ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. III, nr. 54, 20 iunie - 3 iulie 2005

Activitatea instituţiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

Una din temele discutate aprins în cadrul şedinţelor plenare din perioada indicată a fost cea a numirii unor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). După o serie de luări de cuvînt prin care s-a cerut amînarea acestui lucru, majoritatea parlamentară a decis totuşi desemnarea a 6 judecători ai CSJ, alţi patru candidaţi fiind respinşi în lipsa unor motive plauzibile. Anume această procedură de respingere neîntemeiată a unor candidaturi a făcut obiectul criticii din partea opoziţiei, care a subliniat că în acest mod se influenţează independenţa judecătorilor şi se politizează sistemul judecătoresc. Opiniile respective au devenit mai argumentate atunci cînd majoritatea parlamentară nu a acceptat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a numi în funcţiile de vicepreşedinţi ai CSJ pe actualii deţinători ai funcţiilor respective - Constantin Gurschi şi Vasile Pascaru, gestul fiind calificat drept un truc politic.

Este de remarcat că recent s-au purtat dezbateri în contradictoriu în privinţa candidaturii preşedintelui CSJ, care a fost totuşi numit cu votul majorităţii parlamentare, după o serie de luări de cuvînt care au vizat şi candidatura propriu-zisă, dar şi întregul sistem judiciar al ţării, supus unor critici vehemente din partea opoziţiei. În particular, reprezentanţii opoziţiei au insistat asupra amînării examinării problemelor de acest gen pînă la examinarea pachetelor de legi menite să reformeze sistemul judecătoresc, deoarece în lipsa acestor modificări se numesc aceleaşi persoane docile puterii şi care ulterior îi satisfac cerinţele.

Un alt proiect dezbătut în detalii de parlamentari a vizat egalitatea genurilor, însă de această dată dezbaterile au purtat un caracter tolerant şi constructiv. Parlamentarii au examinat şi cîteva proiecte de acte internaţionale, precum şi o serie de modificări în legislaţia internă.

În această ordine de idei, este de menţionat Legea pentru ratificarea Protocolului nr.14 la Convenţia europeană a drepturilor omului. Protocolul respectiv a fost adoptat de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în anul 2004, cu scopul de a perfecţiona sistemul de control stabilit în Convenţie şi pentru a oferi Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) o serie de mijloace noi pentru examinarea mai operativă a cererilor.

Protocolul acordă drepturi suplimentare privind adoptarea deciziilor CEDO, şi anume referitoare la:

  • consolidarea capacităţii Curţii de filtrare a cazurilor în vederea eliminării celor nefondate;
  • stabilirea unor noi criterii de admisibilitate pentru cazurile minore;
  • stabilirea unei proceduri simplificate pentru cazurile minore.

Modificările aduse prin Protocol prevăd, de asemenea, majorarea numărului de judecători la CEDO. În acelaşi timp, se modifică statutul judecătorilor, stabilindu-se că aceştia se aleg pentru un singur mandat, pentru un termen de 9 ani.

Dincolo de acestea, a fost introdus un amendament potrivit căruia Curtea poate declara inadmisibilă orice cerere care este incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei europene a drepturilor omului sau dacă solicitantul nu a suferit un prejudiciu important.

Protocolul mai conţine prevederea conform căreia se permite şi Uniunii Europene, în calitate de instituţie juridică, să adere la Convenţia europeană a drepturilor omului.

Prin Legea pentru modificarea legii învăţămîntului Parlamentul a prelungit cu un an termenul-limită pentru atestarea instituţiilor de învăţămînt superior, conform noilor rigori stabilite de legislaţia în domeniu. În special, este de remarcat că legislaţia obligă astăzi instituţiile de învăţămînt particular să dispună de un capital statutar minim de:

  • 1 milion de lei - pentru instituţiile de învăţămînt superior universitar şi mediu de specialitate;
  • 500 mii de lei - pentru instituţiile de învăţămînt secundar;
  • 300 mii de lei - pentru instituţiile de învăţămînt primar, preşcolar şi pentru celelalte unităţi de învăţămînt.

De asemenea, legea obligă toate instituţiile de învăţămînt private să dispună de sedii în proprietate, precum şi de bază tehnico-materială adecvată pentru desfăşurarea procesului de studii la specialităţile corespunzătoare.

Anterior mai mulţi conducători ai instituţiilor de învăţămînt private au protestat împotriva introducerii restricţiilor respective, dar şi împotriva termenului foarte mic acordat pentru a aduce baza materială în corespundere cu cerinţele respective. Votul parlamentarilor a satisfăcut parţial aceste cerinţe, prelungind doar termenul aplicării restricţiilor, nu şi cuantumul lor.

Prin Legea pentru modificarea Codului penal, acesta a fost completat cu un nou articol - 309, întitulat "Tortura". Potrivit legii, se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 5 ani provocarea în mod intenţionat unei persoane a durerii sau suferinţei puternice, fizice ori psihice, în special cu scopul de a obţine de la ea sau de la un terţ, informaţii şi mărturii, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau un terţ l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face o presiune asupra unei terţe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, atunci cînd o asemenea durere sau suferinţă sînt provocate de o persoană cu funcţii de răspundere sau de o orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial, cu excepţia durerilor şi suferinţelor care rezultă exclusiv din sancţiuni legale.

Articolul respectiv conţine şi o serie de agravante, cum ar fi aplicarea torturii:

  • asupra unei femei gravide;
  • asupra unui minor;
  • de două sau mai multe persoane;
  • profitînd de starea de neputinţă a victimei;
  • de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere etc.

Pentru asemenea cazuri pedeapsa aplicabilă este închisoare de la 5 la 10 ani.

Remarcăm în context că anterior mai multe organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul drepturilor omului au semnalat necesitatea introducerii modificărilor în Codul penal cu scopul de a incrimina tortura şi tratamentele inumane sau degradante aplicabile frecvent în cadrul sistemului de drept intern al Republicii Moldova.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

2.1. Remanieri

La 22 iunie curent, membrii Cabinetului de miniştri au acceptat demisia lui Pantelei Tîltu din funcţia de şef al Aparatului Guvernului. Totodată, s-a decis numirea lui Oleg Rotaru în calitate de şef-adjunct al Aparatului Guvernului şi a lui Sergiu Tatarov în funcţia de consilier principal de stat al prim-ministrului.

2.2. Hotărîri

  • Guvernul a avizat pozitiv, la 22 iunie a.c., Regulamentul privind utilizarea mijloacelor financiare ale Fondului pentru stimularea creării de staţiuni tehnologice de maşini. Regulamentul stabileşte modul de selectare a beneficiarilor de subvenţii din Fondul pentru stimularea creării acestor staţiuni, de utilizare a mijloacelor Fondului, precum şi modul de rambursare a subvenţiilor acordate. Banii acordaţi pentru crearea de staţiuni tehnologice de maşini vor fi acordaţi sub formă de credit tehnic din partea statului, rambursabil, fără dobîndă, pentru o perioada de patru ani.

  • Printr-o altă moţiune guvernamentală a fost aprobat proiectul de lege cu privire la Cartea Roşie a Republicii Moldova. Acesta stabileşte bazele juridice ale ţinerii Cărţii Roşii în Moldova, reglementează relaţiile sociale în domeniul protecţiei şi restabilirii speciilor de plante şi animale rare sau pe cale de dispariţie. Proiectul mai prevede utilizarea plantelor şi a animalelor rare doar în scopuri de reproducere, cultivare şi în scopuri culturale (la circ, expoziţii etc.), colectarea şi nimicirea plantelor şi animalelor rare bolnave, precum şi excluderea din carte a specimenelor care sînt în afara pericolului.

  • De asemenea, a fost aprobat şi nomenclatorul specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior. Proiectul stabileşte că nomenclatorul se va aplica provizoriu pînă la finalizarea studiilor de către studenţii admişi la studii pînă în anul universitar 2004-2005.

cuprins articolul precedent articolul următor


Preşedinţie

3.1. Iniţiativă privind abolirea pedepsei cu moartea

Deşi Codul penal al Republicii Moldova, adoptat în 2002, nu prevede pedeapsa cu moartea, în Constituţia ţării se face referinţă la posibilitatea aplicării unei asemenea pedepse în condiţiile legii "pentru acte săvîrşite în timp de război sau de pericol iminent de război". Dată fiind această prevedere din Constituţie, Preşedintele Voronin a lansat o iniţiativă prin care a solicitat deputaţilor din Parlament să revizuiască art. 24 alin. 3 din Legea supremă în sensul abolirii pedepsei cu moartea în toate circumstanţele.

În opinia şefului statului, menţinerea în Constituţie a acestei prevederi constituie "un factor ce afectează imaginea ţării noastre, iar modificarea propusă va reconfirma opţiunea Republicii Moldova pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului" şi va permite Moldovei să se conformeze angajamentelor asumate prin semnarea Planului de Acţiuni RM-UE.

În context, este de precizat că Planul de Acţiuni RM-UE nu cere în mod explicit modificarea Constituţiei RM în sensul propus de Voronin, dar impune printr-o formulă generală, nuanţată în mai multe privinţe, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în conformitate cu standardele internaţionale şi europene, standarde cu care pedeapsa cu moartea intră în disonanţă stridentă. De aici şi concluzia potrivită a Preşedintelui Voronin.

cuprins articolul precedent articolul următor


Politici economice

1. Preţurile

Rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova pentru ianuarie-mai 2005 a fost de 13,4% în comparaţie perioada similară a anului trecut, ţara noastră situîndu-se pe poziţia a treia alături de Federaţia Rusă printre statele CSI. Cea mai înaltă rată a inflaţiei a fost înregistrată în Ucraina - 14%, iar cea mai mică în Armenia - 2,9%. Acest indicator a fost de 13,6% pentru Azerbaidjan, în Belarus - de 11,8%, în Georgia - 9,5%, în Kazahstan - 7,2%, în Tadjikistan - 6,7% şi în Kîrgîstan - de 4,2%.

2. Piaţa muncii

Salariul mediu pe economie în luna mai 2005 a fost de 1270 lei (101,6 USD). În acelaşi timp, în comparaţie cu luna mai a anului 2004 salariul mediu a crescut cu 21%. Potrivit statisticii, în instituţiile bugetare salariul mediu a constituit pentru luna mai 995,5 lei (79 USD), iar în sfera nebugetară - 1409,5 lei (112 USD).

Cele mai mari salarii le-au avut angajaţii din instituţiile cu profil financiar-bancar, respectiv de 3394 lei (269 USD), fiind de fapt în scădere cu 911 lei faţă de luna precedentă. După aceştia urmează salariaţii companiilor din industria energetică şi termică, gaze şi apă cu o medie salarială de 2689 lei (213 USD).

Pe de altă parte, cel mai mic salariu mediu lunar l-au avut în mai angajaţii din agricultură cu o medie de 580 lei (46 USD), cu 27 lei mai puţin faţă de luna precedentă. Salariul mediu pentru angajaţii din domeniul educaţiei şi învăţămîntului a fost de 898 de lei (71 USD), iar al celor din sănătate şi asistenţă socială de 1034 lei (82 USD).

Totodată, în ianuarie-mai 2005 salariul mediu pe economie în Republica Moldova a constituit 1196 lei (95 USD), fiind cu 20% în creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Cel mai mic salariu a fost înregistrat în sectorul agricol, acesta constituind o medie de 548 lei (43 USD), salariu care de fapt acoperă doar 70% din valoarea minimului de existenţă. Valoarea minimului de existenţă în ianuarie-mai 2005 a constituit 771 lei (61 USD) lunar pentru o persoană.

3. Relaţii comerciale

  • Comerţul cu amănuntul a înregistrat în cinci luni ale anului 2005 o creştere reală de 6,4% faţă de perioada similară a anului 2004 şi a atins o valoare de 3613,1 milioane lei (287 milioane USD), iar în luna mai creşterea a fost de 11,1%. Construcţiile şi comerţul cu amănuntul continuă să demonstreze o creştere masivă, creştere, care conform mai multor economişti, este alimentată de banii trimişi de moldovenii aflaţi la munci în afara ţării.

    Potrivit datelor BNM, în T1'2005 moldovenii au transferat în ţară 153 milioane USD, cu 53% mai mult decît în T1'2004. Fiecare al doilea dolar sau euro din cinci transferaţi de peste hotare sînt direcţionaţi spre consum.

    Cea mai mare creştere, de 11%, a cifrei de vînzări pentru perioada ianuarie-mai 2005 au avut-o unităţile cu proprietate mixtă cu participare străină, care deţin 23,1% din totalul vînzărilor.

    Unităţile comerciale private, a căror cotă este de 68,8% din totalul de vînzări, au înregistrat o creştere de 6,4%, în timp ce în proprietatea publică şi cea mixtă (fără participare străină) vînzările cu amănuntul au continuat să fie în declin, respectiv cu 15% şi 0,6%.

    Volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei în cinci luni a constituit 2531,8 milioane lei (201 milioane USD), în creştere cu 8,3% faţă de ianuarie-mai 2004. Serviciile prestate de structurile aflate în proprietate publică au fost preponderente, constituind 41% din totalul de servicii, iar cea mai mare creştere s-a înregistrat de cele aflate în proprietate privată, cu 14%.

  • În perioada ianuarie-mai 2005 exporturile Republicii Moldova în ţările Uniunii Europene au scăzut cu 2,5% faţă de ianuarie-mai 2004, pînă la 120,9 milioane USD, după o evoluţie ascendentă în care livrările pe pieţele UE au înregistrat o creştere de aproape 2,5 ori. Situaţia politică dificilă din interiorul UE, deprecierea monedei euro faţă de dolar, precum şi diversitatea mică de mărfuri moldoveneşti exportate în spaţiul european sînt factori ce explică această conjunctură.

    În ianuarie-mai 2005 ponderea exporturilor din total spre UE a fost de 28,5%, faţă de 32,5%, în perioada corespunzătoare a anului 2004. Exporturile Moldovei către Portugalia au scăzut cu 66,2%, Germania - cu 48%, Cehia - 47%, Austria - 38,2%, Ungaria - 37%, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 26,3% şi Slovenia - cu 3%.

    Dacă pe alte direcţii au fost înregistrate creşteri semnificative (Slovacia - de 7,9 ori, Polonia - de 6,2 ori, Lituania - de 2,8 ori, Grecia - de 2,4 ori), handicapul înregistrat cu unii dintre cei mai importanţi parteneri ai Moldovei din această zonă nu a putut fi recuperat.

    Importurile din ţările UE au crescut cu 32,8% şi au constituit 274,9 milioane USD, din ţările CSI - cu 20,7%, pînă la 330,5 milioane USD, din ţările Europei Centrale şi de Est - cu 42,7%, pînă la 85 milioane USD, iar din alte ţări - de 1,5 ori şi au constituit 129 milioane USD.

    Ultimele date statistice arată că deficitul comercial după primele cinci luni este de 395 milioane USD şi a crescut de 1,6 ori în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 2004. Considerăm că prognozele noastre cu privire la deficitul comercial pentru prima jumătate a anului se vor adeveri 1.

4. Sectorul financiar-bancar

  • Rezervele valutare ale BNM s-au redus în luna mai cu cca 1% şi au constituit 473 milioane de dolari. Potrivit datelor BNM, aceasta a procurat de pe piaţa interbancară 7,2 milioane USD, de 2,5 ori mai puţin decît în luna precedentă. Ponderea BNM pe piaţa interbancară în luna mai a fost de 11,0%.

    Cea mai mare cotă în structura rezervelor revin depunerilor şi plasărilor la termen - 346,1 milioane USD, inclusiv în bănci cu oficii în străinătate - 244,62 milioane USD precum şi în alte bănci centrale şi FMI - 101,4 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 126,8 milioane USD.

    La 31 decembrie 2004 rezervele valutare internaţionale a BNM erau de 470,3 milioane USD. În acest an BNM planifică să menţină cota rezervelor valutare "la un nivel acceptabil pentru acoperirea a cel puţin trei luni de import".

  • Soldul depozitelor în sistemul bancar a constituit la finele lunii mai 9182,7 milioane lei (734,62 milioane USD), majorîndu-se cu 400 milioane lei (4,6%) faţă de luna precedentă. Creşterea s-a datorat sporirii cu 7,3% a depozitelor în monedă naţională. În acelaşi timp soldul depunerilor în valută străină s-a redus cu 0,9% ca urmare a deprecierii uşoare a leului şi a diminuării ratelor dobînzii operate de mai multe bănci comerciale.

    Soldul depozitelor la vedere a constituit 3,42 miliarde lei (273,6 milioane USD) sau 37,3% din total, majorîndu-se cu 1,6% faţă de luna precedentă cînd soldul depozitelor a fost de 3,15 miliarde lei.

    Volumul depozitelor la termen în lei pentru luna mai a constituit 392,2 milioane lei (31,4 milioane USD), fiind în creştere cu 27,6 milioane lei în comparaţie cu luna aprilie 2005. În luna mai rata medie a dobînzii pentru depozitele la termen în lei a constituit 13,35%.

    Volumul depozitelor la termen în valută străină a constituit 27,1 milioane USD (338,4 milioane lei), micşorîndu-se cu 11,4%. Rata medie a dobînzii la depozitele în valută străină a constituit 5,24%.

  • Datoria externă publică şi garantată de stat a Republicii Moldova s-a redus, în cinci luni ale acestui an, cu 7%, pînă la 817,26 milioane USD. La 31 decembrie 2004 aceasta era de 878,64 milioane USD.

    În luna mai datoria externă publică şi garantată de stat a scăzut cu 12,8 milioane USD. De asemenea, au fost plătite arierate de dobîndă de 0,26 milioane USD, iar diferenţa de curs rezultată din aprecierea dolarului SUA faţă de alte valute a fost de 10,9 milioane USD.

    Datoria Guvernului constituia, la situaţia din 31 mai, 650,8 milioane USD fiind în scădere cu 8 milioane USD faţă de luna trecută. Oficiali ai BNM declarau recent că datoria guvernamentală continuă să scadă şi s-a redus pînă la o cotă de 36% din totalul angajamentelor externe. La finele anului 2004 ponderea acesteia era de 36,3%, iar la sfîrşitul anului 2003 - de 42%.

    Unii experţi sînt de părerea că datoria publică externă va scădea în continuare ca urmare a aprecierii uşoare a leului, precum şi datorită rambursării parţiale a datoriei şi a restanţelor la resursele energetice. Pe de altă parte, stocul datoriei externe private negarantate de stat (creditul neguvernamental) este foarte mare şi constituie cca 465 milioane USD.

    Totodată, datoria publică externă garantată şi negarantată a Moldovei este de cca 1,9 miliarde USD fiind echivalentă cu 74% din PIB pentru 2004, nivel care este mult mai înalt decît media de cca 60% pe categoria ţărilor subdezvoltate. În plus, datoria pentru resursele energetice la sfîrşitul T1'2005 era de cca 290 milioane USD. Dacă am recurge la o comparaţie a obligaţiilor de plată curente ale Moldovei cu capacitatea economiei autohtone de a genera venituri bugetare interne şi de a obţine rezerve valutare din exporturi, putem să ne dăm seama că presiunea datoriei externe nu va mai putea fi suportata mult timp de un buget care se sufocă din cauza unei lipse permanente de resurse.

5. Moldova şi lumea

  • Între 22 iunie şi 1 iulie o delegaţie a FMI, condusă de Thomas Richardson, a efectuat o vizită de evaluare în Republica Moldova, care a avut drept scop evaluarea mediului macroeconomic din ţară, cît şi a altor aspecte ce ţin de politicile economice şi reformele structurale, cadrul de cheltuieli pe termen mediu, reforma fiscală, politica salarială, precum şi de problema datoriei externe.

    Misiunea FMI a remarcat creşterea economică din ultimii patru ani în Moldova şi perspectivele acesteia de viitor, iar oficialii organizaţiei s-au arătat dispuşi să revitalizeze procesul de acordare a asistenţei necesare. În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău s-au pronunţat pentru urgentarea încheierii unui program de colaborare cu FMI, fapt care ar contribui la crearea unui mediu mai favorabil investiţional în Moldova, precum şi la restructurarea datoriilor externe ale Moldovei

    Totuşi oficialii FMI au declarat că negocierile privind un nou program de finanţare nu vor începe mai devreme de T1'4 2005. Aceştia au mai spus că pe unele direcţii s-au înregistrat chiar anumite progrese, existînd însă multe lucruri care necesită acţiuni bine gîndite. În opinia misiunii FMI, este important să fie menţinută stabilitatea economică.

    Oficialii FMI au apreciat intenţia de reformare a serviciului public, fiind însă de părerea că este important de a evalua funcţiile publice şi, în dependenţă de aceasta, să fie redus personalul. De asemenea, au salutat aplicarea aşa-numitei "legi a ghilotinei". Pe de altă parte, experţii FMI consideră că ar trebui să fie revizuit Consiliul Creditorilor de Stat. Agenţii economici care beneficiază de sprijinul acestuia sînt puşi în condiţii favorabile faţă de cei ce activează într-un regim fiscal normal. Este vorba, evident, despre un tratament discriminatoriu între cei care au parte de facilităţi şi cei care nu beneficiază de acestea.

    Actualmente Chişinăul nu are un program financiar cu FMI. Din programul vechi, care a expirat în decembrie 2002, în sumă totală de 147 milioane USD, Republica Moldova a primit doar trei tranşe în valoare de cca 37 milioane USD. Ultima tranşă a fost acordată în iulie 2002.

  • În ultimul timp tot mai mulţi patroni din industria uşoară românească fac declaraţii precum că îşi doresc să-şi transfere afacerile în Republica Moldova sau Ucraina, după ce Guvernul de la Bucureşti a anunţat o majorare de 22% a taxei pe valoare adăugată (TVA).

    Preşedintele Federaţiei patronatelor din industria uşoară din România, Maria Grapini, a declarat presei că mai mulţi investitori străini în domeniul textilelor din zona Botoşani se gîndesc serios să renunţe la afacerile din România, în favoarea altor state precum Ucraina sau Republica Moldova din simplu motiv că în România nu au nici un fel de avantaj competitiv.

    Întreprinzătorii din România mai sînt nemulţumiţi şi de frecventele modificări operate în legislaţie, scumpirea utilităţilor, aprecierea monedei naţionale şi, nu în ultimul rînd, de concurenţa neloială a importurilor din China, Vietnam sau Turcia.

    În Republica Moldova marea majoritate a producţiei textile, confecţiilor, articolelor de blană şi de piele este realizată în lohn, or materia primă şi utilajul, tehnologia şi modelele sînt oferite de către investitori. Avantajul industriei şi atractivitatea acesteia constă în forţa de muncă relativ ieftină şi bine pregătită.

    În ianuarie-aprilie 2005, exporturile moldoveneşti de materiale textile şi articole din acestea au constituit 63,5 milioane USD, faţă de 51,5 milioane USD în perioada similară a anului trecut.

  • Guvernul Federaţiei Ruse a adoptat o hotărîre care permite crearea în anii 2005-2006 a unor reprezentanţe comerciale în opt state ale CSI, inclusiv în Republica Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan. Totodată, hotărîrea guvernamentală prevede lichidarea reprezentanţelor comerciale ruse în 52 de state, inclusiv în unele ţări ca Portugalia, Grecia, România, Cipru, Cuba, Coreea, Israel, Afganistan, Irak, Irlanda, Estonia etc.

    Reprezentanţele comerciale vor fi însărcinate să promoveze politicile economice externe ale statului rus, creşterea volumului de mărfuri destinat exportului, precum şi diversificarea acestuia. Rusia este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Pentru perioada ianuarie-aprilie 2005 Moldova a exportat în FR peste 36% din valoarea totală a exporturilor moldoveneşti. În valoare nominală exporturile au constituit cca 125 milioane USD, fiind în creştere cu 17,5% faţă de ianuarie-aprilie 2004, în timp ce importurile au fost în mărime de 78 milioane USD, în creştere cu 14,7%.


1 Pentru detalii a se vedea comentariul "Evoluţii macroeconomice. Tendinţe de viitor", semnat de Iurie Gotişan, din ediţia nr. 53 a publicaţiei Guvernare şi democraţie în Moldova cuprins articolul precedent articolul următor


Problema transnistreană

La 29 iunie delegaţia moldovenească în Comisia Unificată de Control (CUC) a prezentat mediatorilor în problema transnistreană, misiunii OSCE şi ministerelor de Externe ale Rusiei şi Ucrainei, o serie de propuneri de stabilizare a situaţiei din zona de securitate. Printre propunerile Chişinăului se numără evacuarea posturilor vamale şi de grăniceri transnistreni din zona de securitate, asigurarea unor condiţii normale de activitate pentru grupul operativ de anchetă al CUC din Bender, pentru instituţiile de învăţămînt cu predare în grafia latină, pentru instituţiile penitenciare din Bender, mass-media, întreprinderile de transportul feroviar şi auto etc. Moldova a mai propus ca pînă la 15 iulie să fie reluat traficul auto pe podul din apropierea localităţii Gura Bîcului şi să fie asigurat accesul neîngrădit al observatorilor militari ai CUC la unităţile militare din zona de securitate. În plus, partea moldovenească mai revendică posibilitatea inspectării oricăror obiecte din zona de securitate sub egida OSCE. Propunerile Chişinăului vor fi discutate în cadrul şedinţei CUC din 7 iulie. În cazul în care copreşedinţii CUC le vor accepta şi vor aproba un document în acest sens, partea moldovenească îşi va relua activitatea în cadrul CUC, pe care a suspendat-o la 19 aprilie 2005.

Între timp, Tiraspolul a dat curs uneia din cerinţele Chişinăului înregistrînd la 4 iulie patru din cele opt şcoli moldoveneşti cu predare în grafia latină din regiune. Şcolile au fost înregistrate ca instituţii private de învăţămînt cu predare în limba română. Reamintim că în toamna anului 2004 aceste instituţii au fost înregistrate cu statut provizoriu de către autorităţile transnistrene, după ce au fost declarate în afara legii, motiv pentru care partea moldovenească şi-a suspendat participarea la negocieri şi a introdus o serie de măsuri economice îndreptate spre aducerea întreprinderilor transnistrene în cîmpul legal al Republicii Moldova, măsuri calificate de către regimul separatist drept "blocadă economică".

Pe de altă parte, la 1 iulie reprezentanţii serviciilor vamale şi de grăniceri ai Moldovei şi Ucrainei au semnat un acord privind instituirea primelor două puncte mixte de control, la Briceni şi Reni. Semnarea acestui document a fost prevăzută în Acordul interguvernamental cu privire la organizarea controlului mixt la punctele de trecere a frontierei de stat semnat anterior de Preşedintele moldovean şi cel ucrainean. În acord se preconizează ca pînă la 10 iulie vor fi formate primele cinci puncte vamale mixte cu Ucraina, dintre care două vor fi amplasate pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Crearea posturilor vamale mixte cu Ucraina este calificată de către Chişinăul oficial drept o măsură-cheie pentru combaterea contrabandei prin Transnistria, care este considerată drept principala sursă de venit a regimului anticonstituţional de la Tiraspol.

Însă evenimentul cel mai mediatizat atît în presa de la Chişinău, cît şi în cea de la Tiraspol din perioada de referinţă a fost vizita neoficială în Republica Moldova a oficialului moscovit Modest Kolerov, şeful Direcţiei pentru legături interregionale şi culturale cu statele străine de pe lîngă administraţia Preşedintelui rus, o structură creată recent şi care îşi propune să apere interesele Rusiei şi ale cetăţenilor ruşi în arealul postsovietic. La Chişinău Kolerov nu a avut întrevederi cu oficialităţile moldovene, ci doar cu unii reprezentanţi ai mass-media şi cu liderii unor formaţiuni politice de orientare prorusă, cu care a discutat despre situaţia conaţionalilor care locuiesc în Republica Moldova. În schimb, la Tiraspol Kolerov s-a întîlnit cu liderul transnistrean Igor Smirnov, membri ai serviciilor de securitate din regiune, reprezentanţi ai Congresului comunităţilor ruse, dar şi cu reprezentanţii corporaţiei "Prorîv", o mişcare a aşa-ziselor organizaţii neguvernamentale din regiune sprijinită de către KGB-ul transnistrean. La Tiraspol Kolerov a proclamat începutul unei noi etape în relaţiile ruso-transnistrene, iar la întrevederea cu Smirnov a declarat că Rusia este "extrem de interesată în stabilitatea şi succesul politic şi economic al Republicii Moldoveneşti Nistrene". Declaraţiile lui Kolerov au fost interpretate la Chişinău drept o recunoaştere a independenţei şi statalităţii regiunii transnistrene de către un reprezentant oficial al Kremlinului, ambasadorul Rusiei fiind convocat de către Ministerul de Externe moldovean pentru explicaţii de rigoare. Ceva mai tîrziu, Kolerov declara la Moscova în cadrul unui forum internaţional că problema recunoaşterii suveranităţii republicilor autoproclamate are în prezent o importanţă majoră şi de principiu, şi trebuie rezolvată.

Dacă deputaţii Dumei ruse şi-au declarat în mod constant sprijinul pentru regimul autoproclamat de la Tiraspol, este pentru prima dată cînd un reprezentant al executivului de la Moscova face astfel de declaraţii, în discordanţă cu poziţia oficială a Preşedintelui Putin, care sprijină eforturile autorităţilor moldovene de reglementare a crizei transnistrene. Astfel, observatorii au interpretat vizita lui Kolerov în Republica Moldova, care a coincis cu retragerea Rusiei din acordurile de delimitare a frontierei cu Estonia, drept una cu conotaţie simbolică şi care denotă o politică nouă, mai dură, a Federaţiei Ruse vizavi de fostele state sovietice. Această politică ar fi o reacţie a Rusiei la revoluţiile colorate din spaţiul CSI şi la reorientarea acestor state către Occident, şi ar avea drept scop restabilirea statului de hegemon al Rusiei în fostul spaţiu sovietic. Se pare însă că, sprijinind entităţi autoproclamate precum Transnistria, Rusia aduce un deserviciu, în primul rînd, conaţionalilor săi, care de rînd cu ceilalţi locuitori ai Transnistriei sînt victimele unui regim neconstituţional şi autoritar. În acelaşi timp, o astfel de tactică nu duce decît la îndepărtarea şi mai mare a Republicii Moldova de Rusia, dar şi la creşterea sentimentului antirus de aici. cuprins articolul precedent articolul următor


Relaţii externe

1. Deschiderea Delegaţiei permanente a Comisiei Europene în Moldova

Dacă pînă în prezent relaţiile diplomatice cu UE au fost menţinute prin intermediul ambasadorilor statelor membre ale acesteia, acreditaţi în Chişinău, şi, de curînd, prin reprezentantul special al UE în Moldova, Adriaan Jacobivits, atunci din septembrie 2005 raporturile respective vor fi gestionate via Delegaţia permanentă a Comisiei Europene (CE) în Republica Moldova. În acest sens, la 28 iunie, la Bruxelles, a fost semnat Acordul între Republica Moldova şi Comisia Europeană privind instituirea, privilegiile şi imunităţile Delegaţiei Comisiei Comunităţilor Europene în Republica Moldova. Documentul a fost semnat din partea CE de Benita Ferrero Waldner, comisar pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, iar din partea Moldovei de Eugen Carpov, ambasador al Moldovei pe lîngă Comunităţile Europene.

Potrivit comisarului european, instituirea Delegaţiei CE în Chişinău are drept scop aprofundarea raporturilor de cooperare, susţinerea implementării Planului de Acţiuni RM-UE şi soluţionarea conflictului transnistrean. În acelaşi timp, Eugen Carpov a remarcat că inaugurarea Delegaţiei CE la Chişinău va impulsiona cooperarea RM cu UE şi va contribui substanţial la implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.

Lăsînd declaraţiile de protocol la o parte, este de remarcat că deschiderea Delegaţiei CE în Moldova este o măsură prevăzută în paragraful "Noi perspective de parteneriat" al Planului de Acţiuni RM-UE. Aşadar, deschiderea Delegaţiei CE la Chişinău va putea fi trecută din toamnă în palmaresul UE în ceea ce priveşte realizarea acestui plan. Rămîne ca şi Moldova să dea semnale clare, prin măsuri concrete, că este mai mult decît interesată în realizarea planului şi ar fi putut începe lucrul acesta, de pildă, prin crearea unor premise minime pentru ridicarea la un alt nivel a condiţiei sistemului judecătoresc. Una din aceste premise ar fi putut fi considerarea doleanţei deputaţilor din opoziţie la numirea judecătorilor principalei instanţe judiciare din ţară - CSJ.

2. Avizarea programului guvernamental de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE

În perioada de referinţă CE a transmis Republicii Moldova avizul consultativ asupra programului Guvernului pentru implementarea Planului de Acţiuni RM-UE şi, în particular, cerinţele privind oferirea Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) pentru Moldova. Cerinţa de bază impusă de CE în acest sens constă în asigurarea unui control efectiv al regulilor de origine, inclusiv prin transferarea la Serviciul Vamal a competenţelor de eliberare şi verificare a certificatelor de origine a mărfurilor.

Oferirea de către UE a PCA este una din "priorităţile pentru acţiune" identificate în Planul de Acţiuni RM-UE. Din această perspectivă, înaintarea condiţiilor şi cerinţelor pentru acordarea PCA constituie un prim-pas al UE făcut în această direcţie spre Moldova. Se vede însă că Moldova, chiar dacă face cîte un pas spre UE, mai "calcă" uneori şi "strîmb". Oare nu este "strîmb" să prezinţi spre evaluarea CE un program guvernamental, cu atît mai mult, pentru implementarea Planului de Acţiuni RM-UE, fără a fi consultate elementele active ale societăţii civile, în spirtul european de elaborare şi realizare a politicilor publice, aşa cum o cere însuşi acest plan de acţiuni? Se înţelege că avem puţin timp la îndemînă şi nu-l putem irosi prin discuţii savante de durată, dar nici nu putem tolera pe mai departe asemenea modele centraliste de comportament, mai ales că acestea nu sînt puţine. Or, dacă-i vorba de democraţie, democraţie să fie!

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Factorii care pot influenţa rezultatele alegerilor noi
Igor Boţan, 6 iulie 2005

Inerţia simpatiilor alegătorilor, "sindromul găgăuz", "consensul naţional" şi creşterea ponderii votului cetăţenilor cu "mobilitate redusă" sînt factorii care trebuie consideraţi la estimarea rezultatelor alegerilor noi ale primarului de Chişinău»»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect