Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. III, nr. 52, 23 mai - 5 iunie 2005
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Problema transnistreană
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Acte legislative
În perioada de referinţă Parlamentul a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Scopul documentului respectiv îl constituie aducerea actelor normative şi legislative în concordanţă cu prevederile Codului muncii şi sporirea gradului de protecţie socială a persoanelor afectate de şomaj. Legea reglementează statutul juridic al agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă, principiile de colaborare, coordonare şi control al statului asupra activităţii acestora.
Legea extinde categoriile beneficiarilor de ajutor de şomaj cu persoanele disponibilizate, care vor beneficia de dreptul la ajutor de şomaj în cazul în care vor fi înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. În acelaşi timp, legea prevede micşorarea procentului ajutorului de şomaj de la 50-60% la 30-50% din salariul anterior.
Un alt act legislativ aprobat de Parlament este Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la statutul refugiaţilor. Modificările introduse prin noua lege au fost dictate de practica aplicării legii-cadru, o serie de expertize internaţionale şi de apariţia unor noi documente internaţionale aplicabile domeniului protecţiei refugiaţilor şi solicitanţilor de azil. Legea introduce reglementări noi referitoare la o serie de instituţii, printre cele mai importate fiind următoarele:
- Protecţia umanitară, instituţie susţinută de Recomandarea Consiliului Europei din 2001 asupra protecţiei subsidiare, în care se menţionează că protecţia subsidiară este o formă a protecţiei individuale, care completează regimul existent de protecţie a refugiaţilor. Consiliul Europei a subliniat că această formă de protecţie urmează să fie acordată de state în baza deciziei luată individual de către autorităţile competente unor persoane care, în mod normal, nu cad sub incidenţa Convenţiei din 1951 despre refugiaţi, dar care trebuie să fie protejaţi de anumite pericole şi tratamente.
- Consiliul pentru Refugiaţi, care trebuie să devină o instanţă administrativă, consultativă, fără atribuţii jurisdicţionale de apel şi recurs.
- Accesul reprezentanţilor Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi la solicitanţi de azil şi refugiaţi. Deşi legea prevede dreptul reprezentanţilor ICNUR să aibă acces la persoanele în cauză, oriunde s-ar afla, în practică s-a constatat că organele de drept nu întotdeauna respectă întocmai normele respective, accesul fiind obstrucţionat sub diverse pretexte.
- Solicitantul de azil. Se prevede excluderea termenelor-limită de depunere a cererii, deoarece calitatea de refugiat este un fapt care nu dispare cu trecerea timpului. Persoana merită să fie protejată indiferent de cîte zile au trecut de la intrarea pe teritoriul ţării de azil.
- Repatrierea voluntară. Anterior s-a recunoscut pe plan internaţional faptul că repatrierea voluntară constituie cea mai potrivită soluţie pentru problemele refugiaţilor. Din motivul respectiv repatrierea voluntară a fost introdusă în lege în calitate de motiv de încetare a statutului de refugiat.
- Clauze de excludere. În legea actuală sînt prevăzute anumite categorii sustrase de la posibilitatea de a obţine statutul de refugiat. Aceste prevederi nu sînt în deplină concordanţă cu prevederile actelor internaţionale în domeniu şi necesitau o ajustare la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului.
- Reunificarea familiei. Prevederea respectivă din lege a fost dezvoltată pentru a se lua în consideraţie reunificarea familiei în Republica Moldova.
- Apelul. Prevederile din lege referitoare la apelul în caz de refuz asupra unor cereri necesitau modificări pentru a fi aduse în concordanţă cu legislaţia internaţională şi naţională în domeniu. Cerinţa fundamentală privind dreptul la apel este ca solicitantul de azil să aibă un remediu legal eficient atunci cînd acesta spune că drepturile sale au fost încălcate. Respectiv, s-a stabilit că apelurile şi recursurile asupra deciziilor în domeniu pot fi depuse în instanţele judecătoreşti şi urmează procedura judiciară de soluţionare, cu toate garanţiile iminente.
În scopul restabilirii şi conservării Parcului "Valea Morilor" din mun. Chişinău, Parlamentul a adoptat Hotărîrea privind atribuirea Parcului "Valea Morilor" din mun. Chişinău a statutului de monument de arhitectură peisajeră. Necesitatea adoptării hotărîrii a fost determinată de concluziile unui grup de lucru responsabil de combaterea construcţiilor neautorizate în mun. Chişinău.
Un interes aparte îl prezintă Hotărîrea privind excluderea sancţionării practicării prostituţiei. Hotărîrea Parlamentului privind Planul de acţiuni în domeniul drepturilor omului, adoptată în anul 2003, prevedea necesitatea introducerii amendamentelor la legislaţia în vigoare cu scopul de a urmări penal atît persoana care oferă servicii sexuale, cît şi clientul acestor servicii. În perioada ce a urmat legislaţia penală a fost modificată, practicarea prostituţiei fiind sustrasă acesteia, deoarece cazurile respective au un pericol social redus. Drept urmare, practicarea prostituţiei a rămas a fi sancţionată contravenţional, în timp ce practica sancţionării clientului serviciilor respective a fost exclusă în general, pe baza exemplului majorităţii ţărilor europene.
Prin Legea cu privire la grădinile botanice, acestea vor fi supuse unui regim juridic distinct, avînd statut de instituţii publice din sfera ştiinţei şi inovării, şi trecute în subordinea Academiei de Ştiinţe a Moldovei sau a autorităţilor administraţiei publice locale. Acest statut le va oferi scutiri de impozite şi taxe de stat, iar pe de altă parte le va permite să atragă investiţii şi finanţări din interior şi exterior, inclusiv din sfera privată. Legea prevede că activităţile de construcţie în cadrul grădinilor botanice se vor realiza în baza unui proiect aprobat de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului. Înstrăinarea şi arendarea terenurilor din cadrul grădinilor botanice proprietate publică sînt interzise.
Legea mai prevede şi posibilitatea desfăşurării unor activităţi economice de către grădinile botanice, în scopul acumulării mijloacelor financiare extrabugetare pentru menţinere şi dezvoltare.
Legea privind acordarea unor facilităţi locuitorilor din zona transnistreană scuteşte de aplicarea TVA energia electrică şi gazele naturale livrate, serviciile de telecomunicaţii, apă şi canalizare prestate de către persoanele juridice care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar. Prin aceeaşi lege, s-a stabilit compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii satului Varniţa, Anenii-Noi. Necesitatea adoptării legii a fost determinată de faptul că locuitorii satului Varniţa sînt asiguraţi cu energie electrică şi gaze naturale de către întreprinderile din stînga Nistrului, fără a beneficia de compensaţii pentru aceste servicii.
Legea privind modificarea Codului de contravenţii administrative prevede instituirea unei "unităţi convenţionale" în loc de salariul minim aplicat în calitate de sancţiune administrativă. Astfel, pe viitor amenda se va stabili în unităţi convenţionale, iar o unitate convenţională va echivala cu 20 lei.
Legea privind abilitarea Inspecţiei de muncă cu dreptul de sancţionare administrativă a provocat dezbateri controversate încă de la începutul examinării ei, majoritatea deputaţilor din opoziţie, dar şi unii reprezentanţi ai majorităţii parlamentare pronunţîndu-se împotriva abilitării a încă unui organ cu dreptul de sancţionare administrativă. Principalele argumente aduse în favoarea adoptării legii se reduceau la invocarea multiplelor încălcări ale legislaţiei în domeniul protecţiei muncii. La prima încercare de votare, legea a întrunit numărul suficient de voturi pentru a fi adoptată. Ulterior însă, după ce un deputat din opoziţie, la insistenţa colegilor săi, şi-a retras votul de susţinere, fapt care a implicat mai multe discuţii în contradictoriu, fracţiunea parlamentară majoritară a fost nevoită să-şi asigure prezenţa a încă unui membru pentru a reuşi promovarea legii respective.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
Guvern
2.1. Remanieri
În legătură cu reorganizarea Guvernului şi modificarea componenţei lui nominale, s-a decis numirea lui Valeriu Lazăr, ministru al Economiei şi Comerţului, în calitate de membru al Consiliului Economic al CSI din partea Republicii Moldova şi, respectiv, eliberarea lui Vasile Iovv din această funcţie.
La 25 mai curent, Cabinetul de miniştri a dispus numirea lui Igor Semenovcher în funcţia de director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, inovaţie instituţională creată, se pare, pentru coordonarea implementării Planului naţional "Satul Moldovenesc", şi eliberarea acestuia din funcţia deţinută anterior, de viceministru al Industriei şi Infrastructurii.
2.2. Hotărîri
- Cea mai importantă hotărîre guvernamentală din această perioadă este cea privind aprobarea Planului de activitate a Guvernului pe trimestrul al II-lea al anului 2005. Planul include concepţii, strategii, programe naţionale şi ramurale; proiecte de acte legislative şi proiecte de acte normative, care urmează a fi prezentate Guvernului spre examinare în această perioadă, analiza activităţii administraţiei publice, precum şi anumite măsuri organizatorice. Printre cele trei categorii de documente, merită a fi menţionate: Programul de modernizare a sistemului educaţional în Republica Moldova, Concepţia reformării gospodăriei comunale şi de locuinţe în Republica Moldova; proiectele de acte legislative privind conflictul de interese, cu privire la instituirea şi funcţionarea Fondului culturii, cu privire la declararea veniturilor, averii şi mijloacele de obţinere a veniturilor de către persoanele fizice - cetăţeni ai Republicii Moldova; proiectele de acte normative privind aprobarea Planului de construcţie şi dezvoltare a frontierei de stat pe sectorul moldo-ucrainean pe anii 2005-2011, cu privire la aprobarea Regulamentului privind finanţarea activităţilor din sfera ştiinţei şi inovării, cu privire la măsurile de realizare a Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului", pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a statului de refugiat etc.
Printre cele mai importante măsuri organizatorice sînt de remarcat: preluarea, fapt care s-a produs deja la 22 aprilie a.c., şi exercitarea preşedinţiei GUUAM (în prezent GUAM); negocierea şi semnarea cu statele membre ale UE a acordurilor bilaterale de cooperare în domeniul integrării europene.
- În vederea executării Legii bugetului de stat pe anul 2005 şi a unor moţiuni guvernamentale anterioare, Guvernul a dispus repartizarea alocaţiilor pentru majorarea salariilor angajaţilor din instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Suma totală a alocaţiilor respective este de 60,8 mln lei.
- În virtutea problemelor dificile cu care se confruntă producătorii agricoli din localităţile situate în zona de securitate a raionului Dubăsari, Guvernul a adoptat hotărîrea cu privire la aprobarea proiectului de lege privind anularea penalităţilor calculate pentru nevirarea în termen a contribuţiilor de asigurări sociale de stat ale acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2005.
- O moţiune guvernamentală asemănătoare este cea prin care Cabinetul de miniştri a decis anularea amenzilor şi penalităţilor pentru nevirarea în termen a contribuţiilor fiscale în bugetul de stat, calculate şi neachitate la 31 decembrie 2004, agenţilor economici care nu au datorii la plata sumei de bază a impozitelor. Suma totală a acestor scutiri este de 161,7 mln lei, dintre care 57,1 mln lei o constituie amenzile, iar restul 104,5 mln lei - penalităţile. În context, este de remarcat că pînă în prezent au prezentat demersuri pentru anularea penalităţilor 516,6 mii de agenţi economici, care şi-au onorat obligaţiunile şi au achitat integral plăţile în bugetele de toate nivelurile.
- Guvernul a aprobat, de asemenea, programul comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei pentru Republica Moldova, program care va fi implementat pînă în 2006 în vederea susţinerii reformelor democratice din ţara noastră. Realizarea programului respectiv va fi supravegheată de un grup de lucru interministerial, condus de Andrei Stratan, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, instituit special de Guvern în acest scop.
Moţiunea guvernamentală respectivă obligă ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice să prezinte, în termen de o lună, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) planuri de acţiuni individuale în vederea realizării activităţilor prevăzute în program, pe baza cărora MAEIE va elabora şi prezenta Executivului spre aprobare Planul naţional pentru realizarea programului nominalizat.
Potrivit viceprim-ministrului, Andrei Stratan, implementarea prevederilor programului va permite racordarea legislaţiei naţionale la standardele şi rigorile europene în multiple domenii, în strictă conformitate cu prevederile Planului de Acţiuni RM-UE, realizarea unor proiecte comune pentru consolidarea democraţiei locale, susţinerea păturilor social-vulnerabile etc.
- La două săptămîni de la lichidarea oficiosului guvernamental de expresie rusă Nezavisimaia Moldova, Guvernul a decis în şedinţa sa din 1 iunie curent să supună aceleaşi proceduri şi ziarul guvernamental de limbă română Moldova suverană. Decizia Guvernului se înscrie în setul de măsuri propuse de PPCD spre a fi transpuse în practică şi cu care acest partid a condiţionat votarea lui Vladimir Voronin pentru cel de-al doilea mandat de Preşedinte al Republicii Moldova.
Preşedinţie
3.1. Întrevedere Voronin - Iuşcenko
În perioada vizată, Preşedintele Vladimir Voronin a participat, la punctul de trecere a frontierei moldo-ucrainene Iasiki, regiunea Odesa, la inspectarea mijloacelor tehnice care urmează a fi utilizate pentru asigurarea securităţii pe segmentul transnistrean al frontierei dintre Moldova şi Ucraina. Cu acest prilej, Preşedintele moldovean avut o întrevedere cu omologul său ucrainean, Victor Iuşcenko. Dincolo de discutarea unui şir de probleme sensibile privind reglementarea transnistreană, probleme la care ne vom opri în paragraful "Problema transnistreană", cei doi şefi de stat au semnat un acord bilateral privind schema trecerii hotarului moldo-ucrainean de către persoane, mărfuri, mijloace şi alte obiecte şi lucruri, ca bază pentru definitivarea principiilor şi modalităţilor de instalare şi funcţionare a posturilor vamale mixte moldo-ucrainene. De asemenea, preşedinţii au convenit asupra creării unor centre informaţional-culturale pe teritoriul ambelor ţări şi asupra convocării în timp util a comisiilor mixte moldo-ucrainene pentru soluţionarea problemelor patrimoniale dintre părţi, cea ucraineană luîndu-şi angajamentul să găsească soluţii pentru un şir de probleme economice din relaţiile bilaterale şi să examineze posibilitatea exportului energiei electrice spre ţările balcanice prin Republica Moldova.
Politici economice
1. Bănci şi asigurări
În una din ultimele şedinţe ale Parlamentului guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, a prezentat deputaţilor raportul privind activitatea Băncii Naţionale pentru anul 2004. Cu toate că sectorul bancar nu a avut o evoluţie ieşită din comun pe parcursul anului, stabilitatea financiară a fost unul din succesele acestuia.
Evoluţiile de pe piaţa valutară, precum şi dinamica inflaţiei în 2004 au pus sub semnul întrebării eforturile BNM de a respecta ţintele monetare din Politica Monetar-Valutară aprobată pentru 2004. Oferta de valută pe piaţa internă a crescut sub influenţa transferurilor de venituri de peste hotare (creştere estimată la 70%) şi a încasărilor din exporturi (25%). Pentru a nu admite aprecierea excesivă a leului, în al doilea semestru BNM a procurat intens valută, astfel încît în decembrie rezervele sale au crescut cu 55%, depăşind 470 milioane USD. În decembrie 2004 inflaţia anuală s-a situat la nivelul de 12,5%, faţă de rata de 8-10% pronosticată de BNM.
Într-o asemenea situaţie BNM a fost nevoită să introducă modificări importante la principale instrumente de politică monetară, şi anume au fost ridicate ţintele pentru baza monetară şi agregatul M2. Acumularea rezervelor valutare prin achiziţionarea valutei de la bănci a fost principalul canal de creştere monetară în 2004. Însă tendinţa pare a fi periculoasă, aceasta generînd noi spirale inflaţioniste. Operaţiunile de sterilizare întreprinse de BNM nu au fost eficiente, instrumentele utilizate avînd termene de maturitate financiară scăzută.
Recent, oficiali din cadrul BNM au declarat că Banca Naţională ar putea să acumuleze în acest an un nivel al rezervelor valutare internaţionale de 600 milioane USD, chiar dacă în primele patru luni acestea au crescut nesemnificativ.
În condiţiile unei oferte importante de valută pe piaţa valutară internă, cauzată în principal de transferurile băneşti efectuate de rezidenţii moldoveni aflaţi la muncă peste hotare, BNM a procurat în anul trecut pe piaţa interbancară 277,1 milioane USD, rezervele valutare crescînd cu 55%, după cum am menţionat mai sus.
Transferurile sînt într-o creştere spectaculoasă şi în acest an. Potrivit BNM, în T1'2005 moldovenii au trimis acasă, şi asta doar prin canalele bancare, 153 milioane USD fiind cu 53% mai mult faţă de perioada similară a anului 2004.
Pe de altă parte, remitenţele de valută exercită o presiune masivă asupra pieţei valutare interne, doar 10% din banii cîştigaţi peste hotare reprezintă investiţii directe, alte 60-80 milioane USD din transferurile anuale sînt depuse în bănci, iar restul banilor sînt direcţionaţi spre consum.
În cazul în care transferurile vor creşte la fel de rapid şi în perioada următoare, acestea ar putea să depăşească în acest an cifra de 600 milioane USD. Şi dacă s-ar recurge la estimări probabile şi pentru transferurile efectuate în afara sistemului bancar, valoarea totală a acestora ar putea depăşi suma de 1 miliard USD. Credem că BNM încearcă să-şi refacă un stoc considerat normal de rezerve valutare cu scopul ca Moldova să aibă mai multă credibilitate (să-şi refacă imaginea) atît pe pieţele internaţionale de capital, cît şi în faţa finanţatorilor externi.
2. Piaţa muncii
- Salariul mediu pe economie în Republica Moldova a constituit în luna aprilie 1278 lei fiind cu 75 lei mai mult în comparaţie cu luna precedentă. În instituţiile bugetare salariul a crescut în aprilie faţă de martie cu 27 lei pînă la nivelul de 971,6 lei, iar în sfera nebugetară acesta a crescut cu 97 lei pînă la 1437,7 lei.
Ca de obicei, cele mai mari salarii le-au avut angajaţii din instituţiile financiar-bancare, respectiv de 4305 lei, fiind în creştere cu 204 lei faţă de luna precedentă, după care urmează salariaţii companiilor din industria energetică şi termică, gaze şi apă cu 2258 lei, transporturi şi comunicaţii cu o remunerare medie lunară de 2161 lei.
Cel mai mic salariu l-au avut în aprilie angajaţii din agricultură, în medie cîte 607 lei, cu 9 lei mai puţin faţă de luna precedentă. Remunerarea angajaţilor în sfera didactică a fost de 872 lei, iar a celor din sănătate şi asistenţa socială de 971 lei.
- Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), populaţia ocupată din Moldova a constituit în T1'05 1 milion 249 mii persoane, cu 67 mii de persoane mai puţin faţă de sfîrşitul anului 2004. Circa 67% din numărul persoanelor ocupate reprezintă salariaţii, 1/3 o constituie lucrătorii pe cont propriu şi doar 0,9% alcătuiesc patronii.
Pe ramuri de activitate statistica arată că angajaţii din agricultură constituiau la sfîrşitul T1'2005 37,1% din totalul persoanelor ocupate, fiind cu 4,6% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 12,5%, în sfera serviciilor - 37,2%, în medicină şi învăţămînt - 14,3%.
- Parlamentul a aprobat modificări la Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Aceasta stipulează extinderea categoriilor beneficiarilor ajutorului de şomaj pe seama micşorării sumelor destinate acestor indemnizaţii.
Actualmente, media lunară a ajutorului de şomaj este de 507 lei (40,5 USD), însă după intrarea în vigoare a noilor modificări la 1 iulie 2005 valoarea indemnizaţiei va constitui 497 lei (39,7 USD). În categoria beneficiarilor de ajutor de şomaj au fost incluse persoanele disponibilizate o dată cu lichidarea sau reorganizarea întreprinderii şi care vor beneficia de ajutor de şomaj în proporţie de 50% din salariul mediu pe anul precedent.
Mai mulţi deputaţi din opoziţia parlamentară au cerut menţinerea cuantumului indemnizaţiei de şomaj la nivelul actual motivînd că varianta votată nu este una acceptabilă pentru că se cîştigă pe de o parte, dar se pierde pe de alta. Potrivit lor, şomerii vor avea de încasat sume mai mici din partea statului chiar dacă teoretic numărul beneficiarilor va creşte.
- În acelaşi timp, restanţele la plata salariilor agenţilor economici la data de 1 mai 2005 a constituit cca 137 milioane lei, micşorîndu-se cu 14 milioane lei. Cele mai mari datorii rămîn să fie în sectorul agricol - 70 milioane lei (51,2% din total), în industrie - 35,2 milioane lei (25,7%), dintre care în industria prelucrătoare - 28,4 milioane lei (80,7%), în transporturi - 10,6 milioane lei (7,7%) şi în construcţii - 8,3 milioane lei (6,1%).
Din valoarea totală a restanţelor, întreprinderile de stat (proprietate publică) sînt datoare salariaţilor cu 21,2 milioane lei sau 15,5% din totalul datoriilor, cele din sectorul privat - cu 88,3 milioane lei (64,6%), cele cu proprietate mixtă (publică şi privată) - cu 22,6 milioane lei (16,5%) şi cele cu proprietate străină - cu 4,6 milioane lei (3,4%).
3. Comerţul extern
- Exporturile produselor vinicole ale Moldovei au crescut în primele patru luni 2005 cu 10% pînă la 7,4 milioane decalitri, iar în expresie valorică livrările au depăşit 100 milioane USD. Cea mai mare creştere, cu 37%, a fost înregistrată la exporturile de vinuri spumante şi spumoase.
Principala piaţă de desfacere a vinurilor moldoveneşti rămîne a fi Rusia, pe care se comercializează peste 80% din totalul producţiei vinicole, aceasta fiind urmată de Ucraina, Belarus, Polonia şi Germania. Moldova exportă vinuri în 27 de state ale lumii.
"Moldova-Vin" prognozează pentru acest an exporturi de vinuri în valoare de cca 300 milioane USD, în creştere cu 10% faţă de anul trecut. În 2004, spre exemplu, Republica Moldova a exportat producţie alcoolică în valoare de 278 milioane USD.
- Potrivit unui studiu realizat de Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) în baza datelor prezentate de Centrul de Comerţ Internaţional (ITC), Republica Moldova a fost poziţionată în 2003 pe locul 11 în topul celor mai mari exportatori de vinuri din lume cu o pondere de 1,2% din totalul mondial. Moldova este urmată în clasament de Argentina şi Noua Zelandă care au cote mai mici de 1% în exportul mondial de vinuri.
Potrivit studiului, Franţa este liderul mondial în exportul de vinuri în 2003 cu o cifră de comercializări de 6,6 miliarde USD, ceea ce reprezintă 37% din exportul mondial. Alte 3 ţări care în 2003 au exportat vinuri în valoare de peste 1 miliard USD sînt Italia (3 mlrd USD), Spania (1,67 mlrd USD) şi Australia (1,54 mlrd USD). Italia are o pondere de 17%, Spania - de 9% şi Australia - de 8% în exportul mondial de vinuri.
Pe de altă parte, studiul citat arată că cei mai mari importatori de vinuri sînt Marea Britanie şi SUA, cărora le revine 20% şi, respectiv, 19% din importul mondial de vinuri din struguri. Un alt importator important este Germania cu o pondere de 11%. Printre 10 cei mai mari importatori de vinuri mai sînt Japonia (5%), Belgia (5%), Canada (4%), Elveţia (4%), Olanda (4%), Franţa (3%) şi Danemarca (2%).
- Statisticile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) arată că importurile de produse agroalimentare au crescut în primele patru luni 2005 cu 13,2%, pînă la cca 121,2 milioane USD, pe cînd exporturile au constituit 215,68 milioane USD fiind în creştere doar cu 1,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Analiştii explică acest fenomen prin creşterea volumului importurilor de seminţe şi fructe oleaginoase, care nu se produc în Republica Moldova şi care de fapt constituie peste 1/2 din totalul importurilor.
În acelaşi timp, exporturile de băuturi alcoolice în ianuarie-aprilie au constituit cca 50% din totalul livrărilor - 995,6 milioane USD. Totodată, livrările de fructe şi struguri au scăzut de la 460 mii USD, în primele patru luni ale anului precedent, pînă la 239 mii USD, în ianuarie-aprilie anul curent.
Restricţiile impuse de Rusia la exportul de fructe, legume, carne şi mezeluri nu a provocat pierderi esenţiale agenţilor economici locali, însă în cazul în care acestea nu vor fi anulate pierderile se vor resimţi în următoarele luni. Anterior, MAIA prognoza pentru 2005 o creştere cu circa 8% a exporturilor de mărfuri agroalimentare, în timp ce importurile se vor menţine la nivelul ultimilor doi ani.
4. Moldova în lume
BERD prognozează pentru Moldova o creştere economică de 5,5% în 2005
Experţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au estimat că Republica Moldova va avea în 2005 un ritm de creştere economică de 5,5%, un nivel sub cel de 7% înregistrat în 2004.
Economia mondială va oferi în 2005 un mediu mai puţin favorabil pentru economiile în tranziţie faţă de 2004. Performanţele economiei americane în 2004, precum şi estimările pozitive de creştere economică pentru 2005, sugerează că rezultatele mai bune ale statelor industrializate vor reduce fluxurile de capital în regiunile aflate în tranziţie.
Potrivit analiştilor BERD, economiile din Europa de Est şi statele fostei Uniuni Sovietice vor avea un ritm mediu de dezvoltare de 5,2% în 2005, în comparaţie cu cel de 6,5% în 2004. Încetinirea ritmului de creştere are loc mai degrabă din cauza înrăutăţirii climatului economic la nivel mondial; prezenţei unor rate mari ale dobînzilor în SUA; potenţialelor scăderi ale fluxurilor de capital în această regiune.
BERD prognozează scăderea ritmurilor de creştere în toate ţările CSI cu excepţia Azerbaidjanului. Astfel, în Rusia economia va creşte în 2005 cu 5,2% (faţă de 7,1% în 2004), Ucraina - 6,5% (12,1% în 2004), Armenia - 8% (10,1% în 2004), Georgia şi Belarus - 6% (8,4% şi, respectiv, 11% în 2004), Kazahstan - 8,5% (9,4% în 2004), Tadjikistan - 8% (10, 6% în 2004) Turkmenistan - 7% (7,2% în 2004), Kîrgîzstan - 4,5% (7,1% în 2004), Uzbekistan - 4% (6% în 2004) şi Azerbaidjan - 21% (10% în 2004).
La rîndul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) arată, în ultimul raport privind dezvoltarea economiei globale, de asemenea o încetinire a ritmului de creştere economică în CSI. Potrivit estimărilor FMI, în 2005 creşterea economică în Moldova va constitui 5%. O prognoză similară a lansat şi Institutul de cercetare economică Economist Intelligence Unit din Marea Britanie. Pe de altă parte, Guvernul prognozează pentru anul 2005 o creştere economică de 6%.
Creşterea economică în spaţiul CSI. Prognoze ale BERD pentru 2005 (%)
Sursa: BNS
În altă ordine de idei, Kurt Geiger, directorul Departamentului instituţii financiare al BERD, a declarat la întrevederea sa de săptămîna trecută cu Preşedintele Voronin că BERD va continua să acorde asistenţă Republicii Moldova în vederea consolidării şi dezvoltării sectorului bancar, care potrivit analiştilor se află în ascensiune. Situaţia din sectorul bancar al Moldovei este apreciată de către experţii BERD drept favorabilă şi stabilă.
Anterior, factori de decizie ai BERD şi-au arătat disponibilitatea de a implementa în anul 2005 în Moldova 10 proiecte noi în valoare totală de 21 milioane euro. Trei dintre acestea, care însumă o valoare totală de cca 10 milioane euro, vor fi direcţionate în sectorul bancar.
În Strategia BERD pentru Moldova, aprobată în iulie 2003, se spune că banca va acorda sprijin pentru "dezvoltarea sectorului bancar privat şi finanţarea eficientă şi adecvată a întreprinderilor private prin băncile locale, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii şi micro-întreprinderilor".
Însă în pofida faptului că BERD a deschis linii speciale de credit destul de ieftine la cîteva bănci comerciale locale, cum ar fi Victoriabank, Moldindconbank şi Mobiasbancă, acestea ridică de două-trei ori rata dobînzii şi fac inaccesibile creditele pe termen lung, care sînt absolut necesare pentru finanţarea cheltuielilor de investiţii şi de producţie. Dar de accesibilitatea acestor credite sînt legate în mod direct aşa probleme ca şomajul ridicat, vulnerabilitatea producătorilor naţionali la şocurile externe, calitatea redusă a mediului de investiţii şi promovarea insuficientă a exporturilor.
Problema transnistreană
Parlamentul Republicii Moldova va adopta o declaraţie cu privire la planul de reglementare transnistreană propus de Ucraina în cadrul unei şedinţe speciale care va avea loc la 10 iunie. Această decizie a fost luată la şedinţa de lucru a Preşedintelui Voronin cu conducerea Parlamentului din 6 iunie. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Preşedinţiei, participanţii la întîlnire au notat că planul ucrainean "reflectă principiile independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării noastre, bazîndu-se pe Constituţie şi ţinînd cont de interesele populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului, precum şi de aspiraţiile de integrare europeană ale Ucrainei şi Republicii Moldova".
Planul ucrainean de reglementare şi unele măsuri comune moldo-ucrainene în sprijinul acestuia au constituit subiectele principale ale întrevederii dintre Preşedintele moldovean şi omologul său ucrainean care a avut loc pe 2 iunie la Iasiki, regiunea Odesa. Cei doi preşedinţi au semnat o scrisoare comună adresată Secretarului General al Consiliului UE, Javier Solana, şi Preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care au solicitat asistenţa UE în instituirea unui control vamal internaţional pe frontiera moldo-ucraineană şi crearea unui mecanism eficient de monitorizare internaţională a frontierei. Potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei, în declaraţiile pentru presă Vladimir Voronin a apreciat planul de reglementare a conflictului transnistrean, propus de Victor Iuşcenko, menţionînd că implicarea activă a Ucrainei şi a organismelor europene în procesul de negocieri creează premise pentru identificarea şi aplicarea unei soluţii durabile a problemei transnistrene. Între 7-8 iunie Preşedintele Voronin va întreprinde o vizită la Bruxelles şi Strasbourg, unde va avea întrevederi cu Solana şi Barroso, dar şi cu Secretarul General al NATO, cu care va discuta în mod prioritar perspectivele cooperării regionale şi internaţionale în vederea soluţionării diferendului transnistrean.
Pe de altă parte, imediat după întîlnirea de la Iasiki, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Piotr Poroşenko, a întreprins o vizită la Tiraspol unde a avut o întîlnire cu liderul transnistrean Igor Smirnov, cu care a discutat propunerile Ucrainei. După întrevedere, Poroşenko a declarat că conducerea transnistreană a arătat că înţelege perspectivele procesului de reglementare transnistreană şi că în urma consultărilor au fost identificate o serie de compromisuri care au deschis posibilităţi noi. Poroşenko a mai menţionat că în prezent principala sarcină este de a relua procesul de negocieri, pentru că o soluţie viabilă a conflictului poate fi identificată doar la masa de negocieri. În timp ce partea transnistreană încă nu a dat publicităţii poziţia sa oficială vizavi de planul ucrainean, presa oficială de la Tiraspol a interpretat vizita lui Poroşenko drept garanţie împotriva oricăror măsuri unilaterale ale autorităţilor moldovene şi un gest care ar arăta că Transnistria este tratată pe picior de egalitate cu partea moldovenească.
Între timp, planul ucrainean continuă să fie în centrul atenţiei opiniei publice de la Chişinău. Astfel, Asociaţia pentru Politică Externă din Moldova a emis la 31 mai o declaraţie în care salută în principiu dorinţa Ucrainei de a juca un rol mai activ în procesul de reglementare transnistreană, dar arată că planul propus de aceasta este departe de a asigura suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu atît mai puţin obiectivul strategic de integrare europeană. Astfel, în plan nu se spune nimic despre necesitatea retragerii trupelor şi muniţiilor ruseşti din Transnistria, demilitarizarea regiunii sau eliberarea prizonierilor politici de la Tiraspol şi propune în mod nejustificat ca Rusia şi Ucraina, două state cu interese importante în regiunea transnistreană, să servească drept garanţi ai reglementării transnistrene etc. În timp ce mai mulţi observatori de la Chişinău au remarcat aceste neajunsuri, unii consideră că clauzele dure, controversate şi care ar fi deranjat Rusia şi autorităţile transnistrene au fost omise în mod deliberat de către autorii planului, pentru ca acesta să fie acceptat de toate părţile ca bază pentru discuţii. În acelaşi timp, remarcă aceiaşi observatori, autorităţile moldoveneşti şi cele ucrainene de fapt au întreprins deja o serie de măsuri care să acopere unele din golurile din plan. Rezultatele reuniunii moldo-ucrainene de la Iasiki, dar şi agenda vizitei la Bruxelles şi Strasbourg a Preşedintelui Voronin în ajunul şedinţei speciale a Parlamentului de la Chişinău în problema transnistreană par să confirme această teorie, cel puţin pentru moment.
Relaţii externe
1. GUAM
1.1. GUUAM a devenit GUAM
După cum era de aşteptat în urma summit-ului GUUAM de la Chişinău, din 22 aprilie curent, Uzbekistanul şi-a anunţat retragerea sa din cadrul acestui aranjament regional. Uzbekistanul şi-a făcut cunoscută această decizie printr-o scrisoare adresată autorităţilor de la Chişinău, autorităţi care exercită preşedinţia respectivului proiect regional. Motivul invocat în acest sens de Preşedintele Uzbekistanului, Islam Karimov, este că "amplasarea geografică a ţării nu permite realizarea intereselor economice şi de securitate în cadrul noilor iniţiative şi proiecte, anunţate de către această organizaţie".
În legătură cu această decizie a Uzbekistanului, ţările membre ale GUAM au dat publicităţii o declaraţie comună . Acestea recunosc dreptul Uzbekistanului la libertatea alegerii căii de asigurare a intereselor sale, justifică necesitatea lărgirii sferelor de activitate în cadrul GUAM, dau asigurări că ieşirea Uzbekistanului din cadrul organizaţiei respective "în nici un fel nu va afecta negativ calitatea şi nivelul relaţiilor noastre prieteneşti" cu acesta şi îşi exprimă interesul dezvoltării relaţiilor de cooperare cu Uzbekistanul atît în format bilateral, cît şi în format internaţional.
Drept urmare a ieşirii Uzbekistanului din cadrul GUUAM, ţările participante au convenit să denumească în continuare această organizaţie GUAM.
1.2. Reuniunea Adunării Parlamentare a GUAM
La 28 mai curent, la Ialta în Ucraina şi-a ţinut lucrările cea de-a II-a reuniune a Adunării Parlamentare (AP) a GUAM. Printre importanţii factori de decizie prezenţi la reuniune s-au numărat: Marian Lupu, preşedintele Parlamentului moldovenesc, care a şi prezidat lucrările acesteia, în virtutea faptului că Moldova deţine în prezent preşedinţia acestei organizaţii; Murtuz Aleskerov, preşedintele Milli Medjlis al Republicii Azerbaidjan; Nino Burdjanadze, preşedintele Parlamentului Georgiei; Vladimir Litvin, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei; Inrida Udre, preşedintele Seimului Republicii Letonia; Ceslavas Iursenas, vicepreşedintele Seimului Republicii Lituania şi Teodor Meleşcanu, vicepreşedintele Senatului României.
Potrivit serviciului de presă al Legislativului moldovenesc, în cadrul reuniunii au fost discutate o serie de subiecte care ţin de dezvoltarea dimensiunii parlamentare a GUAM, de intensificarea rolului organelor legislative ale statelor-părţi la GUAM în beneficiul creşterii economice, consolidării democraţiei şi stabilităţii în regiune şi de integrarea statelor membre în structurile europene şi euroatlantice. Aceeaşi sursă informează ca AP a GUAM a aprobat componenţa comitetelor pentru problemele politice şi de drept, pentru probleme comercial-economice, de învăţămînt, cultură şi ştiinţă pentru anii 2005-2006, a susţinut deciziile adoptate în cadrul summit-ului GUUAM de la Chişinău şi s-a pronunţat pentru dezvoltarea acestei structuri regionale, pentru creşterea rolului ei în reglementarea conflictelor, lupta împotriva separatismului, extremismului şi altor pericole ale securităţii internaţionale.
2. Relaţii moldo-croate
Principalul eveniment de politică externă din această perioadă, consumat pe 30-31 mai la Chişinău, a fost vizita Preşedintelui Croaţiei, Stjepan Mesic, în Republica Moldova. Vizita oficialului croat a debutat cu întrevederea pe care a avut-o acesta cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin. În cadrul întîlnirii preşedinţii moldovean şi croat au abordat un şir de probleme vizînd intensificarea relaţiilor economice bilaterale, susţinerea reciprocă pe plan european şi global, prevenirea şi combaterea separatismului, traficului de fiinţe umane, armament şi narcotice şi au examinat posibilităţile de plasare a capitalului croat în astfel de ramuri ale economiei naţionale precum industria alimentară şi telecomunicaţiile.
Reuniunea ambilor şefi de stat a fost urmată de şedinţa în plen a delegaţiilor oficiale, în cadrul căreia au fost semnate: Declaraţia comună a preşedinţilor; Convenţia între guvernele Republicii Moldova şi Republicii Croaţia pentru evitarea dublei impuneri şi evaziunii fiscale şi Acordul guvernamental cu privire la asistenţa reciprocă în domeniul vamal.
Declaraţia comună a preşedinţilor reafirmă aspiraţiile europene ale ambelor state, ataşamentul acestora pentru valorile democraţiei şi ale economiei de piaţă, angajamentul Moldovei şi al Croaţiei pentru armonizarea legislaţiilor naţionale la principiile şi normele UE în domeniul circulaţiei libere a populaţiei, capitalurilor, mărfurilor şi serviciilor. De asemenea, documentul evocă necesitatea aprofundării relaţiilor de cooperare în domeniile comercial, transporturilor, comunicaţiilor, energeticii, turismului, ştiinţei şi culturii.
Într-un mod devenit comun deja - în cazurile redimensionării raporturilor cu state mai avansate în relaţiile lor cu UE decît Republica Moldova -, Declaraţia articulează importanţa preluării de către partea moldovenească a experienţei de integrare europeană a Croaţiei. Un alt aspect important al documentului pune accent pe intensificarea colaborării dintre părţi în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Iniţiativei Central-Europene (ICE), Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) etc.
Studii, analize, comentarii
Cum va evolua "Planul ucrainean" de reglementare a conflictului transnistrean?
Igor Boţan, 9 iunie 2005
Dată fiind actuala conjunctură internaţională, în contextul reglementării transnistrene o parte a presei de opoziţie îl îndeamnă pe Preşedintele Voronin să "bată fierul cît e cald" | »»» |
Legumele şi fructele agricultorilor ar putea potoli creşterea inflaţiei
Iurie Gotişan, 9 iunie 2005
În perioada de vară multe produse alimentare se ieftinesc stimulînd astfel reducerea ritmului de creştere a inflaţiei | »»» |
|
 |





|