versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Planul ucrainean, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Transmiterea televizată în direct a şedinţelor Parlamentului

Şedinţele care au avut loc în perioada respectivă de timp au fost transmise în direct de posturile naţionale de televiziune şi radio, acest lucru punîndu-şi o amprentă clară asupra modului de discutare a problemelor din ordinea de zi. Dacă anterior Parlamentul reuşea în timp de cel mult o oră jumătate să examineze 10-15 proiecte de legi, în cadrul ultimelor şedinţe numai discutarea ordinii de zi a durat mai mult de jumătate de oră, iar în celelalte 3 ore au fost examinate doar cîteva proiecte şi puse mai multe întrebări în adresa Guvernului.

Situaţia a evoluat pînă la menţionarea cheltuielilor suportate de la bugetul de stat pentru efectuarea transmiterii televizate a lucrărilor Parlamentului, în scopul de a determina deputaţii să fie mai concişi în alocuţiunile lor. Aceste apostrofări au fost apreciate neunivoc de reprezentanţii opoziţiei parlamentare.

1.2. Acte legislative

Prin Legile pentru modificarea legii învăţămîntului Parlamentul a introdus reglementări noi referitoare la:

1. Înfiinţarea de către Preşedintele Republicii Moldova a instituţiilor de învăţămînt superior. Prin legea adoptată s-a stabilit că Preşedintele Republicii Moldova are dreptul de a decide asupra propunerilor Guvernului privind înfiinţarea, reorganizarea sau lichidarea instituţiilor de învăţămînt superior universitar de stat, precum şi a instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi a instituţiilor de perfecţionare a cadrelor. De asemenea, s-a stabilit că Preşedintele Republicii Moldova aprobă prin decret statutul instituţiei de învăţămînt pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. Legea mai prevede că rectorul instituţiei de învăţămînt superior de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova este numit în funcţie de şeful statului, spre deosebire de rectorii altor instituţii de învăţămînt superior de stat, care sînt aleşi în rezultatul concursului de către senatul universitar şi sînt confirmaţi în funcţie de către Guvern.
2. Modernizarea învăţămîntului superior şi asigurarea concordanţei acestuia cu procesul de integrare în învăţămîntul european. Legea adoptată după dezbateri controversate conţine un şir de norme menite să asigure racordarea sistemului de învăţămînt superior din Republica Moldova la cerinţele educaţionale europene şi aderarea în anul 2005 la aşa-numitul "proces de la Bologna". Astfel, s-a stabilit organizarea învăţămîntului superior în două cicluri: studii superioare de licenţă, cu o durată de 3-4 ani, şi studii superioare de masterat, cu o durată de l-2 ani, şi introducerea obligatorie în toate instituţiile de învăţămînt superior a Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile ECTS (European Credit Transfer System). De asemenea, a fost prevăzută reorganizarea învăţămîntului medical şi farmaceutic, care se va realiza prin studii superioare de specialitate şi studii postuniversitare de rezidenţial.

Adoptînd Legea pentru anularea unor penalităţi şi dobînzi ale Întreprinderii "Combustibil Solid", Parlamentul a anulat dobînda în sumă de 11,3 mii dolari SUA şi penalităţile în mărime de 182,1 mii dolari SUA calculate şi neachitate de către SA "Combustibil-Solid" pe creditele acordate pentru procurarea cărbunelui din mijloacele creditului acordat Republicii Moldova de către o bancă germană.

Explicaţia scutirii făcute rezidă în faptul că Ministerul Finanţelor nu a achitat obligaţiile de plată faţă de SA "Combustibil-Solid" pentru cărbunele livrat sferei sociale, fapt care a dus la neonorarea obligaţiunilor de plată a întreprinderii menţionate pentru creditul acordat.

Un act important aprobat de Parlament în perioada vizată este Legea pentru ratificarea Acordului de Credit al Băncii pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. Acordul presupune acordarea unui credit de 6 milioane euro, destinat finanţării implementării proiectului "Securitatea transfuzională în Republica Moldova". Condiţiile împrumutului prevăd rambursarea acestuia într-o perioadă de 20 ani, perioada de graţie de 5 ani şi o rată a dobînzii de 2,5% anual.

Implementarea proiectului în cauză, al cărui cost total se ridică la circa 10 milioane euro, va contribui la eficientizarea asistenţei medicale prin ameliorarea procesului de donare a sîngelui, calităţii acestuia şi a produselor din sînge.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului a prelungit pînă în anul 2007 termenul de aplicare a coeficienţilor de micşorare a preţului de vînzare a terenurilor aferente ale întreprinderilor. Această modificare a fost necesară deoarece practica existentă confirmă că în cazul neutilizării coeficienţilor de micşorare, vînzarea terenurilor aferente la preţ normativ (circa 600 mii lei un hectar) duce la stoparea procesului de privatizare a terenurilor. În asemenea cazuri nici statutul nu obţine sumele scontate, dar şi agenţii economici sînt în situaţie dificilă, deoarece nu sînt proprietari ai terenurilor pe care se află şi îşi desfăşoară activitatea. Legea a modificat, de asemenea, modul de distribuire a mijloacelor financiare acumulate în rezultatul vînzării şi cumpărării de terenuri. Astfel, s-a stabilit că mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a statului se distribuie: 80 la sută - în bugetul de stat, iar 20 la sută - pe conturi trezoreriale cu destinaţie specială.

În perioada de referinţă a fost aprobată şi Legea pentru scutirea de impozit a vînzării terenurilor agricole destinate construcţiei tronsonului de cale ferată Revaca-Căinari. Documentul stabileşte scutirea de la plata impozitului pe venit a persoanelor fizice care obţin venit de la vînzarea terenurilor agricole către Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru în scopul transmiterii acestora Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova". Legea urmăreşte facilitarea construcţiei liniei de cale ferată Revaca-Căinari, menite să asigure ocolirea traseului actual prin mun. Bender, unde adesea au loc blocări ale trenurilor şi transporturilor din cauza administraţiei regiunii separatiste. Pierderile bugetului de stat în rezultatul acordării facilităţii respective vor constitui circa 800 mii lei şi se vor recompensa prin majorarea ulterioară a traficului şi circulaţiei de mărfuri. Tronsonul respectiv de cale ferată urmează a fi construit pînă la finele anului curent.

Legea pentru modificarea şi completarea legislaţiei privind protecţia socială a şomerilor prevede:

1. stabilirea categoriei persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă pentru a fi înregistrată ca şomer sau pentru a i se acorda dreptul de a beneficia de ajutor de şomaj, alocaţie de integrare sau reintegrare profesională în conformitate cu motivul eliberării din muncă fixat în carnetul de muncă;
2. stabilirea unui statut juridic al agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă;
3. soluţionarea plasării în cîmpul muncii a populaţiei de la sate, prin permiterea angajării în localităţi mai îndepărtate de locul permanent de trai;
4. acordarea accesului la formarea profesională tinerilor între 16-18 ani, absolvenţilor şcolilor-internat, copiilor orfani, copiilor rămaşi fără îngrijire părintească şi a celor aflaţi sub tutelă, victimelor traficului de fiinţe umane etc.;
5. extinderea categoriilor beneficiarilor de ajutor de şomaj cu persoane demisionate, care vor beneficia de dreptul la ajutor de şomaj doar în cazul în care vor fi înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi care, din lipsa locurilor de muncă, nu şi-au putut găsi un loc de muncă o perioadă de 3 luni calendaristice;
6. sporirea numărului de beneficiari ai ajutorului de şomaj din contul îmbunătăţiri normei ce ţine de stagiul de cotizare obligatoriu pe care trebuie să-l deţină persoana: se prevede micşorarea stagiului de cotizare de la 12 luni calendaristice la 6 luni calendaristice;
7. micşorarea procentului ajutorului de şomaj de la 50-60% la 30-50% din salariul anterior, deoarece în ultimul timp a sporit numărul locurilor de muncă cu salarii sub nivelul mărimii ajutorului de şomaj. Micşorarea cuantumului ajutorului de şomaj permite extinderea categoriilor de beneficiari ai ajutorului dat.

Ultimul document la care ne vom opri pe scurt este Legea pentru modificarea Legii cu privire la energia electrică. Documentul prevede că agenţii economici şi alţi consumatori care au la balanţa lor reţele electrice cu nivelul de tensiune de 0,4-10 kw sau linii electrice şi staţii de transformare de 35-110 kw, care nu sînt utilizate în exclusivitate în procesul tehnologic, sînt în drept de a le transmite, cu titlul gratuit, întreprinderilor de distribuţie sau de transport al energiei electrice. Cheltuielile pentru exploatarea ulterioară a reţelelor electrice luate la balanţă se iau în considerare la stabilirea tarifelor pentru transportul sau distribuţia energiei electrice.

Necesitatea modificărilor este dictată de faptul că întreţinerea acestor reţele şi instalaţii este costisitoare şi nu toţi posesorii pot să-şi permită acest lucru, precum şi angajarea personalului calificat în domeniu. În acelaşi timp, reţelele şi instalaţiile au o anumită valoare şi transmiterea lor către furnizor determină achitarea de către acesta a impozitelor pe venit şi a altor plăţi derivate, ceea ce face neconvenabilă tranzacţia în cauză.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

Guvern

2.1. Remanieri

În urma reformării Guvernului s-a decis ca ministerele să aibă cel mult doi viceminiştri, faţă de trei cît au avut în cazul Executivului precedent. Drept urmare, la 4 mai curent, membrii Cabinetului de miniştri au aprobat numirea lui Ion Coropcean în funcţia de viceministru al Apărării, Pavel Buceaţchi - viceministru al Dezvoltării Informaţionale şi Telecomunicaţiilor; Victor Postolachi - viceministru al Reintegrării; Tatianei Lapicus - viceministru al Culturii şi Turismului; Nicolae Eşanu - viceministru al Justiţiei; Eugeniei Chistruga - viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Vladimir Botnari şi a lui Iurie Cozma - viceminiştri ai Afacerilor Interne; Boris Golovin - viceministru al Sănătăţii şi Protecţiei Sociale; Valentin Dragan - viceministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor; Anatol Spivacenco - viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare; Feodosiei Furculiţă şi a lui Mihail Pop - viceminiştri ai Finanţelor; Vasile Mămăligă - viceministru al Industriei şi Infrastructurii; Sergiu Sainciuc - viceministru al Economiei; Petru Silvestru - viceministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale; Aureliei Moldovan-Batrînac - viceministru al Educaţiei, Tineretului şi Sportului.

În aceeaşi zi, Sergiu Puşcuţă a fost numit în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal de Stat.

Ulterior Cabinetul de miniştri a completat lista viceminiştrilor cu Igor Semenovker, Elena Mocanu şi Igor Dodon. Aceştia vor exercita funcţiile respective la Ministerul Industriei şi Infrastructurii, Ministerul Justiţiei şi, respectiv, la Ministerul Economiei şi Comerţului. Pe lîngă aceasta, Guvernul a aprobat şi directorii adjuncţi ai unor servicii şi agenţii guvernamentale. Astfel, Nicolae Gumenîi a fost numit în funcţia de vicedirector general al Serviciului Vamal; Andrei Ivancov - vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei; Adrian Fetescu - vicedirector general al Camerei de Licenţiere; Ştefan Crigan - vicedirector general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, iar Anatol Gorila - vicedirector general al Serviciului Grăniceri.

2.2. Hotărîri

• La 6 mai curent, cu două zile înainte de plecarea Preşedintelui Vladimir Voronin la summit-ul informal al Comunităţii Statelor Independente (CSI), Cabinetul de miniştri a aprobat Hotărîrea Consiliului şefilor de guverne ale CSI privind Concepţia de colaborare şi coordonare a activităţii statelor membre ale CSI în domeniul valutar, semnată pe 15 septembrie 2004, la Astana (Kazahstan). Hotărîrea Executivului moldovean specifică însă următoarea rezervă: "Republica Moldova, în cadrul prezentei Concepţii, va participa în exclusivitate la procesul de constituire a sistemului de analiză a situaţiei curente şi a dezvoltării pieţelor financiare ale CSI, precum şi la crearea unei baze informaţionale unice a CSI".

• În albia aceluiaşi cadru de relaţii multilaterale a fost aprobat şi Acordul privind recunoaşterea reciprocă şi echivalarea actelor de studii din învăţămîntul mediu general, secundar profesional şi mediu de specialitate.

• Pentru asigurarea reprezentării intereselor Guvernului în Parlament, s-a stabilit ca funcţiile respective să fie exercitate de Ministerul Justiţiei, în persoana lui Nicolae Eşanu, viceministru al Justiţiei. Potrivit moţiunii guvernamentale, acestuia îi va reveni sarcina să asigure interacţiunea Guvern-Parlament şi să coordoneze activitatea de susţinere a proiectelor de legi şi hotărîri prezentate puterii legislative pentru examinare de către cea executivă.

• Printr-o altă moţiune guvernamentală a fost aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Protocolului nr. 14 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, protocol care dispune amendarea sistemului de control al Convenţiei.

• La 18 mai a.c., Guvernul a dispus printr-o hotărîre lichidarea ziarului guvernamental de expresie rusă Nezavisimaia Moldova. Decizia în cauză se presupune că a fost luată dîndu-se curs cerinţelor PPCD înaintate lui Vladimir Voronin pentru realegerea sa în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. O parte din observatori întrevăd o legătură mai mult sau mai puţin directă între "sacrificarea" ziarului guvernamental şi votul consilierilor comunişti şi creştin-democraţi din cadrul Consiliului municipal Chişinău pentru lichidarea agenţiei municipale de presă Info-Prim. Cu alte cuvinte, preţul plătit pentru acceptarea lichidării ziarului guvernamental se pare să fie soarta de mai departe a agenţiei municipale de presă. Şi acesta este un preţ convenabil pentru că nici unii, nici alţii nu plătesc din buzunarele lor.

  Potrivit lui Iurii Tişcenco, redactor-şef al Nezavisimaia Moldova, ziarul va continua însă să mai apară în formatul actual încă două luni, iar după acest termen "nu vom mai fi guvernamentali. Sîntem în căutare de fondatori şi deja am găsit pe cineva dispus să ne finanţeze", a susţinut Tişcenco.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Pe 17 mai curent, Preşedintele Vladimir Voronin a decretat aprobarea structurii Aparatului său şi a Regulamentului acestuia. Astfel, Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova se constituie din:

1. Direcţia drept şi relaţii publice;
2. Direcţia informativ-analitică;
3. Direcţia generală;
4. serviciul Consiliului Suprem de Securitate (CSS);
5. serviciul de presă;
6. serviciul protocol.

Din componenţa Aparatului fac parte următorii consilieri ai şefului statului:

1. consilierul în problemele juridice;
2. consilierul în problemele dezvoltării sociale;
3. consilierul în problemele de politică internă;
4. consilierul în problemele de politică externă;
5. consilierul în problemele economice;
6. consilierul în problemele culturii, învăţămîntului şi ştiinţei;
7. consilierul în problemele complexului agroindustrial şi ale administraţiei publice;
8. consilierul cu misiuni speciale.

Potrivit Regulamentului Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, asistenţa informaţională şi organizatorică a activităţii consilierilor este asigurată de către consultanţi principali şi/ sau referenţi superiori.

Direcţia drept şi relaţii publice este alcătuită din: serviciul acte ale Preşedintelui şi serviciul petiţii şi audienţă. La rîndul său, serviciul acte ale Preşedintelui are în componenţa sa: secţia promulgare şi secţia cetăţenie, graţieri şi distincţii de stat. Cît priveşte Direcţia generală, aceasta se constituie din: secţia control asupra executării dispoziţiilor Preşedintelui; secţia redactare-traduceri; secţia dactilografiere-multiplicare; cancelaria şi contabilitatea.

Direcţiile din cadrul Aparatului şefului statului sînt conduse de către un şef de direcţie, iar serviciile de către un şef de serviciu. Se cere de specificat că potrivit Regulamentului, şeful serviciului CSS este şi secretar al acestui consiliu, iar şeful serviciului presă este în acelaşi timp şi purtător de cuvînt al Preşedintelui ţării.

2.2. Sfîrşitul "războiului rece" cu primăria Chişinăului

Unul din subiectele intens dezbătute în ultima perioadă l-a constituit vizita Preşedintelui Vladimir Voronin la primăria capitalei. Interesul enorm al opiniei publice pentru acest eveniment nu avea cum să fie astfel dacă relaţiile dintre puterea locală de la Chişinău şi cea centrală nu ar fi fost mai mult decît "glaciare" în ultimele vreo 6-7 luni, ca urmare a intentării unor cauze penale mai multor funcţionari publici din capitală, inclusiv ex-primarului general de Chişinău, Serafim Urechean.

Deşi s-a menţionat că scopul vizitei Preşedintelui Voronin la primăria capitalei îl constituie identificarea unor soluţii la multiplele probleme cu care se confruntă în prezent principala urbe a ţării, majoritatea observatorilor locali au legat interesul şefului statului faţă de treburile Chişinăului de campania pentru alegerea primarului acestui oraş, funcţie rămasă vacantă după ce Serafim Urechean a renunţat la aceasta în schimbul celei de deputat în Parlament. Pentru a vedea dacă aceştia au sau nu dreptate, va trebui să urmărim îndeaproape şi pe termen lung dacă grija autorităţilor centrale actuale este sinceră şi dezinteresată, precum şi felul în care acestea îşi vor aduce contribuţia prin acţiuni concrete la soluţionarea următoarelor probleme ale Chişinăului identificate de Preşedintele Voronin: iluminarea străzilor, asigurarea accesului şi securităţii cetăţenilor pe traseele din preajma blocurilor locative, repararea acoperişurilor, optimizarea activităţii întreprinderii municipale "Apă-Canal", finalizarea planului general de dezvoltare a capitalei şi perfecţionarea legislaţiei cu privire la organele publice locale în vederea delimitării clare a atribuţiilor preturilor.

Politici economice

1. Preţurile

Rata inflaţiei a constituit în luna aprilie 1,4%. Cumulativ pentru primele patru luni ale anului curent s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 5,5%, faţă de decembrie 2004. Menţinîndu-se tendinţele actuale, rata inflaţiei din acest an ar putea să "doboare" nivelul de 12,5% înregistrat în 2004.

Indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare în aprilie a crescut cu 1,8%, la produsele nealimentare cu 1,3%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,8%.

Creşteri mai mari ale preţurilor au fost înregistrate la fructele proaspete - cu 17,3%, legume proaspete - cu 6,2%, zahăr - cu 5% şi la cartofi - cu 2,4%. Printre mărfurile nealimentare cel mai mult s-au scumpit produsele petroliere - cu 3,7% (inclusiv benzina şi motorina - cu 4,5%, gaz lichefiat ambalat în butelii - cu 3,2%) şi medicamentele - cu 1,6%. La rîndul lor, au crescut tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei de către transportul public - cu 7,8%.

Scumpirea carburanţilor, fără îndoială, va deveni, în cele din urmă, o sursă sigură care va alimenta inflaţia. Pericolele pentru ţinta anuală de inflaţie de 10% şi evoluţia preţurilor din primele patru luni subminează eforturile înscrierii în parametrii inflaţionişti anuali. Reflectat în multe dintre preţurile de consum, preţul carburanţilor reprezintă o ameninţare la fel de serioasă. Pentru bugetul de stat un preţ mai mare al carburanţilor nu este neapărat o veste proastă, care la rîndul său va putea aduce încasări mai mari din accize.

Influenţe mai puţin bune asupra deficitului de cont curent şi a balanţei comerciale, care s-au adîncit în primul trimestru al anului, au însă creşterile de cotaţii petroliere şi importurile cu valori majorate. Pentru a contracara efectele creşterii record a preţului carburanţilor importaţi în Moldova, ar fi binevenit ca Guvernul să reducă nivelul accizelor şi să elimine TVA la accize. Deocamdată însă pentru o astfel de măsură nu există nici un proiect de act normativ elaborat la nivel de Executiv.

Să ne amintim că în aprilie 2004 rata inflaţiei a fost de 0,9%, iar cumulativ pentru primele patru luni ale anului trecut aceasta a fost de 3,9%, deci cu 1,6 p.p. mai puţin.

2. Bănci şi asigurări

• Evoluţia sistemului bancar din Moldova a înregistrat tendinţe pozitive în T1'2005. Unul dintre indicatorii de bază ai sistemului, capitalul de gradul I, s-a majorat cu 3,9%, pînă la 2,54 miliarde lei. Creşterea a fost propulsată, în special, de realizarea veniturilor bancare în perioada respectivă şi a contribuit în continuare la consolidarea sistemului.

  Partea investiţiilor străine în capitalul bancar a constituit 51,6% în T1'2005, fiind în scădere cu 0,8 p.p. faţă de începutul anului. Activele au crescut pe parcursul primului trimestru cu 3,3%, pînă la cca 13,76 miliarde lei. Banca Centrală estimează că sporirea acestui indicator profilează o tendinţă încurajatoare şi este finanţată preponderent prin afluxuri de depozite noi şi prin realizarea veniturilor.

  În structura activelor numerarul a sporit cu 12,2%, pînă la 823,7 milioane lei, mijloacele datorate de bănci şi BNM - cu 2,5%, pînă la cca 3,29 miliarde lei, hîrtiile de valoare - cu 41,6%, pînă la 1,37 miliarde lei, alte active - cu 3,3%, pînă la 1,2 miliarde lei.

  Creditele bancare au fost suficient de diversificate, riscurile distribuindu-se în toate sectoarele economice majore. La sfîrşitul trimestrului ponderea cea mai mare în totalul portofoliului de credite au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului - cca 47%, după care urmează cele acordate agriculturii şi industriei alimentare - 27,3% şi cele pentru imobil, construcţii şi dezvoltare - 6,4%. Depozitele persoanelor fizice au crescut cu 11,7% faţă de T1'2004, pînă la cca 5,43 miliarde lei.

  La sfîrşitul T1'2005 venitul net pe sistemul bancar a fost de 109,4 milioane lei. Rentabilitatea activelor (RA) şi a capitalului acţionar (RCa) a fost de 3,2% şi respectiv 16,6%, cu 0,6 p.p. şi, respectiv, cu 1,5 p.p. mai puţin comparativ cu începutul anului. Diminuarea a avut loc, în mare parte, ca rezultat al transformării mijloacelor lichide ale băncilor generatoare de dobîndă în mijloace lichide negeneratoare de dobîndă, însă cu o mai bună direcţionare a acestora în proiecte investiţionale.

• În ultimul raport al Biroului Naţional de Statistică (BNS) se arată că plata despăgubirilor achitate de companiile de asigurare pe parcursul anului 2004 a constituit 174 milioane lei (persoanelor fizice le-au revenit 56 milioane lei). Aceasta este în creştere cu 44% faţă de anul 2003.

  În acelaşi timp, în anul trecut veniturile din încasarea primelor de asigurare au crescut cu peste 35% faţă de 2003 şi au constituit 420 milioane lei, inclusiv de la persoanele fizice - 135 milioane lei. Venitul total al companiilor de asigurare în anul 2004 a fost de cca 494 milioane lei.

3. Comerţul exterior

Valoarea comerţului exterior a constituit 13,15 miliarde lei (1,052 miliarde USD), cu 922,6 milioane lei mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.

Totodată, în ianuarie-aprilie 2005, importurile au constituit 8,44 miliarde lei, fiind în creştere cu 1,95 miliarde lei faţă de primele patru luni ale anului trecut sau cu 30%. Pe de altă parte, exporturile au scăzut cu 18%, pînă la 4,71 miliarde lei.

În total cele 15 birouri vamale au înregistrat peste 33 000 de operaţiuni de export-import, iar veniturile la buget din partea serviciului vamal au constituit 986 milioane lei, fiind în creştere cu 30% comparativ cu ianuarie-aprilie 2004.

Pe de altă parte, balanţa comercială continuă să se agraveze, iar deficitul comercial aproape că s-a dublat în comparaţie cu ianuarie-februarie şi a atins după trei luni un nivel de 186,3 milioane USD. Deficitul comercial a crescut cu cca 75% faţă de primul trimestru (T1) '2004.

În ianuarie-martie 2005 ritmul de creştere a exporturilor a fost de 6,8% faţă de T1'2004, în timp ce importurile au înregistrat o creştere fulminantă de cca 29%.

Este cert că creşterea deficitului comercial este influenţată ca urmare a creşterii importurilor, generate la rîndul lor de sporirea consumului intern. Cu alte cuvinte, de ani buni, moldovenii consumă mai mult, la fel ca şi statul, îndatorîndu-se tot mai mult.

Politica comercială practicată de Guvern poate furniza şi ea o explicaţie în acest sens. Spre exemplu, facilităţile comerciale acordate la o gamă de importuri echivalează cu o apreciere în termeni reali a monedei naţionale, care nu face decît să încurajeze importurile. Reducerea productivităţii în industrie ce a determinat diminuarea volumului de mărfuri livrate pe pieţele externe constituie un alt factor important care a influenţat creşterea deficitului comercial.

Comerţul extern al Moldovei	2003	T1'04	T1-T2'04	T1-T3'04	2004	T1'05
Valoarea exporturilor, milioane USD	1059,40	233,4	460,2	701,3	1317,48	249,4
Valoarea importurilor, milioane USD	1728,29	338,0	773,5	1215,5	2130,56	435,7
Deficitul comercial, milioane USD	-668,89	-105	-313,3	-514,2	-813,08	-186,3

Sursa: BNM, BNS

4. Moldova şi lumea

Republica Moldova este plasată pe penultima poziţie printre ţările CSI în ceea ce priveşte ritmul de creştere în industrie. Pentru primul trimestru a.c. volumul producţiei industriale în Moldova a crescut cu 3,2%, aceasta devansînd doar Kîrgîzstanul, care a înregistrat un regres în ramura industrială de 4,7%.

Pe de altă parte, Moldova a fost întrecută la acest capitol de către Rusia care a realizat o creştere de 3,9%, Armenia - 5,1%, Ucraina şi Georgia - 7,1%, Kazahstan - 7,4%, Tadjikistan - 8,2%, Azerbaidjan - 10,3%. Republica Belarus a înregistrat cea mai importantă creştere industrială din CSI - de 11,6% în primele trei luni ale anului 2005.

Creşterea medie a producţiei industriale în CSI pentru primul trimestru al anului 2005 a constituit 5%, cu 4% mai puţin faţă de cele 9p.p. acumulate în primul trimestru al anului 2004.

Industria moldovenească a înregistrat în lunile ianuarie-martie o creştere foarte modestă de 3,2%, în preţuri comparabile, faţă de 16,7% în perioada similară a anului trecut. Potrivit statisticilor oficiale, în primul trimestru întreprinderile industriale au fabricat producţie în valoare de cca 4,4 miliarde lei (peste 350 milioane USD), în preţuri curente (în calcul nu au fost luate întreprinderile din Transnistria).

Sursa: BNS

Problema transnistreană

La 16-17 mai în oraşul ucrainean Viniţa a avut loc o nouă rundă de consultări între părţile implicate în conflict şi mediatorii în problema transnistreană. Subiectul principal discutat la întîlnire a fost planul ucrainean de reglementare transnistreană şi cele şapte principii propuse de către Preşedintele Iuşcenko la summit-ul GUUAM care a avut loc recent la Chişinău.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă şeful Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, a declarat că Republica Moldova a reacţionat pozitiv faţă de propunerile Ucrainei, care sînt sprijinite şi de OSCE, pe cînd partea transnistreană a avut mai multe întrebări pe marginea acestora. În acelaşi timp, Hill a declarat că reprezentanţii Republicii Moldova, regiunii transnistrene, OSCE şi ai Ucrainei au decis să invite UE şi SUA să participe la procesul de negocieri în calitate de observatori.

Autorităţile moldovene şi cele ucrainene au dat publicităţii planul ucrainean la cîteva zile după consultările de la Viniţa (textul integral în limba rusă poate fi găsit la: www.mfa.gov.ua). Planul reiterează principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, propune acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova, prevede dreptul la auto-determinare al Transnistriei doar în cazul în care Moldova îşi pierde independenţa şi suveranitatea şi prevede crearea unui spaţiu juridic, economic, de apărare, social, vamal şi umanitar comun. Reglementarea va avea loc în trei etape, iar fiecare etapă nu va dura mai mult de şase luni. În prima etapă, Parlamentul Moldovei va adopta o lege cu privire la principiile de bază ale statutului regiunii Transnistrene, în baza căreia Transnistria va adopta o nouă constituţie. Ulterior, în octombrie-noiembrie 2005, vor fi organizate alegeri pentru sovietul suprem al regiunii, sub egida OSCE şi a observatorilor internaţionali. Va fi creată o comisie parlamentară din deputaţi moldoveni şi transnistreni care va elabora un proiect de lege cu privire la statutul Transnistriei şi care va fi adoptată de către Parlamentul de la Chişinău. Legea va intra însă în vigoare doar după aprobarea de către Parlamentul Moldovei a unui Acord cu privire la garanţiile pentru respectarea statutului regiunii transnistrene de către Republica Moldova. Acest acord va fi încheiat între viitorii garanţi ai reglementării transnistrene - Rusia, Ucraina şi OSCE, cu participarea posibilă a SUA şi UE. În cele din urmă, va fi creat un Comitet de reconciliere, care va fi compus din reprezentanţi ai Moldovei, regiunii transnistrene, Rusiei, Ucrainei, OSCE şi posibil ai SUA şi UE, şi care va avea rolul de a soluţiona litigiile care pot apare la aplicarea sau interpretarea Legii cu privire la statului regiunii transnistrene.

În cadrul unei conferinţe de presă, susţinută de către ministrul moldovean al Reintegrării, Vasili Şova, peste cîteva zile de la publicarea planului, acesta a declarat că autorităţile moldovene sînt în general mulţumite de planul ucrainean, care propune o soluţie rapidă şi conformă cu normele dreptului internaţional a conflictului transnistrean.

Pe de altă parte, mai mulţi analişti şi lideri politici au atras atenţia faţă de o serie de lacune ale planului. De exemplu, planul propune ca legea cu privire la statutul regiunii transnistrene să fie elaborată în baza documentelor adoptate anterior în cadrul procesului de reglementare transnistreană, ca forma de statut acordată Transnistriei să fie una de republică şi ca Transnistria să participe la deciziile de politică externă care o vor afecta etc. Aceştia au deplorat lipsa din plan a măsurilor îndreptate spre decriminalizarea şi demilitarizarea regimului şi şi-au exprimat speranţa că Ucraina va trece de la vorbe la fapte şi va lua măsurile necesare pentru securizarea tronsonului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Deşi iniţial autorităţile transnistrene au avut o reacţie pozitivă faţă de propunerile Preşedintelui Iuşcenko, tonul în Tiraspol s-a schimbat după ce a fost dat publicităţii planul integral. Potrivit agenţiei oficiale de ştiri de la Tiraspol, planul ucrainean nu ar fi decît o acoperire sub care autorităţile moldovene ar vrea să schimbe destinul Transnistriei după placul lor şi să mobilizeze presiunea internaţională asupra regiunii. Tiraspolul respinge ideea extinderii formatului de negocieri prin includerea SUA şi UE în acesta, precum şi planul de democratizare care ar avea drept rezultat deschiderea cursei electorale pentru sovietul suprem pentru candidaţii şi partidele moldovene. Comentatorii de la Olvia-press au motive de îngrijorare în legătură cu planul ucrainean, însă ameninţarea principală la adresa regimului separatist la momentul actual vine din interiorul regimului mai curînd decît din exteriorul acestuia.

Astfel, la 19 mai 2005, 34 din cei 37 de deputaţi în sovietul suprem de la Tiraspol au votat în prima lectură pentru o serie de amendamente la constituţia Transnistriei prin care au atribuit organului legislativ împuterniciri în interpretarea prevederilor legii fundamentale şi a sporit funcţiile de control ale acestuia în ceea ce priveşte gestionarea şi utilizarea proprietăţii de stat, activitatea Băncii Centrale, procesul de denaţionalizare şi privatizare, elaborarea şi realizarea bugetului de stat şi cheltuielile publice. Amendamentele au fost iniţiate de către un grup de deputaţi în frunte cu vicespeaker-ul legislativului Evghenii Şevciuc, care, potrivit unor date neoficiale, este sprijinit de un grup de oameni de afaceri influenţi care sînt nemulţumiţi de regimul Smirnov. Deputaţii intenţionează să continue reforma constituţională pînă vor transfera majoritatea împuternicirilor de la executiv către legislativ.

Această lovitură fără precedent acordată regimul Smirnov pare că va schimba radical dinamica politică internă a regiunii. Cu toate acestea, nu putem fi siguri că aceste schimbări vor fi de bun augur pentru procesul de reglementare a crizei transnistrene, aşa cum se speră la Chişinău. Evghenii Şevciuc este cunoscut ca un reformator moderat, însă obiectivul acestuia este să consolideze independenţa Transnistriei. Cu toate acestea, o eventuală scindare a elitei politice de la Tiraspol şi înlăturarea lui Smirnov de la putere ar slăbi considerabil regimul, care, sub o doză potrivită de presiuni diplomatice şi economice din partea Moldovei şi a vecinilor săi, ar putea pur şi simplu să dispară.

Relaţii externe

1. Summit-ul informal al CSI

La 8 mai curent, cu prilejul aniversării celor 60 de ani de la victoria asupra fascismului, la Moscova a avut loc summit-ul informal al CSI. La summit au participat 10 şefi de state din cadrul acestei organizaţii, inclusiv Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. La lucrările acestuia au fost lipsă Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi cel al Georgiei, Mihail Saakaşvili. Primul a refuzat să stea alături de Preşedintele Armeniei din cauza divergenţelor armeano-azere legate de Carabahul de Munte, iar ultimul prin neparticiparea sa la summit-ul CSI a protestat faţă de prezenţa bazelor militare ruse pe teritoriul Georgiei.

Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, în contextul discuţiilor privind armonizarea legislaţiilor naţionale în sfera asigurării sociale a veteranilor, Vladimir Voronin a accentuat necesitatea unor reglementări mai clare în domeniul asigurării acestora cu pensii. Alte aspecte abordate de Preşedintele moldovean au vizat problema migraţiei în cadrul CSI şi necesitatea conjugării eforturilor în vederea combaterii terorismului internaţional, crimei transnaţionale, contrabandei şi traficului de fiinţe umane.

În capitala Rusiei Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu omologul său armean, Robert Kocearean, cu acesta fiind examinate posibilităţile de consolidare a cooperării bilaterale în asemenea domenii precum viticultura, vinificaţia, transporturile, tehnologiile informaţionale şi cultura.

La finalul summit-ului Vladimir Voronin, de rînd cu ceilalţi conducători de state membre ale CSI, a semnat Declaraţia comună despre cooperarea umanitară a ţărilor membre ale CSI, document care statuează necesitatea intensificării colaborării multilaterale în domeniile culturii, învăţămîntului, ştiinţei, arhivelor, informaţiei şi comunicării, sportului, turismului etc.

2. Summit-ul PCESE

Un eveniment important de politică externă pentru Republica Moldova a avut loc la Bucureşti, pe 11 mai curent - cel de-al VIII-lea summit al şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE). Republica Moldova a participat la reuniune în calitate de observator.

Preşedintele Vladimir Voronin, aflat în fruntea delegaţiei moldoveneşti la acest summit, a reiterat interesul Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al PCESE, s-a arătat mulţumit de prestaţia României în calitate de preşedinte al acestui organism şi a enunţat disponibilitatea Moldovei de a sprijini lansarea Campaniei comune împotriva crimei organizate şi corupţiei. În legătură cu aspiraţia Chişinăului de a deveni membru cu drepturi depline al PCESE, Vladimir Voronin a adus la cunoştinţa oficialilor prezenţi la summit că ţara sa a elaborat deja un plan propriu de acţiuni care vizează participarea Moldovei la activităţile PCESE.

Date fiind complementaritatea mai multor organizaţii regionale şi faptul că Republica Moldova a preluat preşedinţia a două dintre acestea - GUUAM şi Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) -, Preşedintele Voronin a propus organizarea, în cel mai scurt timp, a unei reuniuni comune a reprezentanţilor Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), PCESE, GUUAM şi OCEMN în vederea examinării posibilităţilor de sincronizare a unui şir de activităţi realizate în cadrul acestor aranjamente regionale. Principala preocupare la o astfel de reuniune ar putea fi, în opinia Preşedintelui moldovean, eficientizarea cooperării multilaterale în domeniile combaterii terorismului, traficului de fiinţe umane, crimei organizate, corupţiei şi dezvoltării energeticii şi a infrastructurii.

În cadrul lucrărilor summit-ului a fost semnată Declaraţia celei de-a VIII-a reuniuni a şefilor de stat şi de guvern ai PCESE. Documentul conţine 29 de puncte, care se referă în principal la necesitatea consolidării cooperării economice, în domeniul afacerilor interne şi justiţiei şi reconfirmă disponibilitatea membrilor PCESE de a semna Tratatul de Creare a Comunităţii Energetice în Europa de Sud-Est. Punctul al 3-lea al Declaraţiei este din perspectiva Chişinăului cel mai semnificativ, întrucît a împuternicit Comitetul directorilor politici al PCESE de a reexamina, în mod prioritar, solicitarea Republicii Moldova de a fi admisă în calitate de membru cu drepturi depline al acestei organizaţii.

3. Summit-ul Consiliului Europei

Pentru două zile, 16-17 mai a.c., atenţia opiniei publice europene a fost captată de cel de-al III-lea summit al şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale Consiliului Europei (CE). Reuniunea respectivă, organizată în Varşovia la iniţiativa Poloniei, care a şi exercitat preşedinţia Comitetului de Miniştri al CE în ultima perioadă, succede summit-urilor CE de la Viena din 1993 şi de la Strasbourg din 1997. Spre deosebire de primele două, summit-ul CE de la Varşovia a reunit toate statele europene, cu excepţia Belarusului.

Potrivit Biroului de Informare al CE în Moldova, organizarea reuniunii în cauză a fost dorită pentru reafirmarea rolului CE în calitate de prim-gardian al valorilor fundamentale comune pe întreg continentul european, pentru identificarea unui mecanism eficient de monitorizare a democraţiei, după modelul ECRI sau al Comisiei de la Veneţia, şi pentru examinarea modalităţilor de eficientizare a activităţii Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în vederea sporiri ritmului de examinare a plîngerilor. În centrul dezbaterilor s-a aflat însă modelarea relaţiilor dintre CE, UE şi OSCE.

Delegaţia moldovenească la acest summit a fost condusă de Preşedintele Vladimir Voronin. Cu prilejul acestui eveniment, Vladimir Voronin a avut întrevederi separate cu Terry Davis, Secretar General al CE; cu Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate; cu Giovanni Di Stasi, preşedinte al Congresului Puterilor Locale şi Regionale (CPLR) al CE; cu preşedinţii Poloniei, Letoniei şi Lituaniei - Aleksander Kwasniewski, Vaira Vike-Freiberga şi Valdas Adamkus - şi cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk. Principalele subiecte de discuţie în cadrul acestor întrevederi le-au constituit procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, procesul de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE, necesitatea unor transformări calitative continue în domeniul administraţiei publice locale şi modalităţile de reformare a ONU, în baza recomandărilor Proiectului Milenar şi ale Grupului Persoanelor Eminente cu privire la ameninţări, sfidări şi schimbări.

În cadrul lucrărilor summit-ului Preşedintele Voronin a semnat, alături de reprezentanţii celorlalte state membre ale CE, trei convenţii europene: Convenţia privind prevenirea terorismului, Convenţia privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului şi Convenţia privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane. Ultima este fundamentată pe principiul celor trei "P": persecutarea traficanţilor, protecţia victimelor şi prevenirea fenomenului traficului de fiinţe umane.

4. Reuniunea Mesei Regionale a PSESE

Republica Moldova a participat la Sofia, pe 18 mai curent, la cea de-a IX-a Reuniune a Mesei Regionale a PSESE. Masa Regională reprezintă reuniunea statelor beneficiare şi donatoare ale Pactului, cu participarea organizaţiilor internaţionale implicate. Reuniunea Mesei Regionale a fost precedată de şedinţele celor trei mese de lucru ale PSESE, la care au fost discutate activităţile curente, precum şi perspectivele cooperării în cadrul fiecărei iniţiative în parte.

Discuţiile în cadrul primei Mese de Lucru "Democraţie şi Drepturile Omului" s-au axat, în special, pe necesitatea impulsionării cooperării transnaţionale în cadrul dimensiunii "Educaţie şi Tineret" a PSESE.

La şedinţa Mesei de Lucru II "Reconstrucţie Economică, Dezvoltare şi Cooperare" s-au discutat căile de facilitare a implementării proiectelor, în special, în domeniile energetic, transportului şi mediului, iar în cadrul celei de a III-a Mese de Lucru "Probleme de Securitate" accentul a fost pus pe discutarea problematicii conversiunii militare.

Studii, analize, comentarii

Planul ucrainean
Igor Boţan, 27 mai 2005

"Planul ucrainean" de reglementare a problemei transnistrene este şi moldovenesc...

»»»