunii, la scrutin au participat circa 40% din cei circa 410 000 de alegători înregistraţi în listele electorale, alegerile fiind declarate de către autorităţile transnistrene valabile. Majoritatea candidaţilor — circa 1700 pentru funcţia de deputat şi 225 pentru cea de şef al administraţiei locale — au fost reprezentanţi ai cercurilor de afaceri din regiune, doar o parte neînsemnată înregistrîndu-se drept candidaţi din partea partidului comunist local şi a filialei transnistrene a Partidului Democrat Liberal din Federaţia Rusă. Potrivit observatorilor, numărul mare de candidaţi se datorează introducerii în anul trecut a statutului de imunitate pentru deputaţii sovietelor locale.
Ministerul de Externe al Republicii Moldova a cerut la 26 martie comunităţii internaţionale să condamne ferm organizarea, de către administraţia separatistă transnistreană, a “alegerilor locale”. Într-o declaraţie difuzată la 28 martie presei, MAE moldovean a calificat drept “farsă” alegerile respective, menţionînd că acest aşa-numit scrutin este neconstituţional, după cum sînt şi liderii separatişti. MAE, de asemenea, a avertizat că orice tentativă din exterior de a “observa aceste aşa-numite alegeri va însemna solidarizarea cu acţiunile destabilizatoare ale regimului separatist şi vor fi calificate drept imixtiuni în afacerile interne ale Republicii Moldova”, se arată în declaraţia MAE.
Nici o organizaţie internaţională nu a delegat observatori în regiune, în ciuda invitaţiilor făcute de Tiraspol. Tentativa Comitetului Helsinki din Moldova de a trimite trei echipe de observatori la alegerile din regiune a eşuat, autorităţile transnistrene refuzînd să le acorde acreditările de rigoare. Cu toate acestea Comitetul Helsinki a reuşit să observe mai multe lucruri, care, potrivit Basa-press, au demonstrat că “alegerile au fost organizate cu încălcarea tuturor normelor internaţionale şi naţionale”.
Între timp, o dată cu sfîrşitul campaniei electorale de la Chişinău, au fost reluate discuţiile cu privire la perspectivele reglementării diferendului transnistrean. Între formaţiunile politice reprezentate în noul Parlament moldovean există un consens în ceea ce priveşte modificarea formatului actual de negocieri prin includerea altor actori internaţionali. Semnarea de curînd a Planului de Acţiuni RM-UE, care declară drept prioritară contribuţia UE la depăşirea crizei transnistrene, şi desemnarea Reprezentantului Special al UE pentru Republica Moldova au fost interpretate la Chişinău drept două semnale importante din partea comunităţii europene în acest sens. În paralel, preşedinţii Ucrainei şi cel al Georgiei au anunţat că vor prezenta la 22 aprilie un plan de reglementare transnistreană în timpul aflării lor la Chişinău pentru a participa la reuniunea la nivel înalt a GUUAM. Potrivit autorilor, obiectivul proiectului va fi realizarea iniţiativei de cooperare regională GUUAM, administraţia de la Kiev angajîndu-se să asigure o activitate cît mai eficientă a acestei structuri.
Marea absentă din aceste ultime evoluţii regionale şi internaţionale pe marginea subiectului transnistrean este Federaţia Rusă, stat acuzat în mod sistematic de către autorităţile de la Chişinău de imixtiune în afacerile interne ale Republicii Moldova, de sprijin politic şi economic acordat regimului de la Tiraspol şi de prezenţă militară ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. Criza fără precedent din relaţiile moldo-ruse riscă să se materializeze prin impunerea de către Federaţia Rusă a unui şir de sancţiuni economice Republicii Moldova, precum introducerea preţurilor mondiale la produsele petroliere ruseşti comercializate aici. Cu toate acestea, Rusia rămîne un actor important în procesul de reglementare transnistreană şi doar cu participarea Rusiei într-o formă sau alta se poate ajunge la o soluţie viabilă a conflictului. Astfel, se pare că primul pas în vederea soluţionării diferendului transnistrean pe care trebuie să-l facă noua guvernare de la Chişinău trebuie să fie remedierea relaţiilor cu Federaţia Rusă.
Relaţii externe
1. Reprezentantul special al UE în RM
La 16 martie curent, la recomandarea Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate Comună, Javier Solana, Consiliul European l-a desemnat drept Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) în Republica Moldova pe Adriaan Jacobivits de Szeged. Cu acest prilej Solana a declarat că numirea RSUE în Moldova denotă angajamentele sporite asumate de UE faţă de această ţară, în timp ce de Szeged, la rîndul lui, a subliniat că decizia Consiliului European este una politică şi relevă dorinţa UE de a juca un rol politic mai activ în Moldova.
RSUE în Moldova, care îşi va începe misiunea pînă la 31 august curent, va avea drept obiect prioritar de interes procesul de soluţionare a contenciosului transnistrean. Pe lîngă această preocupare de bază, în sfera de activitate a lui de Szeged vor mai intra sarcini legate de realizarea Planului de Acţiuni RM-UE, aprobat la 22 februarie curent, consolidarea democraţiei, statului de drept, respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova, promovarea relaţiilor bilaterale dintre Moldova şi UE, susţinerea luptei împotriva traficului de fiinţe umane etc.
Adriaan Jacobivits de Szeged a devenit cel de-al 8-lea RSUE. UE mai are reprezentanţi speciali în Afganistan, Bosnia şi Herţegovina, Caucazul de Sud, Macedonia, Orientul Mijlociu, regiunea Marilor Lacuri din Africa şi pentru coordonarea Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). De regulă, aportul RSUE depinde de raportul de forţe părţi directe sau indirecte într-un conflict sau altul şi de ponderea UE în acest raport. În condiţiile actuale, cînd Rusia este cea care domină formatul de negocieri în problema transnistreană, iar UE este cvasiabsentă în acest proces, este de aşteptat ca la începutul mandatului său RSUE în Moldova să dea un randament relativ modest, în măsură însă să sporească în urma implicării, promise de UE, tot mai active a acesteia în reglementarea transnistreană. Totodată, este posibil ca Adriaan Jacobivits de Szeged să reprezinte un exemplu pentru alţi RSUE, deoarece deţine cîteva atuuri. A fost numit RSUE pentru o singură ţară, va reprezenta doar UE în reglementarea transnistreană, are o experienţă vastă în domeniul reglementării conflictelor şi cunoaşte foarte bine realităţile din Republica Moldova — în perioada 2002–2003 acesta a fost reprezentantul special al Secretarului general al OSCE în Moldova. În plus, ca şi alţi oficiali de origine olandeză, are o afinitate specială faţă de Moldova şi faţă de cetăţenii ei, lucru deloc neimportant.
2. Relaţii moldo-lituaniene
Ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Andrei Stratan, a avut la Chişinău, la sfîrşitul lunii martie, o întrevedere cu omologul său lituanian, Antanas Valionis. În cadrul reuniunii, oficialul lituanian a exprimat disponibilitatea ţării sale de a acorda asistenţă Moldovei în procesul de integrare europeană, subliniind totodată necesitatea identificării unui mecanism de cooperare strînsă între ministerele şi departamentele ramurale ale celor două ţări. Şefii diplomaţiilor celor două state au avut şi un schimb de opinii referitor la necesitatea extinderii formatului de negocieri în problema transnistreană şi modificarea statutului trupelor de pacificare staţionate în regiunea de est a Moldovei.
De asemenea, Antanas Valionis şi-a informat omologul său moldovean despre faptul că ţara sa este dispusă să deschidă o misiune diplomatică la Chişinău, în timp ce Andrei Stratan a relevat interesul reciproc al Moldovei pentru deschiderea unei reprezentanţe diplomatice la Vilnius.
La încheierea reuniunii, ministrul moldovean de Externe i-a transmis lui Antanas Valionis invitaţia lui Vladimir Voronin adresată Preşedintelui Lituaniei de a participa la reuniunea şefilor de stat ai GUUAM, preconizată pentru 22 aprilie curent.
3. “Buletin european”
Departamentul Integrare Europeană (DIE) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a lansat o publicaţie inedită intitulată “Buletin european”. Potrivit serviciului de presă al MAE, acest buletin urmează a fi editat cu o periodicitate de una sau două apariţii pe lună, iniţial în formă electronică. Publicaţia cuprinde relatări despre principalele evenimente de ultimă oră din relaţiile Moldovei cu UE, precum şi cu o serie de organisme regionale, complementare procesului de integrare europeană. Buletinul se adresează personalului din misiunile diplomatice şi oficiile consulare moldoveneşti din străinătate, corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, instituţiilor de stat, academice şi organizaţiilor nonguvernamentale interesate de problematica vizată.
Studii, analize, comentarii
Alegerile prezidenţiale
Igor Boţan, 7 aprilie 2005
Dacă Preşedintele Voronin îşi va onora promisiunile, atunci învingătoare va ieşi “opoziţia constructivă”, care va obţine argumente puternice pentru “scoaterea de pe carosabil” a AMN “obstrucţioniste”. Dimpotrivă, dacă acest lucru nu se va întîmpla, atunci, cel mai probabil, o parte a “opoziţiei constructive” va degenera într-o banală “opoziţie colaboraţionistă”, iar cealaltă parte va trece tacit şi umilită în tabăra “opoziţiei obstrucţioniste”, cu toate consecinţele negative evidente… | »»» |
|
 |





|