versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Summit-ul GUUAM, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Conducerea Parlamentului

Pentru cea de a doua funcţie de vicepreşedinte al Parlamentului a fost propusă şi acceptată candidatura liderului Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) Iurie Roşca, votat în această funcţie de 77 deputaţi, reprezentînd PCRM, PPCD, PDM şi PSL.

În discursul său rostit cu această ocazie, Iurie Roşca a menţionat că alegerea sa în funcţia de vicespeaker îi oferă posibilitatea să se angajeze plenar în procesul legislativ, să promoveze şi să realizeze sarcinile prioritare conţinute în cele zece propuneri înaintate de creştin-democraţi şefului statului.

Serafim Urechean, lider al AMN, solicitat să comenteze alegerea lui Iurie Roşca în calitate de vicepreşedinte al Parlamentului, a declarat că în mod normal această funcţie trebuia să revină fracţiunii AMN, drept cea mai numeroasă fracţiune de opoziţie în Parlament, şi că, dat fiind faptul că acest lucru nu s-a produs, confirmă o dată în plus existenţa unei coaliţii de guvernare dintre democraţi, creştin-democraţi şi sociali-liberali cu fracţiunea majoritară a PCRM.

1.2. Acte legislative

În urma prezentării în Parlament de către Preşedintele Voronin a concepţiei de reformare a Guvernului, legiuitorii au adoptat Legea pentru amendarea Legii cu privire la Guvern. Potrivit amendamentelor introduse, în componenţa Guvernului vor intra 15 ministere şi alte 13 instituţii. Legea adoptată de Parlament nu stabileşte ierarhia structurilor respective, însă conform informaţiilor existente aceasta ar corespunde următoarei scheme: minister - birou naţional (centru/ cameră) - serviciu - agenţie. Lista ministerelor şi a celorlalte instituţii guvernamentale este prezentată în paragraful următor.

Un alt act important adoptat de Legislativ este Legea privind translarea în direct la TV a şedinţelor plenare ale Parlamentului. Principalele argumente în favoarea acestei legi s-au bazat pe experienţa ţărilor europene şi pe necesitatea asigurării informării publicului larg. S-a remarcat că pentru realizarea scopurilor respective "preţul nu contează", oricît de mare ar fi acesta.

Este de remarcat că deputaţii nu au stabilit sursele financiare din care vor fi acoperite costurile modificării efectuate, precum şi nu au stabilit nici data de la care modificările urmează a fi puse în aplicare. În consecinţă, dacă legea va fi publicată, imediat după apariţia acesteia în Monitorul oficial, se va putea cere executarea ei întocmai.

În legătură cu summit-ul GUUAM din 21-22 aprilie de la Chişinău, Parlamentul a ratificat în regim de urgenţă cîteva acte internaţionale în domeniu:

1. Carta de la Ialta a GUUAM. Carta este documentul juridic principal în baza căruia a fost constituită organizaţia, a cărei denumire provine de la iniţialele statelor fondatoare: Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan şi Moldova.

   Iniţiativa creării acestei asociaţii de state a apărut la mijlocul anilor '90 ai secolului trecut. Ulterior, în cadrul GUUAM au fost semnate, la nivelul şefilor de state, trei declaraţii politice - la 10 octombrie 1997 (Strasbourg), la 24 aprilie 1999 (Washington) şi la 6 septembrie 2000 (New York), în conformitate cu care GUUAM-ul s-a afirmat în calitate de iniţiativă regională, avînd drept scop promovarea cooperării în domeniul problemelor de securitate europeană şi regională, în particular, în cadrul OSCE.

   Republica Moldova a aderat la iniţiativa respectivă în vederea realizării unor proiecte concrete în domeniul facilitării comerţului şi dezvoltării reţelelor de transport euroasiatice, precum şi securizării frontierelor, luptei cu terorismul, crimei organizate şi traficului ilicit de droguri şi fiinţe umane. Cooperarea în cadrul GUUAM este sprijinită politic şi financiar de către SUA şi Uniunea Europeană.

   Carta GUUAM stipulează că această organizaţie poartă un caracter deschis, fiind constituită în conformitate cu normele şi principiile universal recunoscute ale dreptului internaţional, şi principalele domenii de colaborare: economia, ştiinţa, tehnologiile şi mediul ambiant, infrastructura transporturilor, energetica, telecomunicaţiile, investiţiile şi finanţele, sfera umanitară, cultura, educaţia, mijloacele de informare în masă, turismul şi schimbul de tineret.

   Organul suprem al GUUAM este întîlnirea anuală a şefilor de state, preşedinţia fiind asigurată de către statele membre prin rotaţie în ordine alfabetică.

   La întîlnirile şefilor de state se adoptă decizii: cu privire la direcţiile de bază ale colaborării politice, economice şi umanitare în cadrul GUUAM; cu privire la crearea organelor specializate ale GUUAM; cu privire la coordonarea poziţiilor asupra chestiunilor actuale de interes comun ale vieţii internaţionale. Organul executiv al GUUAM este şedinţa miniştrilor Afacerilor Externe, care are loc, de regulă, de două ori pe an. La şedinţele miniştrilor Afacerilor Externe se examinează problemele privind realizarea înţelegerilor în cadrul GUUAM şi se pregătesc propuneri în vederea dezvoltării şi aprofundării în continuare a colaborării GUUAM pentru a fi examinate la întîlnirile şefilor de state.

   Organul de lucru al GUUAM este Comitetul Coordonatorilor Naţionali (CCN), în componenţa căruia intră coordonatorii naţionali, numiţi de către miniştrii Afacerilor Externe, cîte unul din partea fiecărui stat membru. CCN coordonează activitatea în cadrul GUUAM între statele membre, asigură pregătirea întîlnirilor şefilor de state şi şedinţelor miniştrilor Afacerilor Externe. Şedinţele CCN au loc trimestrial, în ordine consecutivă, în statele membre.

2. Acordul GUUAM privind crearea zonei de comerţ liber. Acordul are drept scop crearea unei zone de comerţ liber, care va cuprinde majoritatea schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi statele membre GUUAM. Printre obiectivele specifice ale Acordului sînt:
   • promovarea prin expansiune a comerţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice, îmbunătăţirea nivelului de trai şi a condiţiilor de muncă, creşterea productivităţii şi stabilităţii financiare;
   • asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul dintre Părţi;
   • contribuirea la înlăturarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului, la dezvoltarea armonioasă şi la expansiunea comerţului în regiune;
   • crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea cadrului juridic, cooperării şi colaborării multilaterale în diferite domenii de activitate;
   • abolirea tuturor taxelor vamale la import, export şi acelora cu efecte echivalente;
   • crearea unui cadru juridic previzibil şi stabil pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice multilaterale;
   • garantarea tranzitului liber;
   • protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
   • reglementarea introducerii şi aplicării măsurilor antidumping, compensatorii şi de salvgardare în conformitate cu regulile OMC;
   • delimitarea strictă a termenilor şi cazurilor de aplicare a tehnicilor de apărare comercială, precum şi a mecanismului de aplicare a acestora;
   • impozitele şi taxele indirecte nu vor fi impuse mărfurilor exportate de pe teritoriul vamal al uneia din Părţi contractante pe teritoriul vamal al altei Părţi.

3. Acordul de creare a Oficiului informaţional GUUAM. Oficiul informaţional GUUAM va exercita funcţia de secretariat şi de centru informaţional GUUAM. Obiectivul Oficiului este susţinerea informaţională a Coordonatorilor Naţionali GUUAM, a structurilor statale şi neguvernamentale ale statelor membre pentru realizarea cooperării economice, politice şi cultural-umanitare.

   Devizul de cheltuieli pentru Oficiul informaţional GUUAM în anul 2004 a fost stabilit în suma de 90 610 USD. Respectiv, fiecărui stat membru îi revine suma de 18 122 USD (din care 8240 USD este suma iniţiala, achitată o dată la trei ani, şi 9882 USD - cea permanentă ce urmează a fi achitată anual).

   Crearea şi funcţionarea adecvată a Oficiului informaţional ar permite o colaborare mai strînsă între statele membre pentru realizarea şi implementarea proiectului GUUAM de facilitare a transportului şi comerţului.

Guvern

2.1. Desemnarea candidaturii primului-ministru

În cadrul şedinţei Parlamentului din 8 aprilie Preşedintele Vladimir Voronin a adus la cunoştinţa legiuitorilor decretul său privind desemnarea lui Vasile Tarlev în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova. Potrivit decretului, acestuia îi revine sarcina ca în termen de 15 zile să prezinte spre aprobare în Parlament componenţa viitorului Cabinet de miniştri şi programul de guvernare. Numirea lui Vasile Tarlev pentru a doua oară în funcţia de prim-ministru, surprinzătoare pentru o parte din observatori, date fiind declaraţiile anterioare ale şefului statului privind necesitatea imprimării unor noi valenţe procesului de integrare europeană a Republicii Moldova prin promovarea unor persoane de factură nouă la înalte funcţii de răspundere în stat, pune în evidenţă miza Preşedintelui Voronin pe asigurarea unei continuităţi, chiar dacă lente, într-un şir de activităţi iniţiate de Cabinetul Tarlev în perioada 2001-2005. Frazeologic vorbind, Preşedintele Voronin n-a vrut "să dea vrabia din mînă pe cioara de pe gard", cu atît mai mult cu cît precedentul Cabinet Tarlev a reuşit să asigure o minimă stabilitate macroeconomică în ţară şi să îmbunătăţească unii indicatori economici, fără ca premierul să pună probleme în realizarea diferitelor proiecte, inclusiv scenarii "de palat", puse pe rol de echipa prezidenţială. Nu degeaba Preşedintele Voronin, justificînd într-o emisiune televizată desemnarea repetată a lui Vasile Tarlev în funcţia de prim-ministru, a lăsat să se înţeleagă că principala calitate a lui Tarlev este faptul că acesta este un executant disciplinat.

2.2. Structura Guvernului

Potrivit amendamentelor introduse în conţinutul Legii cu privire la Guvern, acesta va avea în componenţa sa 15 ministere:

• Ministerul Economiei şi Comerţului;
• Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
• Ministerul Afacerilor Interne;
• Ministerul Apărării;
• Ministerul Finanţelor;
• Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor;
• Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale;
• Ministerul Justiţiei;
• Ministerul Dezvoltării Informaţionale;
• Ministerul Reintegrării;
• Ministerul Industriei şi Infrastructurii;
• Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
• Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;
• Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale;
• Ministerul Culturii şi Turismului.

Pe lîngă acestea, în structura Guvernului vor mai intra altele 13 organisme:

• Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;
• Camera de Licenţiere;
• Serviciul Standardizare şi Metrologie;
• Serviciul Vamal;
• Serviciul Grăniceri;
• Biroul Naţional de Statistică;
• Biroul Naţional Migraţiune;
• Biroul Relaţii Interetnice;
• Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin";
• Agenţia pentru Silvicultură "Moldsilva";
• Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;
• Agenţia pentru Dezvoltare Regională;
• Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare.

Comparînd această structură a Executivului cu cea la care s-a referit Preşedintele ţării în faţa deputaţilor pe 8 aprilie a.c., se pot constata anumite diferenţe, întrucît şeful statului a propus ca în locul celor 16 ministere şi 14 departamente din Guvernul Tarlev I să fie creată o structură din cel mult 17 ministere. Se presupunea astfel că departamentele vor dispărea nu doar ca denumire, ci şi ca instituţii administrative centrale, toate funcţiile acestora fiind preluate de ministere.

În context, se cere de remarcat că după ce Preşedintele Voronin a lansat, la sfîrşitul primului său mandat, cu cîteva zile înainte de data alegerilor parlamentare din acest an, iniţiativa creării ministerului administraţiei publice locale, se aştepta ca în noua structură a Guvernului să apară acest minister. Cauza renunţării la această idee rămîne deocamdată necunoscută opiniei publice largi. O dată cu aceasta, rămîne necunoscută şi soluţia pentru cele trei probleme majore, identificate de şeful statului şi care urmau a fi remediate prin instituirea ministerului administraţiei publice locale: integrarea eforturilor organelor puterii centrale şi locale într-un "centru unic de coordonare a transformărilor preconizate", orientate spre modernizarea generală a ţării; implementarea proiectului de mare anvergură "Satul Moldovenesc" şi eludarea lipsei "totale de coordonare" în activitatea autorităţilor publice locale de care se ocupă "şi Aparatul Guvernului, şi Ministerul Justiţiei, şi Parlamentul, şi multe alte structuri, ceea ce generează confuzii".

Necunoscută rămîne a fi soarta fostului Serviciu de Informaţii şi Securitate, care nu apare în nici una din categoriile instituţiilor guvernamentale menţionate. Este puţin probabil ca autorităţile de stat să fi renunţat la serviciile acestei instituţii.

Preşedinţie

3.1. Învestirea în funcţia de Preşedinte al Moldovei

În perioada de referinţă, după ce Curtea Constituţională (CC) a validat rezultatele alegerilor prezidenţiale, a avut loc procedura de învestire a lui Vladimir Voronin în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

În discursul său inaugural, Preşedintele Vladimir Voronin a declarat că "evenimentele din ultimele zile se constituie într-un fel de prolog al unei etape absolut noi în istoria ţării noastre. Pentru prima dată alegerea şefului statului a servit drept prilej, unic în felul său, pentru unirea şi consolidarea celor mai diverse forţe politice". Acest lucru a devenit posibil, în opinia şefului statului, datorită mobilizării forţelor politice pentru realizarea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova. Printre priorităţile noului său mandat au fost menţionate "trei lucruri":

1. asigurarea unor instanţe judecătoreşti nepărtinitoare şi incoruptibile, mijloace de informare în masă competente, moderne şi a celor mai moderne mecanisme de exprimare a voinţei;
2. înfăptuirea unui "mare salt postindustrial", pentru ca dezvoltarea economică să se bazeze înainte de toate pe astfel de resurse cum sînt ştiinţa şi tehnologiile de vîrf;
3. crearea unui sistem modern de garanţii sociale.

Dincolo de acestea, a fost accentuată necesitatea reintegrării statului, care se va realiza, s-a arătat convins Preşedintele Voronin, cu sprijinul prietenilor externi ai Moldovei.

3.2. Reformarea Guvernului. 7/7 sarcini

Viziunea sa asupra reformării Guvernului a fost exprimată de Preşedintele ţării în cadrul şedinţei Parlamentului din 8 aprilie curent. În debutul pledoariei sale pentru reformarea Executivului, Vladimir Voronin a stabilit pentru activitatea acestuia în perioada 2005-2009 şapte sarcini strategice:

• realizarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS);
• realizarea Planului de Acţiuni RM-UE;
• realizarea Programului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM);
• realizarea Programului Naţional "Satul Moldovenesc";
• realizarea Programului naţional de informatizare a societăţii;
• elaborarea şi realizarea unui program de dezvoltare umană durabilă (reforma învăţămîntului, dezvoltarea sportului de masă şi culturii, precum şi continuarea reformei în ştiinţă);
• elaborarea şi realizarea unui program de liberalizare economică, de debirocratizare şi de dereglementare, inclusiv reducerea nivelului de corupţie în organele de forţă (în poliţie).

Pe lîngă acestea, Vladimir Voronin a identificat şi sarcini permanente, tot şapte la număr:

• reintegrarea teritorială a ţării;
• menţinerea stabilităţii politice interne şi a echilibrului politic extern;
• menţinerea orientării sociale a tuturor programelor şi proiectelor de stat, a tuturor acţiunilor practice;
• realizarea Programului naţional de studiere a limbii de stat, păstrînd şi dezvoltînd, totodată, diversitatea etnoculturală şi lingvistică;
• crearea unui spaţiu mediatic modern şi competitiv, care să corespundă atît standardelor democratice, cît şi intereselor de stat;
• formarea unei noi generaţii de alegători, ataşaţi valorilor de bază ale statului moldovenesc (libertatea, deschiderea, dinamismul, creşterea economică rapidă, polietnismul şi bilingvismul);
• promovarea activă a imaginii ţării ca regiune cu avantaje strategice în domeniile investiţional şi cultural unică în Europa de Est.

Dacă este sau nu întîmplătoare stabilirea aceluiaşi număr de sarcini strategice şi permanente pentru Guvern este greu de spus. Cert este că cifra "7" va constitui peste 4 ani de zile punctul de reper al măsurii "norocului sau nenorocului" Cabinetului Tarlev II.

Este important a se remarca că nici în una din aceste categorii de sarcini nu şi-a găsit un loc distinct realizarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 şi Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni pentru realizarea acesteia, documente aprobate de legislatura precedentă a Parlamentului. Este adevărat însă că la necesitatea implementării acestor două documente importante face referire Planul de Acţiuni RM-UE, menţionat în lista sarcinilor strategice, fapt care ar putea explica lipsa acestora din lista de sarcini pentru Cabinetul Tarlev II. Cu toate acestea, date fiind importanţa acestor două documente, cea a domeniilor complexe pe care le vizează şi deficienţele serioase din aceste sfere, s-ar fi cerut formularea unor sarcini distincte, strategice sau permanente, şi în legătură cu ele.

Oprindu-ne pe scurt la viziunea şefului statului privind reformarea Guvernului, este de remarcat că, în opinia Preşedintelui, acest proces va trebui să se producă în două etape. Potrivit Preşedintelui, în cadrul primei etape în locul celor 16 ministere şi 14 departamente trebuie creată o structură formată din cel mult 17 ministere, iar în cea de-a doua acestea vor trebui să-şi reducă gradual statele de personal cu 70%, astfel încît întregul proces de reformare a Executivului să se încheie pînă la 14 noiembrie 2005. Reducerea numărului de personal se impune, în opinia lui Voronin, a fi însoţită de majorarea nivelului de retribuire a funcţionarilor publici pînă la o cotă de 400-1500 USD şi de selectarea strictă pe bază de concurs a specialiştilor de înaltă calificare pentru ocuparea noilor unităţi de personal.

Politici economice

1. Preţurile

• Preţurile la benzină şi motorină ar putea creşte din nou. Importatorii de produse petroliere din Republica Moldova ar putea să opereze cît de curînd o nouă majorare a preţurilor la benzină şi motorină cu 10-15% în cazul în care la bursele internaţionale va continua scumpirea carburanţilor.

  Preţurile de import au crescut de la 502 la 545 USD pentru o tonă de benzină şi de la 516 la 563 USD per/ tonă la motorină. În ultimele zile preţul ţiţeiului la bursele internaţionale a început să crească galopant, în particular după ce Banca Investiţională Goldman Sachs a publicat prognoze conform cărora preţurile la ţiţei ar putea depăşi în viitorul apropiat nivelul de 100 USD.

  Pe de altă parte, mai mulţi analişti au estimat că prognoza lansată de Goldman Sachs este supraevaluată. La bursa NYMEX din New York a fost stabilit un nou record de preţ - 57,28 USD/ baril, iar la bursa internaţională de petrol IPE din Londra preţul "aurului negru" a constituit - 56,7 USD/ baril.

  La 21 martie 2005 importatorii de produse petroliere au majorat cu cca 7% preţurile la benzină şi cu 14% - la motorină ca urmare a scumpirii ţiţeiului la bursele internaţionale. Anul trecut scumpirea petrolului pe plan mondial a determinat o creştere a carburanţilor în Republica Moldova de peste 30%.

• Andrei Kokoşin, preşedintele Comitetului pentru CSI al Dumei de Stat a Rusiei, a spus într-o declaraţie pentru presa de la Moscova că tariful pentru gazele naturale livrate Republicii Moldova ar putea fi majorat cu 25-30%.

  Potrivit unor estimări tariful la gaz poate creşte cu 25-30%, ba chiar şi mai mult în cazul în care preţurile mondiale la resursele energetice se vor menţine la un nivel înalt. El a afirmat că "relaţiile economice dintre Moldova şi Rusia nu pot să nu fie influenţate de politica Chişinăului în Transnistria". Ba mai mult, acesta susţine că anunţul Gazprom-ului despre eventualele majorări vine în concordanţă cu recenta declaraţie a Guvernului rus despre faptul că relaţiile economice dintre Rusia şi Moldova vor depinde de politica promovată de Chişinău.

  Pe de altă parte, Ghenadi Abaşkin, peşedintele Moldova-Gaz, a estimat că în prezent nu sînt motive economice pentru a majora tarifele la gazele naturale. "Republica Moldova nu este un subiect al pieţei energetice europene şi, respectiv, faţă de aceasta nu pot fi aplicate tarife europene", a spus Abaşkin, precizînd că Moldova achită integral consumul curent de gaze naturale.

  În prezent, Republica Moldova importă gaze naturale de la concernul rus Gazprom la un preţ de 80 USD pentru 1000 m3, precum şi de la compania fiică a concernului rus, Gazexport, ce stabileşte trimestrial tariful la gaze. Astfel, în primul trimestru Gazexport a livrat gaze la un preţ de 69 USD pentru 1000 m3, însă de la 1 aprilie 2005 tariful a crescut pînă la 71 USD. Moldova-Gaz a încheiat contracte de achiziţie în 2005 a 3150 miliarde m3 de gaze de la companiile ruse Gazexport şi Gazprom.

2. Bănci şi asigurări

• Banca Naţională a Moldovei a aprobat noi reglementări în activitatea cu cardurile bancare pentru ajustarea bazei normative a băncilor comerciale şi a clienţilor acestora în cadrul sistemelor de plăţi cu carduri bancare la practicile şi normele Uniunii Europene. Băncilor comerciale le-a fost stabilit un termen de pînă la 30 iunie 2005 pentru a se conforma noilor prevederi din regulament şi ajustării programelor software utilizate pentru întocmirea Raportului statistic privind activitatea în sistemele de plăţi cu carduri.

  Valoarea operaţiunilor efectuate în Republica Moldova cu carduri bancare emise de băncile moldoveneşti a constituit în anul 2004 cca 2 874,64 milioane lei (231,82 milioane USD). Cea mai mare parte din operaţiuni au fost retrageri de numerar - 2 857,35 milioane lei, restul operaţiunilor constituind plăţile fără numerar.

  La finele anului 2004 numărul cardurilor emise de băncile comerciale din Republica Moldova şi aflate în circulaţie era de 340 275 carduri, dintre care 327 917 ale sistemelor internaţionale de plăţi (VISA, EuroPay, MasterCard etc.). Pe parcursul anului 2004 au fost emise 134 998 carduri, inclusiv locale - 3 315 şi internaţionale - 131683. Actualmente în Moldova există 12 bănci comerciale care emit carduri, inclusiv 11 carduri ale sistemului MasterCard International, 6 în sistemul VISA International, două în sistemul local MoldCardSystem şi una în sistemul Unicard.

• Companiile de asigurări din Republica Moldova au încasat în anul 2004 prime de asigurare în sumă de 378,9 milioane lei (peste 30 milioane USD), în creştere cu peste 89 milioane lei, faţă de anul 2003, şi au achitat despăgubiri în sumă de 101,5 milioane lei (peste 8 milioane USD), în creştere cu 26 milioane lei faţă de anul precedent.

  Conform datelor preliminare ale Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii (ISSAFNP), cele mai consistente despăgubiri au fost achitate de următoarele companii de asigurări: QBE Asito SA (43,18 milioane lei), Afes-M (8,93 milioane lei), Moldova-Astrovaz SRL (7,52 milioane lei), Moldcargo SRL (7,37 milioane lei), Carat (6,17 milioane lei), Artas (4,11 milioane lei), Donaris-Group SA (4,03 milioane lei) şi Moldasig (3,72 milioane lei).

  Cele mai mari încasări (123,7 milioane lei) au fost acumulate pe seama asigurărilor de răspundere civilă a deţinătorilor de transport auto şi în baza poliţelor "Cartea Verde". Alte 112,8 milioane lei au fost încasate din contul asigurărilor facultative de bunuri, ponderea majoră (102,4 milioane lei) revenind asigurării bunurilor întreprinderilor.

  Capitalul statutar total al societăţilor de asigurare s-a majorat în anul 2004 cu 50,8 milioane lei, pînă la 168,5 milioane lei, iar rezervele şi fondurile de asigurare au crescut cu 20 milioane lei şi au constituit 146,6 milioane lei. Pe piaţa serviciilor de asigurare din Moldova activează 45 de companii, dintre care doar 33 dispun de un capital social de 2 milioane lei prevăzut de legislaţie.

3. Comerţul

• Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul ucrainean) va ratifica noul Acord de liber schimb cu Republica Moldova semnat la 13 noiembrie 2003 la Chişinău şi ratificat de Parlamentul moldovean la 12 februarie 2004. În opinia mai multor membri a executivului ucrainean, noul acord va permite să fie construită o zonă de comerţ liber între Ucraina şi Moldova în corespundere cu cerinţele şi normativele în vigoare în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

  Acordul prevede crearea unui regim de comerţ liber, fără excepţii şi fără restricţii atît la import, cît şi la export şi este construit pe practicile şi exigenţele OMC. Potrivit documentului, părţile pot aplica, în conformitate cu regulile OMC, măsuri de protecţie a pieţei interne, compensatorii, antidumping şi de salvgardare. Acordul urmează să intre în vigoare o dată cu aderarea Ucrainei la Organizaţia Mondială a Comerţului.

  Primul acord de comerţ liber între Moldova şi Ucraina a fost semnat la 29 august 1995. Potrivit statisticilor oficiale, Ucraina ocupă poziţia a doua printre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În anul 2004 schimburile comerciale între cele două ţări a atins un nivel de peste 500 milioane USD. Pe de altă parte, Moldova are cel mai mare deficit comercial cu Ucraina dintre cele peste 80 de ţări cu care întreţine relaţii comerciale. În 2004 deficitul comercial al Moldovei cu Ucraina a înregistrat o valoare de 371,7 milioane USD. S-au exportat în Ucraina mărfuri şi servicii în valoare de 64,7 milioane USD, în timp ce importurile s-au ridicat la 436,4 milioane USD.

• Membrii Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli Uniagroprotect au comercializat în 2004 produse agricole în valoare de cca 2000 milioane lei (160 milioane USD), cu 700 milioane lei mai mult faţă de anul 2003.

  Pe parcursul anului 2004 fermierii au contractat credite şi au beneficiat de finanţări nerambursabile în sumă de 120 milioane lei, faţă de 84 milioane lei în anul precedent. În acelaşi timp, cele 17 întreprinderi agricole afiliate asociaţiilor au realizat vînzări în sumă de 42,2 milioane lei şi au făcut investiţii în mărime de 640 milioane lei.

  Uniunea Asociaţiilor Producătorilor Agricoli a fost fondată în 2001 ca organizaţie neguvernamentală şi nonprofit cu scopul de a acorda asistenţă producătorilor agricoli privaţi. În prezent Uniunea este constituită din 15 asociaţii de producători agricoli care întrunesc 2240 de membri şi gestionează 50% din terenurile agricole din Republica Moldova.

4. Moldova şi lumea

• Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova o asistenţă nerambursabilă de 9,2 milioane Euro pentru asigurarea securităţii alimentare din cadrul Programului de securitate alimentară a acesteia.

  David Johnson, coordonator al Programului de securitate alimentară, a declarat că acest proiect este primul elaborat în baza Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi Planului de acţiuni RM-UE. Asistenţa financiară va fi alocată pentru promovarea unor reforme concrete în trei direcţii importante: finanţele publice, protecţia socială şi sectorul agrar.

• Potrivit unor prognoze ale FMI privind dezvoltarea economiei globale, ţările din spaţiul CSI, inclusiv Republica Moldova, vor înregistra în anii 2005-2006 o creştere economică sub nivelul atins în ultimii doi ani. Excepţie va face doar Azerbaidjanul care, anticipează FMI, va avea o creştere de 21,6% (!) în 2005 şi 38,3% (!) în 2006.

  Prognozele de creştere pentru Republica Moldova sînt de 5% în 2005 şi 4% în anul 2006. Armenia va înregistra o creştere de respectiv 9,5% şi 14,2%, Tadjikistan - 8% şi 7%, Georgia - 6% şi 5%, Kazahstan - 8% şi 7,7%, Ucraina - 7% şi 4%, Federaţia Rusă - 6% şi 5,5%. Potrivit raportului FMI, situaţia din această regiune va fi una "relativ favorabilă".

  Economist Intelligence Unit (EIU), o subdiviziune a grupului The Economist cu sediu la Londra, indică o creştere în Moldova de 5% în anul 2005 şi 2006 şi o rată a inflaţiei de 12,5% în acest an şi 10% în anul 2006.

  Experţii EIU constată că baza economică îngustă, deficitul comercial şi insuficienţa financiara prezintă un risc, dar acesta va fi parţial redus de creşterea semnificativă a transferurilor cetăţenilor moldovenei angajaţi peste hotare. Conform analizei Economist Intelligence Unit, achitarea datoriilor va continua să rămînă o problemă.

Problema transnistreană

Uniunea Europeană nu are un plan concret de reglementare transnistreană, dar este gata să facă propuneri care ar putea fi utile, a declarat Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, în cadrul conferinţei de presă de totalizare a vizitei sale din 11-12 aprilie la Chişinău. Potrivit acestuia, UE va sprijini orice plan de reglementare transnistreană care va propune o delimitare eficientă şi funcţională a puterilor între centru şi periferie, oricare ar fi principiul reglementării - federaţie, autonomie etc.

"Această vizită mi-a dat impresia că aici există o mare dorinţă de a reglementa conflictul transnistrean. Şi sîntem disponibili să contribuim. Nu mă voi afla aici permanent, dar voi veni des. În plus, voi consulta Moscova, Kievul, Bucureştiul, Washingtonul, OSCE şi alte state UE în această problemă", a declarat Jacobovits, citat de Infotag.

Reprezentantul Special al UE a remarcat "schimbarea crucială" în atitudinea UE faţă de Republica Moldova. "A fost aprobată politica UE în raport cu vecinii noi, a fost aprobat Planul de Acţiuni RM-UE. Este un progres important. Comisia Europeană îşi va deschide o reprezentanţă la Chişinău", a mai adăugat Jacobovits, anunţîndu-şi următoarea vizită la Chişinău pentru data de 26 aprilie curent.

Reprezentantul Special al UE pentru Moldova a fost desemnat de către Consiliul Uniunii Europene la 23 martie 2005. Mandatul acestuia este focusat pe coordonarea contribuţiei UE la soluţionarea conflictului transnistrean.

Între timp, la 12 aprilie Preşedintele Voronin a declarat în cadrul unei emisiuni la postul "Pro TV" că la Chişinău se elaborează un proiect de lege privind statutul special al regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova. Potrivit lui Voronin, documentul va prevedea drepturi largi pentru autonomie - parlament local, administraţie, buget propriu, imn, drapel, stemă şi alte atribute. Sistemul bancar, armata, vama, politica externă urmează să rămînă unice. Referindu-se la anunţatul plan de reglementare ucrainean, Voronin a declarat că nu îi este cunoscut conţinutul acestuia, dar că Moldova ar accepta o eventuală propunere a Ucrainei de soluţionare a problemei Transnistriei prin crearea unei autonomii după exemplul Crimeei. Voronin a infirmat zvonurile precum că Moldova se va retrage din CSI şi a declarat că GUUAM este un proiect "pur economic" şi nu este îndreptat împotriva CSI.

Pe de altă parte, în ajunul summit-ului GUUAM care va avea loc la 22 aprilie la Chişinău, în presa de la Chişinău şi cea de la Kiev apar tot mai multe comentarii cu privire la planul de reglementare transnistreană pe care preşedintele ucrainean a anunţat că îl va prezenta în cadrul summit-ului, dar şi cu privire la rolul Ucrainei în procesul de soluţionare a crizei transnistrene. Mai mulţi comentatori politici ucraineni au chemat autorităţile de la Kiev să dea publicităţii conţinutul planului şi să-l discute cu experţi independenţi atît din Ucraina, cît şi din Moldova, România, UE, SUA şi OSCE. O astfel de abordare ar corespunde politicii în stil european de lider regional, pe care noua guvernare de la Kiev şi-a asumat-o pe trilaterala Kiev-Chişinău-Tbilisi, şi ar preveni un eşec al planului în stilul "Memorandumului Kozak".

Totodată, comentatorii kieveni au deplîns redeschiderea "generoasă" de către autorităţile vamale ucrainene a frontierei moldo-ucrainene pentru exportul şi tranzitul mărfurilor din Transnistria. Această turnură vamală s-a produs imediat după întrevederea de la Kiev dintre preşedinţii ucrainean şi cel rus din 19 martie, în ciuda epurărilor operate de către Preşedintele Iuşcenko în conducerea serviciului vamal de stat şi criticilor dure la care acesta a supus activitatea serviciului vamal, invocînd nereguli şi trafic de contrabandă pe tronsonul moldo-ucrainean al frontierei, precum şi un înalt grad de neprofesionalism şi corupţie.

Astfel, în timp ce Ucraina "oranj" încearcă să-şi afirme aderenţa la valorile europene, se pare că eşaloanele de mai jos ale puterii acţionează pe la spatele liderului ucrainean, continuînd să promoveze politica kucimistă a Ucrainei în subiectul transnistrean. În acelaşi timp, afirmă observatorii ucraineni, Kievul este acum actorul decisiv în soluţionarea crizei transnistrene, deoarece doar izolarea economică a regiunii şi, în mod special, blocarea activităţilor subterane din Transnistria, vor putea determina regimul separatist să meargă la un compromis şi să-i slăbească orgoliul alimentat de susţinerea Kremlinului. O participare efectivă la soluţionarea conflictului transnistrean ar putea fi un prim-pas important al Ucrainei în vederea realizării aspiraţiilor sale europene.

Relaţii externe

1. Strategia Europeană a Republicii Moldova

Institutul de Politici Publice (IPP) a prezentat la 13 aprilie 2005 proiectul Strategiei Europene a Republicii Moldova (SERM)¹. La elaborarea documentului au contribuit peste 30 de experţi naţionali, a căror activitate a fost coordonată de IPP şi MAE. Potrivit IPP, elaborarea documentului a început înainte de lansarea de către Comisia Europeană a consultărilor asupra Planului de Acţiuni RM-UE şi a fost precedată de elaborarea Concepţiei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

În context, se cere de amintit că ultima a apărut în august 2003, în urma constituirii prin decret prezidenţial, la 13 noiembrie 2002, a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE), însărcinată prin acelaşi decret să elaboreze şi să prezinte Parlamentului spre aprobare Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova, precum şi să elaboreze şi aprobe planul de acţiuni pentru realizarea acestei strategii². Conform prevederilor Planului de activitate a Guvernului pentru trimestrul întîi al anului 2003, Strategia în cauză urma să fi finalizată pînă la 14 martie 2003. În mod surprinzător, pentru că decretul prezidenţial impunea elaborarea Strategiei, am fost martorii unui fenomen serendipity - în urma activităţii CNIE în 2003 a apărut Concepţia integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, şi nu Strategia. Aşadar, proiectul Strategiei Europene prezentat de IPP vine să înlăture o restanţă mai veche a autorităţilor moldovene.

Potrivit IPP, la elaborarea structurii SERM s-a ţinut cont de experienţa mai multor ţări, precum şi de reglementările UE care se referă la procesul de extindere. După lansarea consultărilor asupra Planului de Acţiuni, SERM a fost pusă în concordanţă cu prevederile Planului. Strategia Europeană include pentru fiecare domeniu de activitate următoarele patru părţi de bază: analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova; analiza cadrului instituţional; formularea problemelor existente; formularea priorităţilor pe termen scurt şi mediu.

SERM va fi revizuită periodic pe măsura implementării Planului de Acţiuni RM-UE, ceea ce va permite utilizarea acesteia şi în calitate de instrument de monitorizare a procesului de implementare a planului respectiv. Potrivit IPP, dacă Republica Moldova va reuşi să se încadreze în termenul de 3 ani prevăzut pentru implementarea Planului de Acţiuni, în 2008 - an în care va expira şi termenul de valabilitate a Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC) - Moldova va fi în drept să ceară avansarea bazelor contractuale cu UE. În aceste condiţii, dacă Bruxelles-ul va avea suficientă voinţă politică, acesta ar putea fi dispus să avanseze statutul dialogului cu Moldova, prin semnarea unui document calitativ nou - un acord (de asociere sau de vecinătate), un nou plan de acţiuni sau o strategie. În opinia IPP, indiferent de poziţia ulterioară a UE, pentru Republica Moldova acest nou document va trebui să se bazeze pe analiza situaţiei în toate domeniile de cooperare - cadrul legislativ şi cadrul instituţional al cooperării, problemele şi priorităţile de cooperare pentru viitor. Anume acest rol îi revine Strategiei Europene. Proiectul SERM a fost plasat pe site-ul IPP, pentru ca cei interesaţi să-şi poată exprima opiniile asupra conţinutului său.

2. RM - NATO

Pe 5 aprilie curent, la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială Jean Fournet, Secretar General adjunct al NATO pentru Diplomaţia publică. Acesta s-a întreţinut cu Preşedintele Vladimir Voronin şi cu ministrul Apărării, Valeriu Pleşca. Principalele subiecte de discuţie din cadrul ambelor întîlniri au vizat: reformarea sistemului de securitate naţională; prezenţa Moldovei în programul "Parteneriat pentru pace"; deschiderea la Chişinău a unui centru regional antitrafic, care va coordona eforturile orientate spre diminuarea proporţiilor traficului de fiinţe umane; instituirea unui monitoring internaţional asupra segmentului transnistrean al hotarului modlo-ucrainean, precum şi intensificarea cooperării în vederea asigurării securităţii regionale şi internaţionale.

În contextul discuţiilor purtate pe marginea participării Moldovei la programul "Parteneriat pentru pace", Preşedintele Voronin a anunţat disponibilitatea autorităţilor moldoveneşti de a trece la o etapă calitativ nouă în realizarea acestui program, iar ministrul Apărării a informat înaltul oficial NATO despre pregătirea unui pluton de geniu, a observatorilor militari şi a unei companii pentru participarea la misiuni de menţinere a păcii. În altă ordine de idei, date fiind imediata proximitate geografică a Republicii Moldova faţă de NATO şi deci sporirea intereselor de securitate a acestei alianţe în noua ei vecinătate, Jean Fournet a menţionat că în condiţiile actuale pentru optimizarea cooperării cu Moldova este oportună adoptarea unui Plan Individual de Acţiuni NATO-RM.

3. Reuniunea Comitetului Coordonatorilor Naţionali GUUAM

La începutul lunii aprilie la Chişinău a avut loc reuniunea specială a CCN GUUAM. La reuniune au participat reprezentanţi ai tuturor statelor-părţi la acest proiect regional, precum şi ai Departamentului de Stat al SUA. În afară de aceştia, la lucrările reuniunii au fost prezenţi, cu statut de observatori, şi reprezentanţi ai ambasadelor SUA, Ucrainei, României, Bulgariei, Turciei şi Poloniei.

Potrivit serviciului de presă al MAE, la şedinţă au fost examinate subiecte legate de organizarea summit-ului GUUAM din 22 aprilie curent, precum şi de implementarea mai multor proiecte în acest cadru de dialog, printre care şi proiectul de facilitare a transportului şi comerţului.

Studii, analize, comentarii

Summit-ul GUUAM
Igor Boţan, 19 aprilie 2005

Perspectivele dezvoltării GUUAM lasă loc pentru multe semne de întrebare legate de interesele şi gradul de coeziune a ţărilor membre, de atitudinea SUA şi UE pentru această organizaţie, precum şi de interesul Rusiei de a se opune dezvoltării GUUAM

»»»