versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

"Consensul naţional" a supravieţuit? Cristian Untilă
Economia Transnistriei: dimensiuni regionale, Galina Şelari

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

• Prin Hotărîrea privind aprobarea direcţiilor strategice ale activităţii în sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010 au fost aprobate în calitate de direcţii strategice ale activităţii ştiinţifice: a) edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural al Moldovei în contextul integrării europene; b) valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă; c) biomedicina, farmaceutica, fortificarea sănătăţii; d) biotehnologii, fertilitate şi securitate alimentară; e) nano-tehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi; f) eficienţa şi securitatea complexului energetic. Hotărîrea în cauză nu ar prezenta interes major dacă prin ea nu ar fi fost abrogate alte două decizii ale legislativului referitoare la acest domeniu: Hotărîrea Nr.1401-XV din 24.10.2002 pentru aprobarea Listei direcţiilor prioritare de cercetare-dezvoltare pe anii 2003-2010, finanţate din bugetul de stat şi Hotărîrea Nr.566-XV din 25.12.2003 cu privire la aprobarea Priorităţilor strategice ale cercetării-dezvoltării pentru anii 2004-2010.

• Legea cu privire la Întreprinderea "Oraşul vinului"

  Proiectul adoptat indică redistribuirea unor terenuri aflate în gestiunea statului şi acordarea a circa 15 ha de teren Întreprinderii de Stat "Oraşul Vinului", întreprindere creată pentru realizarea unui proiect investiţional comercial menit să promoveze producţia vitivinicolă autohtonă. Terenurile respective urmează a fi excluse din domeniul public şi incluse în domeniul privat al statului pentru a putea fi vîndute, iar resursele obţinute să fie utilizate de întreprinderea respectivă în scop investiţional. Această propunere a provocat obiecţii din partea mai multor deputaţi, care au apreciat ca inoportună crearea complexului comercial respectiv, avînd în vedere faptul că posibilităţi investiţionale există foarte multe în mun. Chişinău precum şi în alte regiuni din ţară. De asemenea, s-a expus opinia că terenurile respective ar putea fi înstrăinate abuziv, iar statul va fi prejudiciat, astfel, în dublă măsură: a) prin excluderea din circuit a terenurilor ce pot fi ulterior utilizate; b) prin nealocarea în buget a unor sume rezultate din schimbarea destinaţiei terenurilor agricole în cauză. De notat în context că preţul actual de compensare a schimbării destinaţiei unui hectar de teren agricol este de peste 600 mii lei.

• Legea privind acordarea statutului de obiect al patrimoniului cultural naţional bunurilor Combinatului de vinuri "Mileştii Mici"

  Proiectul adoptat propune ca patrimoniul Combinatului de vinuri "Mileştii Mici" să fie declarat obiect al patrimoniului cultural naţional al Republicii Moldova, cu scopul de a asigura păstrarea acestei unităţi în proprietatea exclusivă a statului şi neadmiterii înstrăinării sau distrugerii lui. Statutul respectiv nu va permite privatizarea sau înstrăinarea complexului şi părţilor sale componente. Se propune ca statutul respectiv să fie acordat: a) galeriilor de piatră utilizate în scopuri de producţie şi turistice; b) construcţiilor terestre cu terenurile aferente şi de peisaj vitivinicol geografic din preajma satului Mileştii Mici; c)colecţiei de vinuri cu valoare istorico-culturală.

• Legii pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005 prevede distribuirea celor peste 600 milioane de lei acumulate suplimentar la buget în decursul primului semestru al anul curent. Suma respectivă se propune a fi utilizată în temei pentru: a) majorarea salariilor angajaţilor din sistemul bugetar. Pentru acest scop se vor utiliza circa 100 milioane lei. De remarcat că majorările respective deja au fost stabilite prin hotărîri ale Guvernului iar Parlamentului nu-i rămîne decît să aprobe realocările pentru a evita eventuale nemulţumiri sociale; b) majorarea cu peste 350 milioane lei a cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale. Din această sumă peste 30% va fi utilizată pentru gazificare; pentru construcţia ambasadelor - circa 17%, a obiectelor social-culturale, pentru modernizarea transportului şi gospodăriei drumurilor - cîte 14%; etc.

• Proiectul legii pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2005 prevede şi el majorarea cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale de stat cu peste 24 milioane lei, dintre care peste 23 milioane lei vor fi utilizate pentru acoperirea majorărilor şi indexărilor pensiilor. Cca 300 mii lei vor fi alocaţi pentru distribuirea şi deservirea bancară a acestor sume, iar peste 650 mii lei vor fi utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor de încasare a contribuţiilor de către perceptorii fiscali.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).

Guvern

2.1. Remanieri

• La 6 iulie curent într-o şedinţă de lucru, membrii Cabinetului de Miniştri au operat unele remanieri de cadre. Prin hotărîre de Guvern, Petru Şveţ a fost eliberat din funcţia de vicedirector general al Departamentului Privatizării în legătură cu reorganizarea instituţiei respective. Conform noii structuri a Guvernului departamentul nominalizat a trecut în componenţa Ministerului Economiei şi Comerţului. Tot în cadrul aceleiaşi şedinţe, printr-o hotărîre de Guvern, Anatolie Izbîndă a fost numit în funcţia de vicedirector al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, anterior acesta şi-a exercitat funcţia de vicedirector al Departamentului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. În funcţia de vicedirector al Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Intelectuale (AGEPI) a fost numit Ion Daniliuc.

• La 13 iulie a.c., Cabinetul de Miniştri l-a numit pe Valeriu Ostalep în funcţia de viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Astfel, în cadrul MAEIE vor activa doi viceminiştri. În mai a.c., Eugenia Chistruga a fost reconfirmată în funcţia de viceministru Afacerilor Externe şi Integrării Europene. De asemenea, în aceiaşi zi, Guvernul la reconfirmat pe Oleg Cara în funcţia de vicedirector al Biroului Naţional de Statistică.

2.2. Hotărîri

• Guvernul a aprobat, la 7 iulie a.c., un proiect de lege conform căruia salariile bugetarilor şi a funcţionarilor publici vor fi stabilite în baza unei legi speciale care va reglementa modul, mărimile şi condiţiile de salarizare pentru angajaţii plătiţi din bugetul de stat pînă în anul 2009. Acest proiect de lege urmează să fie implementat de la 1 octombrie 2005. Potrivit proiectului, salariile angajaţilor din sfera bugetară vor fi majorate anual.

  Factori de decizie din guvern au declarat că implementarea proiectului de lege nominalizat are drept scop instituirea unui sistem de salarizare unic şi flexibil, bazat pe performanţele profesionale individuale ale salariaţilor. Punerea în aplicare a prevederilor legii va necesita o majorare triplă a salariilor bugetarilor. În plus, se preconizează majorarea salariului minim de la 200 lei (13 euro) pînă la 450 de lei (cca 30 euro). Spre exemplu, în România salariul minim este de 90 euro. În cele din urmă, pentru implementarea legii va fi nevoie de cel puţin 3,2 miliarde lei (254,4 milioane USD) echivalentul a 40% din veniturile bugetare pentru 2005.

• Guvernul a aprobat un proiect de decizie al Parlamentului potrivit căruia principalele servicii ale gospodăriei comunale ar putea fi transmise în concesiune¹. Este vorba de cele 6 regii: de alimentare cu apă; cu energie termică; de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale; de salubrizare; de plantare a arborilor şi arbuştilor; de asigurare cu transport public local şi de administrare a fondului locativ public şi privat.

  Cabinetul de Miniştri a stabilit şi clauzele obligatorii ale contractului de concesiune. Printre acestea se numără: efectuarea investiţiilor capitale în scopul dezvoltării şi modernizării serviciilor; asumarea de către concesionar a cheltuielilor şi riscurilor de exploatare a obiectivelor concesionate; imposibilitatea transmiteri acestor obiecte către terţi etc. O condiţie importantă prevăzută în acest proiect este ca obiectivele să fie restituite după expirarea termenului contractului de concesiune, fără ca acestora să le fie aduse prejudicii şi pagube materiale

  Autorităţile îşi vor putea exercita controlul activităţii economico-financiare a concesionarului prin intermediul unei firme de audit independente, fără a interveni în activitatea lui operaţională. Termenul concesiunii urmează să fie stabilit de comun acord cu persoanele care vor lua serviciile în concesiune, însă acesta nu poate fi mai mic de 25 ani.

• Cabinetul de Miniştri a aprobat Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul III al anului 2005. Executivul urmează să adopte în T3'2005 Strategia de dezvoltare a comerţului cu produse agricole; Programul unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2006; Programul investiţiilor capitale, finanţate din bugetul de stat, pe termen mediu (2006-2008); Să examineze proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 (26 august); Proiectul bugetului asigurărilor de stat pe anul 2006 (12 septembrie) etc.

Preşedinţie

3.1. Constituirea Consiliului Naţional pentru Dezvoltare durabilă şi Reducere a Sărăciei

Preşedintele Voronin a emis un Decret privind constituirea Consiliului Naţional pentru Dezvoltare durabilă şi Reducere a Sărăciei (CNDRS). Misiunea principală a Consiliului este de a coordona activităţile de implementare, monitorizare, evaluare şi de actualizare a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). Preşedintele acestui consiliu este şeful statului, iar în calitate de vicepreşedinţi au fost numiţi Marian Lupu, Preşedinte al Parlamentului, şi Vasile Tarlev, prim-ministru. Din cadrul consiliului mai fac parte consilierii preşedintelui, Oxana Domenti, Oleg Reidman, precum şi consilierul principal al prim-ministrului, Nicolae Ungureanu.

În regulamentul de activitate a consiliului se menţionează că acesta este un organ care are menirea să coordoneze acţiunile de planificare strategică în domeniul politicii social-economice orientate spre dezvoltarea durabilă a ţării şi creşterea calităţii vieţii a populaţiei. Consiliul îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei cu alte acte normative şi cu articolele stipulate în regulamentul de activitate a consiliului ².

Politici economice

1. Preţurile

Reducerile sezoniere...

Indicele preţului de consum (IPC) a scăzut cu 0,8% în iunie faţă de luna mai 2005, în mare, parte datorită diminuării sezoniere a preţurilor la produsele alimentare. De fapt lunile de vară înregistrează scăderi semnificative ale preţurilor alimentelor, deci şi prezenţa unei deflaţii. Inflaţia din iunie ne-a validat prognozele şi este pentru prima dată în acest an cînd se înregistrează o deflaţie. Cumulativ pentru prima jumătate a anului 2005 rata anuală a inflaţiei a constituit 4,7%.

...afectate de factori structurali...

Creşterea continuă a preţurilor la combustibil din ultima perioadă va avea influenţe în majoritatea sectoarelor din economia naţională. În plus, pericolele pentru ţinta anuală de inflaţie de 8-10% nu vin numai dinspre potenţialele scumpiri pentru călătoriile în transportul public, ale facturilor la gazele naturale sau energia electrică ca urmare a majorării tarifelor de către Gazprom. Reflectat în multe dintre preţurile de consum, preţul carburanţilor reprezintă o ameninţare la fel de serioasă. Ca regulă generală, scumpirea carburanţilor (la produsele petroliere, a gazelor naturale) va crea premise economice şi psihologice necesare pentru creşterea preţurilor la majoritatea produselor alimentare şi nealimentare în cel mai apropiat timp.

...şi mai puţin de cei interni

Indecizia guvernului referitoare la creşterea valorii TVA de la 5% la 20% la producţia agricolă livrată de producătorii locali pe piaţa internă ridică îndoieli cu privire la nivelul indicatorilor macroeconomici. Cu certitudine că Guvernul are nevoie de resurse bugetare. Însă veniturile suplimentare care vor proveni în urma aplicării acestei taxe nu vor fi suficiente. Dacă le va găsi, altfel decît în TVA, probabil că vom avea o inflaţie mai mică de 10% în 2006. În plus, reducerea prognozată a impozitelor pe venit şi pe profit corporativ de asemenea vor afecta potenţiala cifră de inflaţie pentru 2006. Credem că pentru 2006 valoarea inflaţiei va depinde şi de politica fiscală pe care Parlamentul o va adopta în această perioadă.

Indicatori Preţuri, 2005 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Rata inflaţiei, % faţă de luna precedentă 1,2 2,1 0,8 1,4 0,1 -0,8 Creşterea preţurilor produse alimentare, % 2,6 2,8 0,9 1,8 -0,3 -2,3 Creşterea preţurilor produse nealimentare, % 0,4 0,6 1,0 1,3 0,6 0,4 Creşterea tarifelor servicii prestate populaţiei, % -0,7 2,4 0,2 0,8 0,1 0,8 Rata inflaţiei, %, ultimele 12 luni 12,9 12,1 13,6 15,0 14,5 13,5 Rata cumulativă a inflaţiei, % de la începutul anului 0,6 0,2 0,4 5,6 5,7 4,7

Surse: BNM, BNS

2. Sistemul financiar-bancar

Rezervele internaţionale au crescut...

Rezervele valutare internaţionale ale BNM s-au majorat în luna iunie cu 9 milioane USD şi au constituit 482,6 milioane USD. Banca centrală şi în luna iunie a avut o prezenţă destul de activă pe piaţa valutară interbancară de unde a procurat cca 16,4 milioane USD. În prima jumătate a anului 2005 BNM a cumpărat de pe piaţa interbancară cca 65 milioane USD. Creşterea continuă a ofertei de valută a fost alimentată în mare parte de transferurile moldovenilor aflaţi la muncă în străinătate. Experţii independenţi prognozează pentru acest an ca transferurile valutare ale moldovenilor, efectuate doar prin canalele bancare, se vor cifra la peste 700 milioane USD.

Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) cca 600 000 de persoane din Republica Moldova muncesc peste hotare, ceea ce constituia 40% din populaţia aptă de muncă la finele anului 2003, iar din acestea peste 70% muncesc ilegal. Cea mai mare parte din ele trimit bani acasă ca să-şi acopere cheltuielile de consum curent.

Băncile comerciale au continuat reducerea modestă a dobînzilor şi prin aceasta în ultimele două luni s-a observat o creştere a volumului de credite acordate populaţiei, în special a creditelor pentru consum. Credem că dobînzile, atît la depozite cît şi la credite, nu vor mai scădea din cauza intensificării aşteptărilor inflaţioniste.

...pe fundalul instabilităţii cursului de schimb valutar

Cotaţia cursului de schimb al leului în raport cu dolarul american în lunile iunie-iulie 2005 nu a variat mult menţinîndu-şi tendinţa de stabilitate, media fiind de 12,59 lei/USD. Evoluţia de "avînt-prăbuşire" a euro în raport cu dolarul a fost influenţată în mare parte de factori externi, fapt ce determinat ca şi cotaţia leu/euro să varieze semnificativ în sensul aprecierii leului faţă de moneda unică pînă la 15,3 lei/euro la sfîrşitul lunii iulie.

În ceea ce priveşte "soarta" leului de mai departe, BNM va duce o politică de flexibilizare mai mare a cursului de schimb, în contextul menţinerii regimului de flotare controlată. Se va acţiona, probabil, fie asupra cererii, fie asupra ofertei, însă cursul va trebui lăsat să "plutească". Mai mult decît atît, leul are o tendinţă de apreciere iar aceasta ar afecta exporturile.

3. Piaţa muncii

Peste un sfert din populaţia Moldovei trăieşte cu mai puţin de 1$/zi...

Salariul mediu pe economie a constituit 1219 lei (cca 97 USD) în ianuarie-iunie 2005 fiind cu 16% mai mult faţă ianuarie-iunie 2004, însă acesta a scăzut cu 4% în comparaţie cu luna mai 2005 cînd salariu mediu pe economie a fost de 1270 lei. Totodată, potrivit unui buletin informativ cu genericul "Sărăcia în Republica Moldova-2004" realizat de Ministerul Economiei şi Comerţului fiecare al şaptelea cetăţean al RM sau 14,7% din populaţie trăieşte sub limita de sărăcie, iar fiecare al patrulea sau 26,5% din populaţie - sub limita extremă de sărăcie. Nivelul sărăciei s-a calculat în baza cheltuielilor pentru consum a unei persoane de vîrstă medie raportate coşul minim de consum. În 2004 media minimului lunar de existenţă a constituit 670 lei.

Moldovenii, conform unor studii elaborate de Banca Mondială şi PNUD, sînt calificaţi ca cei mai săraci din Europa Centrala şi de Est cu un salariu minim de 13 euro pe lună sau 200 lei. Standardele internaţionale acceptă un nivel al sărăciei la un venit de 1$/zi, însă moldovenii se află la 0,8$/zi - 10 lei. Astăzi, în Moldova, 25-30% din persoanele active trăiesc sub pragul de sărăcie. Aceştia din urmă nu au asigurate, prin coşul minim de consum, cele 2500 calorii zilnic.

...iar lipsa de educaţie a forţei de muncă constituie o cauză a sărăciei

Mai muţi analişti locali consideră că printre cauzele acestei sărăcii se află şi gradul scăzut de educaţie a resurselor umane din Republica Moldova. Agricultura şi industria prelucrătoare, care sînt bazate exclusiv pe manufacturare, menţin în continuare la un nivel scăzut forţa de muncă. Probabil că şi produsele respective nu au valoare adăugată mare. De aici mai derivă şi marile probleme cu care se confruntă Moldova pe pieţele externe.

Indicatori Menaje, 2005 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Salariul mediu pe economie, USD   89,1 95,6 101,4 101,6 97 Creşterea vînzărilor de mărfuri cu amănuntul, %, cumulativ de la începutul anului în comparaţie cu 2004 6,1 2,8 3,0 5,5 6,4 7,3 Creşterea volumului serviciilor prestate populaţiei, %, cumulativ de la începutul anului în comparaţie cu 2004 6,8 6,0 5,3 7,4 8,3 9,1

Sursa: BNS

4. Comerţul

1/3 din exporturile moldoveneşti revin producţiei vinicole...

În perioada ianuarie-mai 2005 Republica Moldova a exportat producţie în valoare totală de 424 milioane USD ceea ce este cu 11% mai mult faţă perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp valoarea importurilor a constituit 819 milioane USD majorîndu-se cu 31,3 faţă de ianuarie-iunie 2004. Deficitul balanţei comerciale pentru primele cinci luni ale anului a constituit 395 milioane USD, valoare care a crescut cu 1,6 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Este interesant faptul ca 30,4% din valoarea totală a exporturilor pentru această perioadă revine producţiei vinicole (128,8 milioane USD). În expresie naturală livrările au constituit 25,4 milioane decalitri, sau în creştere cu 15%. Potrivit specialiştilor din domeniu majorarea exporturilor a fost generată de creşterea producţiei. Republica Moldova ocupă locul 11 în topul celor mai mari exportatori de vinuri din lume. Ponderea vinurilor moldoveneşti în exportul mondial de vinuri este de 1,2%.

5. Sectorul real

Producţia industrială a cunoscut o relansare modestă...

În perioada ianuarie-iunie 2005 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de cca 9,3 miliarde lei în preţuri curente. Pentru prima jumătate a anului rata de creştere în industrie a constituit 4,6% în comparaţie cu perioada similară a anului 2004. Totodată, din cauza creşterii mai rapide a costurilor de producţie (în special a agenţilor energetici), valoarea adăugată obţinută în industrie creşte mai lent decît valoarea producţiei.

Reducerea ritmului de creştere în industrie din ultima perioadă nu este provocată de epuizarea factorilor extensivi, ci mai degrabă de capacitatea redusă a pieţei, de creşterea stocurilor, gradul înalt de uzură a utilajelor întreprinderilor şi de un nivel scăzut al investiţiilor. Întreprinderile, care se află în vizorul Ministerului Industriei şi Infrastructurii, au înregistrat în prima jumătate de an o creştere de 7,1%, faţă de 4,6% pe industrie în general. Creşterea lunară a scăzut de peste două ori în raport cu perioada similară a anului 2004 cînd creştere a fost de 13,1%.

Problema transnistreană

La 22 iulie Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în două lecturi, Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al regiunii Transnistrene. Proiectul de lege a fost prezentat de către preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin şi conţine prevederi la care au convenit membrii unei comisii parlamentare ad-hoc cu participarea reprezentanţilor tuturor fracţiunilor din Legislativ.

Potrivit legii adoptate, regiunea transnistreană este proclamată drept unitate teritorial administrativă în componenţa Republicii Moldova care îşi va exercita împuternicirile în conformitate cu prevederile constituţionale ale Moldovei. În componenţa autonomiei transnistrene vor intra doar localităţile care vor accepta acest lucru prin referendum. Autonomia transnistreană urmează să fie reprezentată de un parlament local care se va numi Consiliu Suprem. Primele alegeri în acest organ vor fi organizate de către OSCE dar vor avea loc doar după evacuarea trupelor ruse, demilitarizarea şi democratizarea regiunii.

Legea prevede adoptarea unei noi Legi cu privire la statutul juridic special al Transnistriei, care va delimita atribuţiile între autorităţile publice centrale şi autorităţile transnistrene şi va prevedea un sistem de garanţii interne format în baza procesului de negocieri.

Preşedintele Voronin a calificat ziua adoptării legii drept una "istorică" şi a declarat că "Republica Moldova nu mai are de gînd să privească cum Transnistria devine o monedă de schimb în politica geostrategică a cuiva, ci se va implica activ în soluţionarea acestei probleme". În acelaşi timp, Voronin a declarat că Chişinăul nu va negocia cu Tiraspolul statutul regiunii, ci doar chestiuni ce ţin de demilitarizarea şi democratizarea regiunii, condiţiile cheie pentru reglementarea definitivă a diferendului.

Într-o apariţie televizată din 23 iulie, Şeful Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, a salutat adoptarea legii, menţionînd că lucrul cel mai important este că aceasta garantează acordarea unui statut special Transnistriei în componenţa Republicii Moldova. Delegarea împuternicirilor şi garanţiile părţilor vor fi discutate după ce în regiune vor avea loc alegeri democratice, a mai declarat Hill, pentru organizarea cărora OSCE este dispusă să acorde asistenţă. Hill a apreciat drept "puţin probabilă" desfăşurarea alegerilor pînă la sfîrşitul anului curent şi a regretat o eventuală decizie a administraţiei de la Tiraspol, care ar putea stabili alegerile pentru Sovietul Suprem al Transnistriei pentru decembrie 2005. "În cazul în care aceste alegeri vor avea loc, ele vor avea aceeaşi soartă ca şi cele precedente: nu vor fi recunoscute de OSCE, Consiliul Europei şi comunitatea internaţională", a mai spus Hill.

În ceea ce priveşte reacţia celorlalţi participanţi la actualul format pentalateral de negocieri, obiecţia principală a Ucrainei, Rusiei şi regiunii transnistrene este că legea a fost adoptată în mod unilateral de către Parlamentul moldovean, fără consultarea părţii transnistrene.

Astfel, Dmitri Tkaci, Ambasador cu misiuni speciale din cadrul ministerului ucrainean de Externe, a declarat în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă la 26 iulie că Republica Moldova este un stat suveran şi Parlamentul ei este în drept să adopte legile pe care le consideră necesare. Pe de altă parte, acesta a spus că unele elemente din legea adoptată la Chişinău depăşesc limitele primei etape ale planului Iuşcenko. Aceste elemente fac parte din etapa care ar trebui să urmeze după alegerile în Sovietul Suprem de la Tiraspol şi ar presupune participarea părţii transnistrene la elaborarea statului juridic al regiunii în cazul în care alegerile vor fi recunoscute drept democratice. În plus, a menţionat Tkaci, legea omite o serie de elemente importante convenite deja între părţi şi care ţin de garanţiile Transnistriei în cazul modificării statutului juridic al Moldovei. Cu toate acestea, Ambasadorul Tkaci a declarat că legea adoptată poate servi drept document de bază pentru discuţiile ulterioare. Acesta a mai subliniat că este important că legea a delimitat Transnistria ca regiune cu organul legislativ propriu şi că creează premisele necesare pentru organizarea unor alegeri democratice pentru acest organ. Potrivit lui Tkaci, la Odesa în timpul apropiat va avea loc o nouă rundă de consultări ale mediatorilor la care vor fi discutate elemente ale legii, precum şi astfel de probleme ca şi organizarea unei misiuni UE de monitorizare a frontierei şi crearea unei misiuni internaţionale de inspectare a complexului militar industrial transnistrean. De menţionat că în timpul vizitei de la Kiev Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate a UE, i-a înmînat Preşedintelui Iuşcenko o scrisoare din partea Preşedintelui Comisiei Europene. În aceasta se spune că UE acceptă să acorde asistenţă la amenajarea hotarului moldo-ucrainean ca urmare a solicitărilor Preşedinţilor Iuşcenko şi Voronin.

Deocamdată Federaţia Rusă nu şi-a făcut publică poziţia oficială faţă de legea adoptată, însă în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă, Ambasadorul Nesteruşkin, reprezentantul Moscovei la negocieri, a lăsat să se înţeleagă că asemenea legi importante nu pot fi adoptate în mod unilateral. Anterior, Ministerul de Externe de la Moscova a dat publicităţii un comunicat de presă în care respingea proiectul de lege care se află în proces de elaborare în Moldova fără consultarea părţii transnistrene.

Pe de altă parte, mai multe agenţii de ştiri din Rusia, citate de radio Europa Liberă, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că prin adoptarea legii din 22 iulie, Moldova a "îngropat" irevocabil planul Iuşcenko. Tot acesta a spus că nu va discuta cu autorităţile moldovene decît în limitele mandatului care îi este acordat de Sovietul Suprem şi prin care are împuterniciri să discute cu autorităţile moldovene doar despre crearea unei confederaţii cu Republica Moldova.

Menţionăm că la 14 iulie liderul transnistrean Igor Smirnov, însoţit de mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei transnistrene, a întreprins o vizită la Kiev la invitaţia Preşedintelui ucrainean Victor Iuşcenko. Potrivit agenţiei oficiale transnistrene "Olvia-press", în finalul acestei vizite Igor Smirnov şi-a reafirmat sprijinul pentru iniţiativa ucraineană şi a căzut de acord cu o serie de măsuri de "normalizare a relaţiilor moldo-transnistrene". Printre acestea se numără: reluarea procesului de negocieri în format pentalateral cu atragerea reprezentanţilor UE şi SUA în calitate de observatori; consolidarea misiunii ucrainene de pacificare; desfăşurarea unei misiuni internaţionale de monitorizare a tronsonului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene sub egida UE etc. Este curios faptul că vizita lui Smirnov la Kiev a trecut aproape neobservată în presa de la Chişinău. Numai după cîteva zile Preşedintele Voronin a declarat că de fapt aceasta a fost coordonată de către autorităţile moldovene şi cele ucrainene şi a avut ca scop de a convinge Tiraspolul să accepte planul ucrainean.

Relaţii externe

Delegaţia Troicii UE a vizitat Republica Moldova

Din delegaţia UE au făcut parte Adriaan Jacobovits de Szeged, Reprezentant Special al UE pentru Republica Moldova; Andrew Key, reprezentantul Preşedinţiei Marii Britanii a UE, Director al Departamentului Europa de Nord şi de Est al Ministerului Britanic de Externe; Hilde Hardeman, Director-interimar, Departamentul Relaţii cu Ucraina, Moldova şi Belarus a Comisiei Europene; şi Josef Litschauer, Director Regional COEST, Ministerul de Externe al Austriei.

În cadrul întrevederilor cu Preşedintele Voronin au fost discutate următoarele probleme: implementarea Planului de Acţiuni RM-UE, în special necesitatea continuării în RM a reformelor în domeniul justiţiei şi economiei; soluţionarea politică a conflictului transnistrean; scrisoarea-apel comună a Preşedinţilor Vladimir Voronin şi Victor Iuşcenko cu privire la necesitatea instituirii unui monitoring internaţional pe segmentul transnistrean al hotarului cu Ucraina, în special controlul vamal şi de frontieră pe segmentul respectiv sub egida UE; necesitatea evacuării trupelor şi armamentului Rusiei de pe teritoriul RM, etc.

În cadrul întîlnirii cu conducerea Parlamentului s-a discutat necesitatea: elaborării de către Parlament a unui program legislativ pentru realizarea Planului de Acţiuni RM - UE; eventuala asistentă tehnică şi financiară din partea UE prin intermediul Programului TACIS, cît şi prin alte proiecte, etc.

Studii, analize, comentarii

"Consensul naţional" a supravieţuit?
Cristian Untilă, 29 iulie 2005

Supraveţuirea "Consensului naţional" sau evoluţie oranj în proporţie de 70%

»»»

Economia Transnistriei: dimensiuni regionale
Galina Şelari, 29 iulie 2005

Sfidările, evenimentele, şi deciziile ultimilor ani (2000-2004) care s-au perindat, inclusiv, prin înrăutăţirea relaţiilor economice dintre Moldova şi Transnistria (aşa numita "blocada economică", activizarea procesului de privatizare şi legalitatea acestuia, autonomizarea infrastructurii regiunii), scot în evidenţă componenta economică a "problemei transnistrene"

»»»