versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern

Dependenţa economică a Chişinăului faţă de Moscova, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Votarea Guvernului

În perioada de referinţă Parlamentul s-a întrunit într-o şedinţă specială dedicată examinării Programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului, prezentate de candidatul propus pentru funcţia de prim-ministru, Vasile Tarlev. Prezentarea programului a fost urmată de alocuţiunile reprezentanţilor tuturor fracţiunilor parlamentare, care, în majoritate, au exprimat obiecţii critice faţă de activitatea anterioară a Executivului şi faţă de programul propus. În cazul deputaţilor fracţiunii AMN situaţia a fost clară, ei neparticipînd nici la votarea Preşedintelui Parlamentului, nici a Preşedintelui ţării. În cazul reprezentanţilor opoziţiei "constructive" se poate presupune că aceştia nu au votat nu atît din cauza că nu li s-a propus nici o funcţie în noul Guvern, ci mai mult din teama de a-şi asuma responsabilitatea pentru guvernare. În acest fel, fracţiunile PPCD şi PDM şi-au rezervat dreptul de a critica activitatea Guvernului şi de a utiliza mesajul critic în viitoarele campanii electorale pentru primăria capitalei şi pentru alegerile locale generale de peste 2 ani.

1.2. Acte legislative

În prezent Codul penal prevede la articolul 264 în calitate de componenţă a infracţiunii "cauzarea din imprudenţă a daunelor materiale în proporţii mari". Avînd în vedere costul unităţilor de transport şi al pieselor pentru ele, în majoritatea cazurilor paguba materială în urma accidentelor rutiere depăşeşte suma pagubelor mari (10 mii lei). Organele de poliţie sînt obligate însă să intenteze în fiecare asemenea cazuri dosare penale, deşi dauna este recuperată.

În acelaşi timp, articolului 124 din Codul cu privire la contravenţiile administrative prevede răspundere pentru "încălcarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor de circulaţie rutieră, care a condus la deteriorarea considerabilă a mijloacelor de transport".

Prin adoptarea Legii pentru modificarea Codului penal Parlamentul a decis să excludă sintagma nominalizată din Codul penal, decriminalizînd acţiunile care vor constitui pe viitor obiectul relaţiilor civile şi al Codului contravenţional.

Guvern

Parlamentul a aprobat la 19 aprilie 2005 componenţa nominală a Guvernului Tarlev II şi programul de guvernare "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului". Acestea au fost adoptate cu votul a 56 deputaţi comunişti. Deputaţii AMN au votat împotrivă, în timp ce deputaţii PPCD, PDM şi PSL s-au abţinut de la vot. În ziua următoare membrii Cabinetului Tarlev II au depus jurămîntul constituţional în faţa Preşedintelui Republicii Moldova, care a accentuat necesitatea realizării sarcinilor trasate în programul de guvernare, a cerut miniştrilor o atitudine responsabilă faţă de ţară şi şi-a exprimat speranţa că actuala guvernare va fi "cea mai bună".

2.1. Componenţa Guvernului

Componenţa nominală a Guvernului se prezintă după cum urmează:

• Vasile Tarlev - prim-ministru
• Valerian Cristea - viceprim-ministru
• Andrei Stratan - viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene
• Valeriu Lazăr - ministru al Economiei şi Comerţului
• Zinaida Grecianîi - ministru al Finanţelor
• Vladimir Antosii - ministru al Industriei şi Infrastructurii
• Anatolie Gorodenco - ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare
• Miron Gagauz - ministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor
• Constantin Mihăilescu - ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale
• Victor Ţvircun - ministru al Educaţiei, Tineretului şi Sportului
• Valerian Revenco - ministru al Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
• Artur Cozma - ministru al Culturii şi Turismului
• Victoria Iftodi - ministru al Justiţiei
• Gheorghe Papuc - ministru al Afacerilor Interne
• Valeriu Pleşca - ministru al Apărării
• Vladimir Molojen - ministru al Dezvoltării Informaţionale
• Vasili Şova - ministru al Reintegrării
• Gheorghe Tabunşcic - guvernator (başkan) al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)
• Gheorghe Duca - preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Dintre aceştia opt au fost miniştri şi în Guvernul Tarlev I: Andrei Stratan, Zinaida Grecianîi, Constantin Mihăilescu, Valerian Revenco, Victoria Iftodi, Gheorghe Papuc, Valeriu Pleşca şi Vasili Şova.

Cît despre miniştrii noi, pînă la intrarea lor în exerciţiul funcţiilor respective, Valeriu Lazăr a fost viceministru al Economiei, Vladimir Antosii - director al SA Fabrica de conserve Floreşti, Anatolie Gorodenco - preşedinte al raionului Glodeni, Miron Gagauz - director general la Calea Ferată din Moldova, Victor Ţvircun - ambasador al Republicii Moldova în Republica Turcia, Artur Cozma - ambasador al Republicii Moldova în Israel, iar Vladimir Molojen - director general al Departamentului Tehnologii Informaţionale.

La moment în garnitura guvernamentală rămîne vacantă doar funcţia de prim-viceprim-ministru, situaţie care o aminteşte pe cea din anul 2001, cînd funcţia respectivă a fost acordată ulterior de Preşedintele ţării deputatului comunist Vasile Iovv.

2.2. Conducerea serviciilor, birourilor şi agenţiilor guvernamentale

La scurt timp de la aprobarea componenţei nominale a Guvernului, acesta a desemnat conducătorii serviciilor, birourilor şi agenţiilor create în urma reformării Executivului. Astfel, conducerea instituţiilor guvernamentale menţionate se prezintă după cum urmează:

• Valentin Mejinschi - Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;
• Zinaida Chistruga - Camera de Licenţiere;
• Sergiu Baban - Serviciul Standardizare şi Metrologie;
• Nicolae Vîlcu - Serviciul Vamal;
• Igor Colenov - Serviciul Grăniceri;
• Vitalie Valcov - Biroul Naţional de Statistică;
• Olga Poalelungi - Biroul Naţional Migraţiune;
• Olga Goncearova - Biroul Relaţii Interetnice;
• Valeriu Mironescu - Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin";
• Anatolie Popuşoi - Agenţia pentru Silvicultură "Moldsilva";
• Alexandru Bannicov - Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;
• Vitalie Vrabie - Agenţia pentru Dezvoltare Regională;
• Ion Ţurcanu - Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare.

Dintre aceştia doar Vitalie Vrabie nu a deţinut anterior şefia vreunei instituţii guvernamentale. Pînă la desemnarea sa în calitate de conducător al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională - instituţie menită, se pare, să substituie ministerul administraţiei publice locale, a cărui existenţă, accentua Preşedintele Vladimir Voronin în februarie 2005, a devenit un imperativ în contextul lansării proiectului "Satul Moldovenesc" -, acesta a exercitat funcţia de primar al oraşului Ungheni.

2.3. Programul Guvernului "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului"

Scopul primordial al programului Guvernului Tarlev II se regăseşte în denumirea acestuia - modernizarea economiei şi asigurarea bunăstării populaţiei. În discursul său de prezentare în Parlament a noului program guvernamental Vasile Tarlev a menţionat că acesta se bazează pe trei principii majore:

• principiul consecvenţei şi continuităţii;
• principiul ajustării cadrului instituţional, legislativ şi organizatoric la normele şi standardele europene;
• principiul abordării sistemice şi ştiinţific fundamentate.

În opinia premierului, principalul document de ghidaj în activitatea Guvernului în perioada 2005-2009 fixează obiectivele naţionale, prezintă principalele probleme ale ţării şi oferă soluţiile pentru rezolvarea acestora.

Un aspect important care a putut fi desprins din alocuţiunea dlui Tarlev este faptul că pentru perioada nominalizată pe agenda Cabinetului Tarlev II se vor afla 5 "priorităţi vitale":

• modernizarea economiei;
• reintegrarea teritorială a ţării;
• o mai bună calitate a vieţii;
• consolidarea societăţii;
• integrarea europeană.

Guvernul Tarlev II îşi propune, de asemenea: să revizuiască politica fiscală prin reducerea impozitului pe venit pînă la o cotă de 15 % în cazul persoanelor juridice şi pînă la 7%, 10% şi 15% în cazul persoanelor fizice; să asigure stimulente economice pentru întreprinderile mici şi mijlocii; să faciliteze accesul agenţilor economici la credite cu o rată accesibilă a dobînzii; să majoreze de trei ori pensiile şi de circa două ori pachetul de servicii medicale garantate; să introducă impozitul unic în agricultură etc.

În prezentarea sa Vasile Tarlev s-a oprit şi asupra măsurilor care vor fi luate în asemenea domenii precum: combaterea corupţiei, drepturile omului, dialogul social, administraţia publică, agricultura, informatizarea societăţii, sistemul educaţional, politica de tineret şi politica externă.

În cele din urmă, Vasile Tarlev a reiterat cele 7 sarcini strategice trasate de Preşedintele Voronin la 8 aprilie curent pentru activitatea noului Cabinet de miniştri:

• realizarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS);
• realizarea Planului de Acţiuni RM-UE;
• extinderea implementării Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM);
• realizarea Programului naţional "Satul Moldovenesc";
• realizarea Programului naţional de informatizare a societăţii;
• elaborarea şi realizarea unui program de dezvoltare umană durabilă (reformarea educaţiei, ştiinţei şi inovării, susţinerea tineretului şi sportului);
• elaborarea şi realizarea unui program de debirocratizare şi liberalizare economică, de reformare a cadrului regulatoriu.

2.4. Hotărîri

Reuniţi în cadrul şedinţei din 20 aprilie 2005, membrii Cabinetului de miniştri au aprobat Planul de Acţiuni RM-UE, document semnat de reprezentanţi ai autorităţilor moldovene şi ai UE pe 22 februarie curent. Prin aceasta a fost făcut un pas în vederea formalizării acestui document la nivel intern. Planul creionează relaţia dintre Moldova şi UE pentru o perioadă de 3 ani de zile, timp în care autorităţile moldovene vor fi obligate să ducă la bun sfîrşit activităţile prevăzute în documentul respectiv.

În linii generale, documentul prevede măsuri care vizează: consolidarea stabilităţii şi eficacităţii care garantează democraţia şi supremaţia legii; asigurarea independenţei sistemului judecătoresc; eradicarea corupţiei; asigurarea libertăţii mass-media; respectarea drepturilor fundamentale ale omului; soluţionarea diferendului transnistrean; reducerea sărăciei; consolidarea finanţelor publice; dezvoltarea rurală şi regională; politica socială; circulaţia mărfurilor, capitalului şi a persoanelor; impozitarea; concurenţa; politica industrială; managementul frontierei; cooperarea poliţienească şi judiciară; cooperarea în domeniul transporturilor; contactele interumane etc.

Potrivit ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, în procesul de realizare a acţiunilor prevăzute în Plan ministerele şi alte instituţii de resort vor prezenta rapoarte lunare, trimestriale şi semestriale cu privire la implementarea acestuia.

Politici economice

1. Preţurile

Tendinţele inflaţioniste înregistrate în Republica Moldova pentru primul trimestru al anului (4,2%) ar putea să se menţină şi în continuare. În plus, mai mulţi experţi nu exclud eventuale creşteri administrative ale preţurilor, scumpirea gazelor naturale şi a altor resurse energetice.

Oficiali ai BNM, citaţi de presa locală, au declarat că aceasta va urmări menţinerea obiectivului ratei inflaţiei de 8-10% stabilit pentru acest an. Potrivit acestora, majorarea preţurilor cu 4% de la începutul anului este explicată atît prin creşterea masei monetare, cît şi prin influenţa unor factori nemonetari, ca decalajul mare între ritmul de creştere a salariilor şi respectiv a productivităţii muncii.

Inflaţia mare în primul trimestru, necaracteristică pentru perioade similare din anii precedenţi, ar putea să fie atenuată de o posibilă deflaţie în perioada următoare, astfel încît la sfîrşitul anului să se ajungă la obiectivul stabilit. Pe de altă parte, reprezentanţi ai băncilor comerciale şi experţi independenţi au arătat că pentru a stăpîni inflaţia, statul ar trebui să direcţioneze o parte din transferurile de mijloace băneşti de peste hotare în producţie şi hîrtii de valoare.

Pentru a promova producerea internă experţii au estimat, printre altele, că e necesară scutirea sau micşorarea impozitelor la importurile de utilaje pentru producţie, reducerea impozitelor pentru dividende, micşorarea presiunii fiscale în cazul activităţilor de construcţie. Unele bănci comerciale au sistat scăderea ratelor dobînzilor la credite şi depozite după evoluţiile inflaţiei din primul trimestru.

În altă ordine de idei, BNM examinează posibilitatea elaborării unui indicator sintetic al inflaţiei - inflaţia de bază - care ar sta la baza elaborării politicilor monetar-valutare şi a prognozelor macroeconomice.

Se presupune că la elaborarea acestui indice se va face abstracţie de unii factori nemonetari şi sezonieri, inclusiv vor fi excluse produse şi mărfuri supuse oscilaţiilor de preţ majore. Practici similare de calculare a unui indicator sintetic al inflaţiei sînt aplicate şi în unele ţări occidentale. În prezent, indicele ratei inflaţiei este calculat de Biroul Naţional de Statistică (fostul Departament de Statistică şi Sociologie - DSS) şi include evoluţia preţurilor la produsele alimentare, nealimentare, precum şi la servicii.

Amintim că rata inflaţiei în Moldova a constituit în primul trimestru al anului curent 4%, cel mai mult scumpindu-se produsele alimentare - cu 6,5%, cele nealimentare - cu 2%, precum şi serviciile - cu 1,9%. Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul prognozează pentru acest an o rată a inflaţiei de 8-10%.

2. Bănci şi asigurări

• Sosirea sărbătorilor de Paşti a exercitat o presiune suplimentară asupra cursului de schimb, influenţată de aprecierea leului faţă de dolarul american. Această apreciere a fost, probabil, condiţionată de majorarea ofertei de valută pe piaţa internă în mare parte de banii trimişi sau aduşi acasă de moldovenii care muncesc în afara ţării. Aceştia au acoperit cu uşurinţă deficitul de valută din piaţă, datorat importurilor şi începerii repatrierii profiturilor de către companiile străine, provocînd chiar o apreciere a leului.

  Pe parcursul primului trimestru (ianuarie-martie 2005) oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a fost de cca 197 milioane USD. Aceasta s-a majorat cu 65% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Şi pe fundalul majorării cheltuielilor în monedă naţională în perioada sărbătorilor o parte din economiile în valută străină ale populaţiei sînt convertite în lei moldoveneşti. Influxurile de valută au contribuit la sporirea ofertei pe piaţa valutară de numerar. Pe de altă parte, creşterea aşteptărilor legate de aprecierea leului duce la intensificarea operaţiunilor speculative pe piaţa valutară.

  Nu este exclus faptul ca Leul să aibă în această lună o tendinţă de apreciere, asta şi cu "permisiunea" BNM. Avem în vedere creşterea deja prognozată a preţurilor generată de potenţialele creşteri ale preţurilor la energie. Pe de altă parte, un leu mai puternic va putea tempera inflaţia în limitele prognozate anterior de guvern de 8-10%.

  Pentru a atinge acest obiectiv, BNM, al cărei scop declarat este păstrarea stabilităţii preţurilor, ar putea influenţa evoluţia cursului pentru a-l menţine la cote. Primele semne s-au văzut deja, iar o mînă de ajutor vine din partea moldovenilor care se întorc acasă ori trimit bani pentru sărbători. Credem că pînă la jumătatea lunii mai vom vedea dolarul coborînd sub pragul de 12,6 lei.

• Activele totale ale sistemului bancar din Moldova au crescut cu peste 3% în primul trimestru şi au atins nivelul de 13,76 miliarde lei.

  Majorarea capitalului de gradul I, care la sfîrşitul lunii martie era la nivel de 18,45% din totalul activelor, indică o capacitate înaltă de acoperire a eventualelor pierderi în favoarea stabilităţii financiare a sistemului.

  Capitalul de gradul I s-a majorat în ianuarie-martie cu 3,94% faţă de sfîrşitul anului 2004, iar în comparaţie cu perioada similară a anului trecut cu 18,22% şi constituia 2,5 miliarde lei. Capitalul de gradul I este format pentru a minimaliza eventualele destabilizări financiare ale băncilor.

  Majorarea depozitelor cu 3,16%, pînă la 9,8 miliarde lei, la situaţia din 31 martie, inclusiv creşterea depunerilor constituite de persoanele fizice cu 12,52% confirmă în continuare stabilitatea sistemului bancar. Faţă de perioada similară a anului 2004, depozitele persoanelor fizice au crescut cu 57,53%.

  Cota investiţiilor străine în capitalul social al băncilor era la 31 martie de 51,59% faţă de 60,2% la începutul anului trecut. Ponderea capitalului străin în bănci s-a redus ca efect al unor ritmuri mai accentuate de creştere a investiţiilor oamenilor de afaceri locali.

3. Piaţa muncii

Salariul mediu în Republica Moldova a constituit în luna martie 1 203,5 lei (cca 96 USD), în creştere cu 89,3 de lei mai mult faţă de luna precedentă. În instituţiile bugetare salariul mediu a fost de 944,9 lei, iar în sfera nebugetară de 1 340,1 lei.

Tendinţa generală pozitivă este demonstrată şi de faptul că în comparaţie cu martie 2004 salariul a crescut cu cca 20% în termeni nominali. Însă inflaţia mare, de peste 4% pentru primul trimestru, a "şters" mai bine de 10 puncte procentuale din creşterea nominală.

Creşterea salarială ar putea fi motivată ca o consecinţă a inflaţiei şi o sursă a noilor spirale inflaţioniste. Sindicatele de ramură ar putea să dea semne de nemulţumire după recenta creştere a preţurilor, inclusiv la carburanţi.

Unul din principalii factori care influenţează creşterea salariilor în Moldova este raritatea forţei de muncă în importante sectoare economice (agricultură, construcţii). Diferenţa mare dintre salariul mediu plătit în Moldova şi în ţările unde emigrează muncitorii moldoveni generează atît o emigrare a forţei de muncă, cît şi pretenţii salariale mai mari din partea celor care sînt pregătiţi să plece, sau care au surse de venituri transferate de rudele stabilite peste hotare.

4. Comerţul

• Valoarea comerţului exterior a constituit în primul trimestru 9,62 miliarde lei (cca 769 milioane USD), fiind cu 1,2 miliarde lei mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Tranzacţiile comerciale au completat bugetul de stat cu 986 milioane lei.

  În perioada de referinţă importurile au constituit 6,11 miliarde lei, fiind în creştere cu 1,5 miliarde lei faţă de ianuarie-martie 2004. Exporturile au diminuat cu cca 1,26 miliarde lei în primele trei luni şi s-au cifrat la 3, 41 miliarde lei.

  În 2004 exporturile Republicii Moldova în străinătate s-au redus cu 660 milioane lei în comparaţie cu anul precedent pînă la 16,4 miliarde lei, în timp ce importurile au crescut cu 2,5 miliarde de lei, pînă la nivelul de cca 24,16 miliarde lei.

• Companiile vinicole moldoveneşti au menţinut în primul trimestru al anului curent cota de 60% din totalul produselor vinicole comercializate pe piaţa rusă, în pofida prognozelor lansate de experţii ruşi, care anticipau o reducere a importurilor cu 4%.

  Uniunea exportatorilor de vinuri anticipează pentru acest an o creştere a exporturilor de vin cu 12%, pînă la cca 300 milioane USD. În 2004, Republica Moldova a exportat aproape 800 milioane decalitri de vinuri spumante şi spumoase, în creştere cu 42% faţă de anul 2003. Cca 80% din exporturi au revenit pieţei ruse. Moldova mai livrează vinuri în majoritatea ţărilor CSI, în unele state ale Uniunii Europene, Canada, China, Israel, Australia, Japonia şi SUA.

• În anul 2004 Republica Moldova a avut un sold pozitiv al contului curent în sumă de 280 milioane USD cu principalul său partener comercial Federaţia Rusă, fiind de 2,7 ori mai mare în comparaţie cu anul 2000.

  Balanţa comercială cu bunuri şi servicii în relaţiile cu Rusia a înregistrat un sold pozitiv de 145,7 milioane USD, a transferurilor, inclusiv sub formă de compensare pentru muncă - de 103 milioane USD, iar a transferurilor curente de 31,67 milioane USD.

  Soldul pozitiv al balanţei comerciale cu Rusia este cel mai mare pe care îl are Moldova cu partenerii săi comerciali. Şi în 2004 Rusia a deţinut prima poziţie, cu o pondere de 35,83% din total, în topul statelor în care Republica Moldova exportă mărfuri şi servicii.

Problema transnistreană

La summit-ul şefilor de stat GUUAM, care a avut loc la Chişinău, la 22 aprilie 2005, preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko nu a prezentat un plan de reglementare transnistreană, aşa cum a anunţat anterior, ci doar şapte principii generale sub genericul "Spre reglementare prin democratizare" şi care ar trebui să stea la baza unei viitoare soluţii a crizei transnistrene:

• asumarea de către autorităţile de la Tiraspol a angajamentelor de democratizare a societăţii, dezvoltare a societăţii civile şi a multipartidismului;
• organizarea în cel mai scurt timp a unor alegeri libere si corecte în sovietul suprem de la Tiraspol ca organ reprezentativ al regiunii "în condiţiile de drept prevăzute de statutul Transnistriei";
• asigurarea monitorizării acestor alegeri de către UE, OSCE, Consiliul Europei, Rusia şi SUA alături de Ucraina;
• implicarea mai activă a UE şi SUA în procesul de reglementare;
• transformarea actualului format de pacificatori într-un mecanism internaţional de observatori militari şi civili sub egida OSCE şi cu implicarea unui număr mai mare de militari ucraineni şi "transnistreni";
• organizarea unei misiuni internaţionale de inspectare a întreprinderilor din complexul militar-industrial din regiune;
• desfăşurarea unei misiuni OSCE de scurtă durată de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean.

Dacă principiile propuse vor fi acceptate de părţi, a declarat Iuşcenko, Ucraina va prezenta în scurt timp integral planul său de reglementare a conflictului transnistrean.

Atît în cadrul summit-ului, cît şi după acesta o poziţie oficială faţă de propunerile Ucrainei a fost luată doar de România. Preşedintele român, Traian Băsescu, a criticat în termeni duri propunerile colegului său ucrainean, afirmînd că nu pot fi organizate alegeri cu observare internaţională în Transnistria deoarece aceasta ar însemna legitimarea regimului separatist. Astfel, se pare că în ciuda declaraţiei făcute de Preşedintele Băsescu şi Preşedintele Iuşcenko cu cîteva zile înainte de summit precum că România şi Ucraina sînt gata să coopereze la soluţionarea crizei transnistrene, propunerile lui Iuşcenko l-au luat prin surprindere pe colegul său român.

Chişinăul oficial nu a făcut încă nici un comentariu pe marginea propunerilor Kievului, deşi mai mulţi observatori locali şi străini au remarcat dezamăgirea pe care ar fi simţit-o partea moldovenească faţă de nişte propuneri care nu s-au referit nici la statutul regiunii transnistrene în componenţa statului unitar moldovenesc, nici la ineficienţa şi necesitatea modificării formatului pentalateral de negocieri, nici la retragerea muniţiilor ruseşti din regiune, nici la necesitatea funcţionării unor posturi vamale comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Solicitat de Radio Europa Liberă, ministrul Reintegrării, Vasili Şova, a evitat o apreciere tranşantă a propunerilor Kievului, dar a spus că acestea sînt examinate cu multă atenţie la Chişinău. În acelaşi timp, Şova a declarat că propunerile Kievului denotă dorinţa Ucrainei de a juca un rol mai important în procesul de reglementare transnistreană, ceea ce este un lucru pozitiv. În acelaşi timp, reacţia opiniei publice locale a fost una extrem de dură, propunerile Ucrainei fiind calificate drept total inacceptabile deoarece ar legifera statutul regiunii, ar conserva situaţia de status-quo şi ar ignora demilitarizarea şi decriminalizarea regiunii. Astfel, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile de la Chişinău au calificat propunerile Ucrainei drept un "plan Kozak ucrainean".

Pe de altă parte, agenţia transnistreană oficială de ştiri, "Olvia-press", a publicat la 24 aprilie un comentariu în care salută majoritatea propunerilor lui Iuşcenko, dar şi dorinţa Ucrainei de a-şi asuma un rol mai activ în procesul de reglementare. Partea transnistreană susţine, în mod deosebit, propunerile Kievului de a organiza alegeri în sovietul suprem de la Tiraspol şi de a organiza monitorizarea internaţională a acestora, ceea ce la Tiraspol este interpretat drept o recunoaştere internaţională a legitimităţii alegerilor şi a organului respectiv. La fel de salutate sînt şi propunerile Kievului cu privire la desfăşurarea unei misiuni internaţionale de monitorizare a segmentului transnistrean al frontierei şi inspecţia întreprinderilor din complexul militar-industrial din regiune, măsuri pe care Tiraspolul le-ar fi revendicat de mai mult timp pentru a demonstra opiniei publice internaţionale că nu este "o gaură neagră" aşa cum se afirmă la Chişinău. Mai puţin acceptabilă pentru comentatorul "Olvia-press" este propunerea Ucrainei de a dezvolta societatea civilă în regiune, propunere calificată de acesta drept una cu sens "echivoc" dat fiind rolul pe care societatea civilă - o reţea de organizaţii neguvernamentale finanţate din fonduri străine - l-ar fi jucat în organizarea revoluţiilor "colorate" din CSI.

Participanţii la summit-ul GUUAM au declarat că acesta a fost un succes incontestabil şi au adoptat o declaraţie comună prin care s-au angajat, între altele, să colaboreze la eliminarea focarelor de separatism din regiune. Primul pas făcut în această direcţie, iniţiativa Ucrainei cu privire la reglementarea conflictului transnistrean, nu este însă unul foarte promiţător în acest sens.

După schimbarea politică de la Kiev, la Chişinău a existat o speranţă reală că Ucraina îşi va asuma un rol mai activ şi mai constructiv în procesul de reglementare transnistreană. O voinţă politică de a reglementa criza transnistreană la Kiev ar însemna în primul rînd întreruperea traficului ilegal de mărfuri peste tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, ceea ce ar lăsa regimul separatist fără surse de existenţă şi l-ar determina să accepte o soluţie de compromis. Veleităţile Ucrainei "oranj" de a juca rolul unui lider regional nu s-au îndreptăţit încă, propunerile lui Iuşcenko fiind un set de principii disparate, care ar fi greu de reflectat într-un plan de reglementare coerent şi funcţional.

În timp ce oportunitatea ucraineană întîrzie să se materializeze, procesul de reglementare transnistreană intră într-o nouă fază de incertitudine, care nu va putea fi depăşită decît printr-o implicare mai mare a Uniunii Europene în eforturile de reglementare, inclusiv prin intensificarea dialogului politic în problema transnistreană cu statele mediatoare şi cu alţi actori interesaţi, în mod particular România.

Relaţii externe

1. Relaţii moldo-azere

Cu o zi înainte de summit-ul GUUAM, Preşedintele Azerbaidjanului, Iliham Aliev, s-a aflat într-o vizită oficială la Chişinău, avînd întrevederi cu Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cu conducerea Parlamentului moldovenesc şi cu prim-ministrul moldovean Vasile Tarlev. În cadrul întrevederii preşedinţilor celor două state au fost abordate subiectele colaborării la nivelul ONU în ceea ce priveşte eradicarea fenomenelor separatiste şi deschiderii reciproce a unor misiuni diplomatice în capitalele ambelor state.

Reuniunea preşedinţilor a fost urmată de semnarea a cinci acorduri bilaterale în domeniile reglementării muncii şi protecţiei sociale, informatizării şi tehnologiilor informaţionale, comunicării aeriene, audiovizualului, precum şi a unei convenţii sanitar-veterinare.

În cadrul întîlnirii lui Aliev cu conducerea Legislativului de la Chişinău s-a accentuat necesitatea valorificării acelor 35 de acorduri bilaterale încheiate pînă în prezent între părţi şi cea a impulsionării legăturilor interparlamentare dintre Moldova şi Azerbaidjan.

2. Summit-ul GUUAM

La 22 aprilie 2005 la Chişinău s-a produs unul din cele mai importante evenimente de politică externă din acest an pentru Republica Moldova - summit-ul GUUAM. În afară de Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, la summit au fost prezenţi preşedinţii Georgiei, Mihail Saakaşvili, Ucrainei, Victor Iuşcenko, Azerbaidjanului, Iliham Aliev, şi preşedinţii României şi Lituaniei, Traian Băsescu şi, respectiv, Valdas Adamkus, ambii invitaţi la reuniune în calitate de observatori. La summit a participat şi o delegaţie a SUA, condusă de Stiven Mann, consilier principal pentru Eurasia al Departamentului de Stat, reprezentanţi ai OSCE în frunte cu Jan Kubis, Secretar General al OSCE, precum şi mai mulţi ambasadori străini acreditaţi în Moldova, ceea ce i-a imprimat summit-ului o importanţă sporită.

În pofida voinţei organizatorilor, de la summit-ul GUUAM a lipsit Preşedintele Uzbekistanului, stat membru al acestei organizaţii, şi preşedinţii Bulgariei şi Poloniei, invitaţi şi ei în calitate de observatori.

Lucrările summit-ului au fost deschise de Preşedintele ţării oaspete, Vladimir Voronin, după care au urmat luările de cuvînt ale preşedinţilor celorlalte ţări membre ale GUUAM, care au pledat pe rînd în favoarea revigorării şi reorganizării acestui aranjament regional. Din pledoariile şefilor de state membre ale GUUAM merită a fi reţinute cîteva lucruri:

• Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a accentuat necesitatea unor eforturi comune în vederea combaterii fenomenelor care ameninţă securitatea regională şi a întregului continent european, cea a liberalizării pieţelor şi a apropierii tuturor ţărilor GUUAM de standardele OMC; a evocat nevoia implementării standardelor europene în materie de libertate a comerţului, de circulaţie a persoanelor, capitalului şi serviciilor; a subliniat necesitatea revizuirii caracterului colaborării în sferele vamală, frontalieră, financiar-bancară, pieţei muncii şi a migraţiei; a propus reluarea discuţiilor privind cooperarea în domeniul securităţii energetice şi a considerat importantă sprijinirea procesului de realizare a unui şir de proiecte în domeniile turismului, tehnologiilor informaţionale şi dezvoltării infrastructurii.
• Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a evocat vocaţia europeană a statelor membre ale GUUAM, articulînd necesitatea cursului comun al acestor ţări spre UE; a propus semnarea unei declaraţii comune despre Belarus în sprijinul democraţiei din această ţară şi a lansat ideea organizării la Ialta, Ucraina, a unei conferinţe internaţionale în cadrul căreia să se convină asupra extinderii GUUAM.
• Preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko, a optat pentru crearea unei adunări parlamentare şi pentru consolidarea structurilor organizaţionale ale GUUAM; a propus extinderea relaţiilor de cooperare pe baza a trei principii: democratizare, securitate şi cooperare economică; a menţionat importanţa elaborării unor proiecte comune în domeniul energeticii; a lansat iniţiativa pregătirii unui acord de comerţ liber între statele membre ale GUUAM şi a adus la cunoştinţa oficialilor prezenţi la summit cele 7 principii privind reglementarea transnistreană.
• Preşedintele azer, Iliham Aliev, şi-a etalat încrederea că GUUAM-ul se va transforma într-o forţă majoră în regiunea Balcanilor şi Mării Negre şi s-a arătat mulţumit de identificarea unor puncte comune în ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor din regiune.

În afară de acestea merită a fi amintită şi intervenţia prodigioasă a Preşedintelui României, Traian Băsescu. Acesta a pus accent pe problemele securităţii în zona Mării Negre, noua destinaţie a elaborărilor geostrategice ale diplomaţiei româneşti, şi a propus reprezentanţilor GUUAM să elaboreze o strategie pe termen lung de securizare a regiunii, pe baza principiilor UE. În contextul abordării problematicii polemologice din zona Mării Negre, el a declarat că vede soluţionarea acestor conflicte cu respectarea strictă a constituţiilor statelor membre ale GUUAM, pe baza principiilor acordării autonomiei locale, şi nu prin federalizare.

În cadrul lucrărilor summit-ului Moldova a preluat de la Georgia preşedinţia GUUAM-ului. Printre priorităţile preşedinţiei moldoveneşti la această organizaţie, Preşedintele Vladimir Voronin a menţionat securizarea regiunii GUUAM şi asigurarea stabilităţii în această zonă, printr-o colaborare mai strînsă între statele membre cu UE şi SUA.

La încheierea lucrărilor summit-ului GUUAM a fost semnată Declaraţia comună în numele democraţiei, dezvoltării şi stabilităţii şi Declaraţia comună a şefilor de stat ai Azerbaidjanului, Georgiei, Lituaniei, Moldovei, României şi Ucrainei "Pentru promovarea democraţiei de la Marea Baltică pînă la Marea Neagră"

3. Relaţii moldo-lituaniene

Beneficiind de prilejul oferit de summit-ul GUUAM, Preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi cel lituanian, au avut o întîlnire separată, în cadrul căreia ambii şefi de stat s-au pronunţat pentru consolidarea relaţiilor bilaterale, exprimînd disponibilitatea statelor sale de a deschide în mod reciproc misiuni diplomatice permanente în capitalele Moldovei şi Lituaniei.

Conferind o doză de consistenţă intenţiilor ambelor părţi, Moldova şi Lituania au semnat un acord cu privire la facilitarea regimului de vize. Documentul prevede că cetăţenii Republicii Moldova vor putea obţine gratuit şi fără invitaţii vize pentru Lituania, în timp ce lituanienii vor putea vizita Moldova în baza paşapoartelor.

4. Conferinţa "Moldova şi Europa: consolidarea legăturilor"

La 26 aprilie curent, la Chişinău şi-a ţinut lucrările Conferinţa internaţională "Moldova şi Europa: consolidarea legăturilor". Conferinţa a fost organizată de Asociaţia pentru Europa de Sud-Est din Germania (AESE) şi Institutul de Politici Publice (IPP) de la Chişinău, cu contribuţia Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei şi Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Potrivit organizatorilor, aceştia şi-au propus să atragă atenţia UE asupra discrepanţei existente între capacităţile limitate ale Moldovei şi obiectivele complexe ale Planului de Acţiuni RM-UE, lansat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a UE şi asupra necesităţii unei politici europene mai active cu privire la Transnistria.

La lucrările conferinţei au participat oficiali, reprezentanţi ai mediilor academice, societăţii civile din Republica Moldova, Germania, România şi Ucraina. Printre numele de rezonanţă sînt de menţionat Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin; preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului, Volker Ruehe; negociatorul-şef al FMI pentru Republica Moldova, Thomas Richardson; coordonatorul special al PSESE, Erhard Busek; directorul general-adjunct al Directoratului General Relaţii Externe al Comisiei Europene Michael Leigh; ambasadorul Germaniei în Moldova, Wolfgang Lerke etc.

În alocuţiunea sa de deschidere a conferinţei Preşedintele moldovean a declarat că Moldova a perceput şi acceptat din start Politica Europeană de Vecinătate a UE, în cadrul căreia a fost lansat Planul de Acţiuni RM-UE, drept o etapă tranzitorie spre realizarea aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova. Potrivit lui, prima etapă în această direcţie este obţinerea, la finele perioadei de implementare a Planului de Acţiuni, a unui nou statut al relaţiilor contractuale ale Moldovei cu UE. Folosindu-se de prezenţa relativ numeroasă a mai multor demnitari europeni, Vladimir Voronin a solicitat ajutorul statelor-membre ale UE în procesul de modernizare a Moldovei.

Studii, analize, comentarii

Dependenţa economică a Chişinăului faţă de Moscova
Iurie Gotişan, 4 mai 2005

Moldova s-a transformat într-un obiect al politicii economice ruseşti, deoarece nu are o poziţie activă în negocieri

»»»