ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. III, nr. 53, 6-19 iunie 2005

Activitatea instituţiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

Pe parcursul perioadei de referinţă întreaga atenţie a opiniei publice a fost concentrată asupra evenimentelor politice pe plan extern, în special asupra rezultatelor recentei întîlniri a preşedinţilor Ucrainei şi Moldovei, precum şi ale turneului Preşedintelui Republici Moldova la Bruxelles şi Strasbourg. Ca urmare a acestora, şedinţa Parlamentului din 10 iunie a fost dedicată în exclusivitate temei reglementării transnistrene.

În contextul acestor evoluţii politice, deputaţii au acordat mai puţină atenţie proiectelor de acte legislative cu conţinut de reglementare, reuşind totuşi să examineze şi adopte cîteva documente importante.

Prin Hotărîrea Parlamentului referitoare la planul ucrainean de reglementare a conflictului transnistrean Parlamentul a adoptat:

  1. Declaraţia referitoare la iniţiativa Ucrainei privind reglementarea conflictului transnistrean

    În documentul respectiv Parlamentul a calificat soluţionarea paşnică şi democratică a conflictului transnistrean, restabilirea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi realizarea unităţii poporului drept o prioritate incontestabilă a dezvoltării interne a ţării. Astfel, a fost salutată iniţiativa Preşedintelui Ucrainei, Victor Iuşcenko, de a susţine aspiraţiile de reîntregire a Republicii Moldova şi apreciată înalt oferta Ucrainei. Parlamentarii au constatat că propunerea avansată de Ucraina conţine o abordare nouă şi eficientă a problemei - realizarea reglementării prin democratizare.

    Cu toate acestea, deputaţii au menţionat lipsa unor principii clare în textul planului ucrainean, în special referitoare la: evacuarea trupelor ruseşti; demilitarizarea şi democratizarea zonei; instituirea unui control transparent şi legal asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene.

    Parlamentul a constatat că unele aspecte ale planului propus pot leza suveranitatea Republicii Moldova, între acestea numărîndu-se ideea participării zonei transnistrene la promovarea politicii externe a Republicii Moldova şi crearea unui aşa-zis comitet de conciliere.

  2. Apelul cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene

    Apelul în cauză se bazează pe principiile Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene din 24 martie 2005.

    Prin documentul respectiv existenţa unui regim separatist şi autoritar în zona transnistreană a Moldovei este calificată ca fiind intolerabilă într-o Europă modernă, "conflictul îngheţat" fiind apreciat ca focar de instabilitate regională, iar lipsa unui control din partea organelor centrale ale puterii de stat ale Republicii Moldova asupra unei părţi a teritoriului său şi asupra unui segment al frontierei de stat este apreciată ca incompatibilă cu opţiunea europeană a ţării. De asemenea, se constată că desfăşurarea de alegeri libere şi democratice în zona transnistreană este imposibilă în condiţiile nesocotirii normelor Constituţiei Republicii Moldova şi standardelor democratice internaţionale, absenţei pluralismului politic şi a libertăţii cuvîntului, reprimării oricărei manifestări de atitudini diferite de cea impusă cu forţa.

    Parlamentul a apreciat că pentru dezrădăcinarea abuzurilor sus-menţionate se impune un proces larg şi complex de democratizare a zonei, cu un control din partea comunităţii internaţionale, care să includă şi următoarele măsuri:

    • lichidarea Ministerului Securităţii Statului, poliţie politică care suprimă orice manifestare de libertate şi elimină oponenţii politici ai actualului regim separatist;
    • reformarea aşa-numitei puteri judecătoreşti din zona transnistreană;
    • eliberarea deţinuţilor politici care sînt ţinuţi în mod ilegal în închisorile din zona transnistreană;
    • înlăturarea piedicilor pentru libera activitate a partidelor politice din Republica Moldova pe teritoriul zonei transnistrene;
    • înlăturarea piedicilor pentru activitatea liberă a instituţiilor mass-media naţionale şi locale pe teritoriul zonei transnistrene;
    • înlăturarea piedicilor pentru activitatea liberă a organizaţiilor neguvernamentale şi dezvoltarea societăţii civile în zonă;
    • desfăşurarea alegerilor în zona transnistreană a Republicii Moldova sub egida exclusivă a unei Comisii Electorale Internaţionale, mandatate de OSCE, cu largă reprezentare în cadrul ei a ţărilor-membre, fără a atrage consecinţe de recunoaştere a acestei entităţi;
    • exercitarea dreptului de participare la procesul electoral în zonă doar în baza confirmării cetăţeniei Republicii Moldova.

    Fără asigurarea prealabilă a condiţiilor enumerate este apreciată ca imposibilă garantarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova din zona respectivă la libera exprimare a voinţei, precum şi imposibilă crearea unor organe reprezentative în zona transnistreană.

  3. Apelul privind principiile şi condiţiile demilitarizării zonei transnistrene

    În acest apel factorul militar al problemei transnistrene este calificat drept o sfidare la adresa securităţii naţionale şi regionale, necesitînd o soluţionare imediată, Parlamentul solicitînd OSCE, UE, CE, SUA, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi României asistenţă pentru înlăturarea ameninţărilor reprezentate de factorul militar al conflictului transnistrean pe calea demilitarizării zonei.

    Bazîndu-se pe prevederile articolului 11 din Constituţia Republicii Moldova, conform cărora teritoriul Republicii Moldova, ca stat neutru, nu poate fi folosit pentru dislocarea forţelor armate ale altor state, Parlamentul Republicii Moldova stabileşte o serie de condiţii indispensabile pentru demilitarizarea zonei transnistrene. Printre acestea se numără:

    • Federaţia Rusă va încheia pînă la sfîrşitul anului 2005 retragerea şi lichidarea arsenalului militar rus, precum şi retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
    • Federaţia Rusă şi Republica Moldova vor recunoaşte faptul că unităţile militare, dislocate în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 în zona de securitate a Republicii Moldova, şi-au atins scopurile prevăzute, urmînd să fie reduse treptat şi retrase în totalitate de pe teritoriul ţării pînă la 31 decembrie 2006.
    • Republica Moldova îşi asumă obligaţia să propună şi să realizeze în cadrul Programului NATO "Parteneriat pentru Pace" dizolvarea formaţiunilor militare din zonă, casarea armamentului şi tehnicii militare, precum şi reabilitarea socială şi recalificarea persoanelor care fac parte din efectivul aşa-numitelor formaţiuni militare transnistrene.
    • După îndeplinirea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate în cadrul summit-ului OSCE de la Istanbul (1999) privind retragerea completă şi transparentă a armatei şi a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă disponibilitatea de a ratifica Tratatul adaptat cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, care reprezintă un element fundamental al securităţii europene.

    Legea cu privire la agricultura ecologică reglementează raporturile sociale ce ţin de obţinerea produselor de origine vegetală şi animală, prin practicarea agriculturii ecologice fără utilizarea produselor chimice de sinteză. În seria principiilor de bază ale agriculturii ecologice au fost incluse:

    • realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate şi echilibrate, care asigură protejarea resurselor naturale, sănătăţii şi vieţii consumatorilor;
    • abordarea integrată a politicii şi acţiunilor la nivel naţional şi local;
    • neadmiterea aplicării oricăror tehnologii poluante şi reglementarea restrictivă a utilizării mijloacelor chimice poluante;
    • aplicarea unor tehnologii modeme pentru cultura plantelor, pentru creşterea animalelor;
    • menţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale a solului;
    • lansarea şi încetarea benevolă a activităţii de antreprenoriat în domeniu.

    Legea reglementează atribuţiile autorităţii competente în domeniul agriculturii ecologice, regulile de producţie ecologică, regulile de etichetare a produselor, atribuţiile agenţilor economici în domeniu, evaluarea conformităţii producţiei, importul şi exportul ei, asigurările în domeniul producţiei ecologice. Autorii legii consideră că promovarea principiilor ei şi realizarea produselor ecologice va permite creşterea volumului de producţie exportată peste hotarele ţării şi consolidarea reputaţiei produselor autohtone pe piaţa internă şi internaţională.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

2.1. Hotărîri

  • În perioada de referinţă Guvernul a aprobat structura şi statele de personal ale mai multor ministere şi ale altor instituţii publice centrale. Printre acestea se numără: Ministerul Finanţelor; Ministerul Economiei şi Comerţului; Ministerul Industriei şi Infrastructurii; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Reintegrării; Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale; Ministrul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului; Ministerul Culturii şi Turismului; Serviciul Vamal; Biroul Relaţii Interetnice; Agenţia Agroindustrială "Moldova Vin"; Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Biroul Naţional de Statistică; Biroul Naţional Migraţiune; Agenţia pentru Silvicultură "Moldsilva" şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională.

    În cazul Ministerului Industriei şi Infrastructurii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, Serviciului Vamal au fost aprobate şi regulamente de activitate ale acestora.

    Un interes aparte îl suscită nou-creata Agenţie pentru Dezvoltare Regională. Potrivit deciziei Guvernului, structura aparatului central al acesteia include:

    1. Conducerea Agenţiei;
    2. Direcţia generală dezvoltare regională;
    3. Direcţia generală construcţii şi urbanism;
      • Direcţia urbanism;
      • Direcţia construcţii;
      • Direcţia dezvoltare comunală;
    4. Direcţia relaţii internaţionale şi programe investiţionale;
    5. Direcţia administrativă.

    Agenţia va avea în subordine Inspecţia de Stat în Construcţii şi Serviciul Naţional Locuinţă, iar efectivul-limită al aparatului central al acesteia va număra 43 de unităţi.

  • În contextul măsurilor de reformare a puterii executive, membrii Cabinetului de miniştri au dispus crearea Agenţiei pentru Reglementări - autoritate publică centrală unică pentru reglementări în domeniul monopolurilor naturale. Potrivit moţiunii guvernamentale, mai multe autorităţi publice centrale au fost obligate să prezinte pînă la 24 iunie proiectele de legi cu privire la Agenţia pentru Reglementări şi proiectul regulamentului de activitate a acesteia.

  • Neobservate au trecut de opinia publică largă modificările operate Hotărîrii Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004 "Despre aprobarea unor acte normative ce ţin de stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici". Potrivit amendamentelor, hotărîrea în cauză a fost completată cu o anexă nouă, al cărui conţinut pare în condiţiile actuale cel puţin ciudat. Este vorba despre includerea în stagiul de cotizare în serviciul public a perioadelor de activitate în cadrul unui şir de funcţii exercitate în organele de conducere ale fostului Partid Comunist al RSSM.

    Aşadar, perioadele de activitate în calitate de: "prim-secretar, al doilea secretar, secretar, şef şi şef-adjunct de secţie, şef-adjunct de secţie - şef al cabinetului de iluminare politică, şef-adjunct de secţie - şef al sectorului, şef al sectorului evidenţă de partid, şef al sectorului, preşedinte al comisiei partidului, instructor, consultant şi lector", în cadrul: CC, comitetelor orăşeneşti şi raionale ale PC al RSSM au fost incluse în acest stagiu de cotizare.

    În plus, în acelaşi stagiu de cotizare în serviciul public au fost incluse şi perioadele de activitate în funcţiile de: "şef al Casei - şef-adjunct al secţiei de propagandă şi agitaţie, şef-adjunct al Casei şi consultant", în cadrul "Casei de iluminare politică" a CC al PC al RSSM.

    Oricum n-ai da, favorizarea persoanelor care au deţinut funcţii de conducere în cadrul PC al RSSM în raport cu ceilalţi pensionari se pretează cam greu înţelegerii, în contextul actualelor pledoarii patetice despre integrarea europeană, standardele europene, valorile europene comune ş.a.m.d., trădează stereotipuri de percepţie şi gîndire, denotă perpetuarea practicii de fabricare a unor produse de consum mediatic intern şi a altora pentru consumul extern, precum şi un mod foarte specific de a înţelege mult mediatizata "evoluţie"/ "revoluţie", cu sau fără culoare, în materie de democraţie în Republica Moldova.

  • O hotărîre extrem de importantă pentru cetăţenii de rînd ai Republicii Moldova este cea cu privire la organizarea audienţei. Aceasta stabileşte că audienţa se efectuează după cum urmează:

    1. Guvern:

      Vasile Tarlev, prim-ministru:

      • audienţa cetăţenilor - în prima şi a patra zi de luni a fiecărei luni;
      • audienţa reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale - în a doua zi de luni a fiecărei luni;
      • audienţa conducătorilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor - în a treia zi de luni a fiecărei luni;

      Andrei Stratan, viceprim-ministru:

      • audienţa cetăţenilor - în a doua zi de luni a fiecărei luni;

      Valerian Cristea, viceprim-ministru:

      • audienţa cetăţenilor - în prima zi de luni a fiecărei luni;

    2. ministere, alte autorităţi administrative centrale:

      • conducătorii ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale - în prima şi a treia zi de luni a fiecărei luni;
      • viceminiştrii şi adjuncţii conducătorilor autorităţilor administrative centrale - în prima şi a doua zi de luni a fiecărei luni;

    3. preşedinţii raioanelor - în prima şi a treia zi de luni a fiecărei luni;
      vicepreşedinţii raioanelor - în orice zi de luni a fiecărei luni;

    4. autorităţile administraţiei publice de nivelul întîi - în orice zi de luni a fiecărei luni.

  • Cabinetul de miniştri a decis, la 15 iunie curent, să acorde patronilor cîte o sumă lunară de un salariu minim pe ţară (circa 8 USD) pentru angajarea fiecărui absolvent al unei instituţii de învăţămînt superior, ale cărui studii au fost asigurate de la bugetul de stat şi care nu a fost încadrat în cîmpul muncii timp de un an de la absolvire. Indemnizaţia respectivă se va acorda pentru o perioadă de 12 luni, iar în cazul angajării absolvenţilor invalizi de gradul III aceasta se va acorda pentru o perioadă de 18 luni. De aceşti bani vor beneficia doar angajatorii care vor semna contracte pe un termen nedeterminat cu absolvenţii înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. Procedura de stimulare a angajatorilor stipulează că în cazul în care absolvenţii sau patronii vor rezilia mai devreme decît după trei ani contractul de muncă, ei vor fi obligaţi să restituie agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă suma integrală încasată în primul an.

cuprins articolul precedent articolul următor


Preşedinţie

3.1. Turneu diplomatic

În perioada 7-8 iunie a.c., Preşedintele Vladimir Voronin s-a aflat în vizite oficiale la Cartierul General al NATO şi la Parlamentul European. Principala temă de discuţie în cadrul acestor vizite a constituit-o reglementarea transnistreană. Trecînd peste aspectele legate de această problemă, aspecte la care vom reveni mai jos, merită să ne oprim şi la alte subiecte supuse discuţiei în cadrul acestui turneu diplomatic de amploare.

Cartierul General NATO

Aflîndu-se la sediul central al NATO, Preşedintele moldovean a avut prilejul să ţină un discurs amplu în faţa Consiliului Nord-Atlantic (CNA). Dincolo de exprimarea gratitudinii faţă de Alianţa Nord-Atlantică pentru sprijinul oferit sub diferite forme Moldovei, deschiderii părţii moldovene pentru dezvoltarea relaţiilor sale cu NATO, Preşedintele Voronin a ţinut să articuleze voinţa Moldovei de a semna cu cea mai puternică alianţă militară de pe glob un Plan Individual de Acţiuni de Parteneriat (PIAP), document văzut în măsură să pună începutul unei noi etape în relaţiile contractuale cu NATO. Ţinînd cont de statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, dar în special de percepţiile de odinioară ale Preşedintelui Voronin, în acelaşi timp şi lider al Partidului Comuniştilor, şi ale majorităţii colegilor săi de partid faţă de NATO, această relativ nouă abordare a relaţiilor Moldovei cu NATO nu are cum să nu surprindă, chiar dacă aceasta vizează deocamdată semnarea unui eventual PIAP. Şi asta cu atît mai mult cu cît ministrul Apărării, Valeriu Pleşca, lăsa să se înţeleagă mai deunăzi că Moldova ar putea renunţa la statutul de neutralitate permanentă. Dacă o fi sau nu hazardată declaraţia ministrului Pleşca rămîne de văzut. Cert însă este că ideea de reconsiderare a relaţiilor Moldovei cu NATO prinde încet-încet în societatea moldovenească contururi tot mai clare.

În opinia lui Voronin, eventualul PIAP RM-NATO, a cărui iniţiere a fost solicitată deja printr-o scrisoare oficială adresată Secretarului General al Alianţei, ar trebui să ţină cont de specificul şi necesităţile Moldovei, iar realizarea lui ar trebui să se desfăşoare în paralel cu implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.

Parlamentul European

Aflat la Strasbourg, Preşedintele moldovean a avut un şir de întrevederi cu preşedintele Parlamentului European, Joseph Borrell Fontelles, cu membrii Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso.

După cum rezultă din relatările presei oficiale, Voronin a urmărit în cadrul acestor întîlniri să convingă o dată în plus părţile interlocutoare de legitimitatea şi naturaleţea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, de existenţa unui larg consens naţional în ceea ce priveşte obiectivul prioritar de politică externă şi să ceară sprijinul instituţiilor europene în vederea soluţionării mai multor probleme cu care se confruntă actualmente Moldova. În context, Voronin a solicitat urgentarea avizării Planului de Acţiuni RM-UE de către Parlamentul European şi recunoaşterea perspectivei europene a Republicii Moldova, arătînd că Politica Europeană de Vecinătate (PEV) nu poate satisface în măsură deplină aspiraţiile de integrare europeană şi că termenul de "vecinătate" în denumirea unui eventual nou acord nu va reflecta nici aspiraţiile Moldovei, şi nici caracterul relaţiilor sale cu UE. Totodată, au fost date asigurări că Moldova va dovedi prin implementarea Planului de Acţiuni RM-UE că este capabilă de un alt tip de relaţie contractuală cu UE. Cînd a ajuns însă să dea exemple concrete de acţiuni realizate în cadrul Planului de Acţiuni RM-UE, Voronin a enumerat cam puţine astfel de exemple. Să fi avut la dispoziţie oare prea puţin timp?..

3.2. Întrevedere Vladimir Voronin - George Soros

Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu George Soros, preşedinte al Fondului de management Soros LLC şi preşedinte al Institutului pentru o Societate Deschisă. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, George Soros l-a informat pe Preşedintele moldovean despre intenţia sa de a formula o nouă strategie a Fundaţiei Soros pentru Republica Moldova. În opinia filantropului, aceasta s-ar reduce la sprijinirea dezvoltării capacităţii instituţiilor guvernamentale, la implementarea unor programe în domeniul educaţiei şi sănătăţii, la susţinerea activităţilor de integrare europeană, precum şi la atragerea finanţări externe pentru realizarea diverselor strategii şi programe menite să apropie Moldova de standardele europene.

cuprins articolul precedent articolul următor


Politici economice

1. Preţurile

Potrivit datelor statistice preliminare, rata inflaţiei pentru luna mai a fost de 0,1%. Cumulativ, pentru primele cinci luni ale anului curent s-a înregistrat o inflaţie de 5,6%.

Indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a scăzut cu 0,3%, cel pentru produsele nealimentare a crescut cu 0,6%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,1%.

Creşteri mai mari ale preţurilor din categoria produselor alimentare în luna mai au fost înregistrate la fructele şi legumele proaspete în medie de 15-20% şi la zahăr cu 7-10%.

Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul estimează pentru acest an o rată a inflaţiei de 8-10%. Pe de altă parte, unii economişti afirmă că menţinerea inflaţiei la acest nivel va constitui "o provocare" pentru Guvern, în condiţiile în care deja în primele cinci luni inflaţia a depăşit jumătate din ţinta oficială pentru întreg anul 1.

2. Bănci şi asigurări

Încasările companiilor de asigurări în primul trimestru 2005 au crescut cu 18%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2004. Acestea au acumulat prime de asigurare în valoare de peste 101 milioane lei (8,4 milioane USD).

În acelaşi timp, societăţile de asigurări au achitat despăgubiri în sumă de 26,6 milioane lei (2,2 milioane USD). Cifrele au fost colectate în baza dărilor de seamă şi datelor statistice prezentate de 44 de companii de asigurări ce activează în Moldova.

Potrivit statisticilor, 34% din volumul total al încasărilor revin asigurării obligatorii de răspundere civilă şi vînzărilor de poliţe auto Cartea Verde. Cele mai semnificative încasări, cca 33 milioane lei (2,64 milioane USD), au fost acumulate din contul asigurărilor facultative de bunuri, dintre care aproape 30 milioane lei revin asigurării bunurilor întreprinderilor.

3. Comerţ extern

Deficitul balanţei comerciale al Republici Moldova a înregistrat pentru perioada ianuarie-aprilie 2005 un nivel de cca 293 milioane USD după o creştere dramatică în această perioadă de 1,7 ori.

Dacă pentru primul trimestru 2005 deficitul comercial a atins un nivel de 186 milioane USD, apoi acesta doar pentru luna aprilie a fost de peste 103 milioane USD, fiind în creştere cu 55%. În T1'2005 exporturile au înregistrat o creştere de numai 7%, în schimb importurile au crescut cu cca 30%. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-aprilie a fost de 54%, faţă de 63,4% în perioada similară a anului 2004.

Creşterea deficitului în relaţiile comerciale cu Ucraina, ţară ce ocupă poziţia a doua printre partenerii comerciali ai Republicii Moldova, este una dintre principalele cauze a valorii ridicate a soldului negativ al balanţei comerciale. În ianuarie-aprilie, 42,1% din deficitul comercial a fost consemnat în relaţiile comerciale cu Ucraina.

Deficitul comercial al Moldovei cu ţările Uniunii Europene a fost, în ianuarie-aprilie 2005, de 114,8 milioane USD, cu ţările CSI - de 92,2 milioane USD, cu ţările Europei Centrale şi de Est - de 18,4 milioane USD, iar cu alte ţări - de 67,2 milioane USD.

Statistica arată că în ianuarie-aprilie 2005 exporturile din Moldova au constituit 174,8 milioane USD, fiind în creştere cu 12,4% faţă de primele patru luni ale anului 2004. Pe de altă parte, importurile au crescut într-un ritm şi mai mare, cu 31,7%, şi au constituit 637,4 milioane USD. Potrivit BNS, în ultimii ani deficitul comercial a crescut de 3,5 ori faţă de ianuarie-aprilie 2001.

Deficitul comercial al Republicii Moldova s-a agravat îngrijorător şi în cazul în care această tendinţă va persista pe parcursul întregului an, putem fi siguri de faptul că acesta va deveni problema numărul unu pe agenda de politică macroeconomică în 2005-2006 2.

4. Moldova şi lumea

Comisia Europeană (CE) este disponibilă să acorde Republicii Moldova un grant în valoare de 15 milioane euro, dacă Chişinăul va restabili relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a spus şeful Directoratului general pentru afaceri economice şi financiare al CE, Antonio de Lecea, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Economiei şi Comerţului, Valeriu Lazăr.

Pe de altă parte, pentru ca Moldova să aibă relaţii preferenţiale cu organismele financiare internaţionale, creditele comerciale acordate de Banca Mondială (BM) şi Fondul Monetar Internaţional la mijlocul anilor '90 trebuie restructurate, iar diferenţa dintre dobînzile comerciale şi cele preferenţiale să fie iertată imediat, sînt de părere experţii independenţi în studiul "Politici de creştere economică, creare a locurilor de muncă şi reducere a sărăciei", studiu care a fost lansat, la 14 iunie, la Chişinău.

Potrivit acestora, "Guvernul a plătit un preţ mare alocînd fonduri pentru reducerea datoriilor, care ar fi putut fi utilizate pentru stimularea creşterii economice şi reducerea sărăciei". Moldova a devenit eligibilă pentru creditare preferenţială doar în anul 1997, după criza financiară de care a fost afectată atunci. La acel moment datoriile externe depăşise 700 milioane USD.

În acelaşi timp, experţii consideră că tendinţa Guvernului de a reduce povara fiscală pînă la 15% nu este una argumentată, pe motiv că diminuarea impozitului nu "va scoate din umbră economia informală". Aceştia s-au pronunţat pentru menţinerea impozitului pe profiturile corporative la nivel de 25% şi revenirea la ratele din anul 2003 3.

Potrivit studiului, deşi în ultimii trei ani economia moldovenească a înregistrat o creştere economică medie anuală de 7%, aceasta nu este una durabilă, pe motiv că sporirea se datorează în mare parte transferurilor de valută de către cetăţenii moldoveni care muncesc peste hotare.


1 Pentru detalii a se vedea comentariul economic din această ediţie Evoluţii macroeconomice. Tendinţe de viitor, semnat de Iurie Gotişan.

2 A se vedea comentariul economic din această ediţie.

3 Idem.
cuprins articolul precedent articolul următor


Problema transnistreană

La 10 iunie 2005 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declaraţie cu privire la planul de reglementare transnistreană propus de Ucraina şi două apeluri către comunitatea internaţională cu privire la criteriile de democratizare, principiile şi condiţiile de demilitarizare a regiunii transnistrene a Republicii Moldova.

Cele trei documente au fost adoptate unanim în cadrul unei şedinţe parlamentare speciale dedicate planului de reglementare transnistreană propus de Ucraina şi reflectă poziţia fracţiunilor parlamentare vizavi de acest plan. Deşi în linii mari toate fracţiunile parlamentare au aprobat planul ucrainean, în principal datorită propunerii de a rezolva criza transnistreană prin democratizarea regiunii, au fost exprimate mai multe rezerve faţă de plan, anterior semnalate de mai mulţi analişti şi lideri de opinie de la Chişinău 1. Astfel, documentele adoptate nu au avut doar scopul de a reflecta poziţia Legislativului faţă de planul Iuşcenko, dar şi de a acoperi golurile din planul ucrainean, propunînd o serie de măsuri de completare şi îmbunătăţire a acestuia, ca de exemplu apelul către autorităţile ucrainene de a lua măsurile necesare în vederea securizării segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Mai mulţi oficiali moldoveni, presa guvernamentală şi cea afiliată partidelor reprezentate în Legislativ au calificat votul acestuia din 10 iunie drept unul "istoric" şi care reflectă un consens politic intern fără precedent cu privire la problema transnistreană. Pe de altă parte, observatorii independenţi s-au arătat mai puţin optimişti cu privire la realismul şi fezabilitatea unora din măsurile propuse, ca de exemplu cerinţa înaintată Rusiei de a-şi retrage trupele şi muniţiile din regiunea transnistreană pînă la sfîrşitul anului 2005 sau propunerea de a organiza alegeri democratice în "Sovietul Suprem" (legislativul) transnistrean în toamna anului curent.

Într-o declaraţie a reprezentantului oficial al Ministerului de Externe de la Moscova, Alexandr Iakovlenko, publicată la 11 iunie, se menţionează că documentele adoptate la Chişinău reprezintă o încercare de a "impune în mod forţat locuitorii Transnistriei să adere la cadrul constituţional al Moldovei, ceea ce provoacă o profundă decepţie" 2. Experienţa a demonstrat că probleme reale nu pot fi rezolvate cu ajutorul unor "declaraţii cu încărcătură emoţională", iar "tendinţa parlamentarilor moldoveni spre măsuri de constrîngere fără a lua în calcul părerea transnistrenilor şi în afara dialogului civilizat trezeşte o îngrijorare serioasă", se mai spune în declaraţie. Ulterior, în cadrul unei conferinţe de presă, speaker-ul Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, a respins afirmaţiile precum că Chişinăul ar promova un curs antirusesc, declarînd că faptul că Rusia şi Moldova au viziuni diferite asupra conflictului transnistrean nu poate fi interpretat drept curs antirusesc.

În cele din urmă, la 15 iunie 2005, agenţia transnistreană de ştiri "Olvia-press" a publicat poziţia oficială a autorităţilor transnistrene faţă de planul ucrainean şi perspectivele reglementării transnistrene. Autorităţile transnistrene apreciază iniţiativa Preşedintelui Iuşcenko drept o încercare a Ucrainei de a-şi aduce un aport serios la obţinerea unei reglementări viabile, juste şi politic echilibrate. În acelaşi timp, Tiraspolul îşi exprimă speranţa ca în urma realizării planului să se ajungă la un pachet de documente care ar reglementa definitiv "relaţiile moldo-transnistrene" şi care ar reieşi din angajamentele şi deciziile adoptate anterior şi ar reitera dreptul Transnistriei de a stabili în mod independent contacte externe în domeniile economic, cultural, social etc., precum şi de a participa la politica externă a Republicii Moldova. Autorităţile transnistrene salută propunerea cu privire la monitorizarea internaţională a alegerilor în "Sovietul Suprem" de la Tiraspol, care ar asigura o mai mare transparenţă a procesului electoral, dar şi ar avea un efect benefic vizavi de "oformarea internaţională a statutului Transnistriei şi a organelor de stat ale acesteia". Reglementarea este posibilă doar în baza principiilor egalităţii tuturor participanţilor la acest proces, iar politica "dictatului şi a ultimatelor" este inacceptabilă. În acelaşi timp, documentul departamentului de externe de la Tiraspol notează că în cazul în care vreuna dintre părţi recurge la metode de presiune, Transnistria îşi rezervă dreptul de a organiza "un referendum popular cu privire la perspectivele relaţiilor cu Moldova".

Publicarea poziţiei oficiale a autorităţilor transnistrene, dar şi reacţia iritată a Moscovei faţă de poziţia Parlamentului de la Chişinău demonstrează calea lungă şi grea care urmează a fi parcursă de la documentele adoptate la 10 iunie la Chişinău pînă la reglementarea propriu-zisă a conflictului transnistrean. Reluarea dialogului cu Tiraspolul, într-un format sau altul, securizarea frontierei moldo-ucrainene şi instalarea unor posturi vamale mixte moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al frontierei sînt măsurile-cheie care se impun în primul rînd la momentul actual. Timpul va arăta dacă autorităţile de la Chişinău dispun de suficientă voinţă şi iscusinţă politică pentru a pune în aplicare documentele "istorice" votate de Legislativul ţării la 10 iunie.


1 Pentru o analiză detaliată a planului a se vedea Declaraţia Asociaţiei pentru Politică Externă pe http://www.azi.md/tribune?ID=34419.

2 www.mid.ru.
cuprins articolul precedent articolul următor


Relaţii externe

1. Relaţii moldo-sîrbe

Între 9-10 iunie curent, într-o vizită oficială în Republica Moldova s-a aflat Preşedintele Serbiei şi Muntenegru, Svetozar Marovic. În prima zi a vizitei sale, oficialul sîrb a avut o întrevedere cu Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin. Discuţiile acestora au vizat aprofundarea dialogului politic dintre părţi, intensificarea cooperării economice bilaterale şi sprijinirea reciprocă în cadrul organismelor regionale şi internaţionale. Reuniunea preşedinţilor a fost urmată de şedinţa comună a delegaţiilor oficiale ale Moldovei şi Serbiei şi Muntenegru. În ziua următoare, Preşedintele Marovic s-a întîlnit cu preşedintele Legislativului Moldovei, Marian Lupu, şi cu prim-ministrul moldovean, Vasile Tarlev.

Cu prilejul acestei vizite, au fost semnate patru documente bilaterale: Declaraţia comună a preşedinţilor, Convenţia între Guvernul Moldovei şi Consiliul de Miniştri al Serbiei şi Muntenegru pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi proprietate, Acordul interguvernamental privind abolirea regimului de vize pentru deţinătorii paşapoartelor diplomatice şi de serviciu, precum şi Acordul interguvernamental cu privire la colaborarea în domeniul învăţămîntului şi culturii.

Conţinutul Declaraţiei menţionate repetă în proporţie de 90 la sută textul unui document similar semnat la sfîrşitul lunii mai între Preşedintele Moldovei şi omologul său croat, Stjepan Mesic, cu ocazia vizitei oficiale a ultimului în Republica Moldova.

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Evoluţii macroeconomice. Tendinţe de viitor
Iurie Gotişan, 23 iunie 2005

Datele statistice privind evoluţiile macroeconomice din primul trimestru al anului 2005 s-au încadrat în previziunile generale stabilite pentru acest an»»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect