versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Summit-ul CSI de la Kazani, Igor Boţan
Şomajul: un blestem al tranziţiei, Valeriu Prohniţchi

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri

La 18 august Guvernul a adoptat o hotărîre prin care a acceptat propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de al numi pe fostul deputat al fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor, Ion Filimon, în calitate de Ambasador Extraordinar şi plenipotenţiar al RM în Republica Belarus. Urmează ca şeful statului să emită un decret în acest sens.

1.2. Hotărîri

• Guvernul a adoptat la 1 august amendamente la regulamentul Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane. Scopul Comitetului este de a coordona activităţile de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane. Din componenţa Comitetului fac parte reprezentanţi ai ministerelor şi altor instituţii publice, însă la lucrările Comitetului pot participa şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale specializate în domeniul combaterii acestui flagel.

• La 1.08.2005 Guvernul a emis o hotărîre ce presupune instituirea unor comisii de coordonare a activităţii interministeriale pentru promovarea politicii de integrare europeană. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a fost desemnat în calitate de coordonator al procesului de monitorizare a implementării Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Ministerele şi alte instituţii publice au fost obligate să execute în termenele stabilite acţiunile îndreptate spre integrarea europeană a RM.

• Guvernul a fost învestit în funcţie la 19 aprilie 2005, o dată cu votarea de către Parlament a Programul de guvernare. Cu toate acestea Programul de acţiuni concrete pentru anii 2005-2009 al Guvernului a fost aprobat abia la 1 august a.c. Programul "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului" urmează să asigure: o creştere economică stabilă; soluţionarea problemelor de ordin social; integrării RM în structurile economice europene şi internaţionale etc. În conformitate cu un model elaborat de către Ministerul Economiei şi Comerţului, Guvernul a obligat ministerele şi alte instituţii publice centrale să adopte în termen de o lună planurile proprii de acţiuni. De asemenea, Guvernul cere ca ministerele şi celelalte instituţii să raporteze trimestrial despre măsurile întreprinse în vederea implementării Planului de Acţiuni RM-UE. Ministerul Economiei şi Comerţului a fost obligat să creeze un sistem unic de monitorizare şi evaluare a programelor strategice: Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei; Planul de Acţiuni RM-UE; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Programul Naţional "Satul Moldovenesc".

• La 2.08.2005 Guvernul a adoptat hotărîrea nr. 814 privind confirmarea garanţiilor principale pentru populaţia Transnistriei. Hotărîrea Guvernului a fost adoptată întru executarea Legii nr. 173-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al locuitorilor din stînga Nistrului (Transnistria). Scopul reintegrării RM prin intermediul asistenţei umanitare, social-economice şi juridice populaţiei din Transnistria urmează a fi atins prin garantarea: drepturilor de proprietate ale persoanelor fizice şi juridice din Transnistria prin eliberarea actelor ce confirmă aceste proprietăţi după soluţionarea conflictului; păstrarea nivelului de protecţie socială înregistrat deja în Transnistria şi dezvoltarea acestuia; menţinerea şi reangajarea colaboratorilor din aşa-zisele organe de forţă şi de ocrotire a normelor de drept după soluţionarea conflictului şi desfiinţarea organelor ilegale.

  În aceiaşi zi Guvernul a adoptat o altă hotărîre prin care a stabilit că începînd cu data intrării în vigoare a Dispoziţiei Cabinetului de Miniştri al Ucrainei nr. 165-p din 26 mai 2005, Camera Înregistrării de Stat al Ministerului Dezvoltării Informaţionale va ţine evidenţa agenţilor economici din Transnistria care efectuează operaţiuni de expor-import, atribuindu-le codul IDNO şi înscriindu-i provizoriu în Registrul de Stat.

• Printr-o hotărîre ce datează cu 8 august a.c. Guvernul a completat lista împrumuturilor şi granturilor acordate cu garanţie de stat. Acestea fac parte din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale destinate realizării proiectelor, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget din contul cărora vor fi importate sau achiziţionate mărfuri şi servicii scutite de taxe vamale, TVA. Lista a fost completată cu granturile SIDA pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, Managementul finanţelor publice de către Ministerul Finanţelor, precum şi de grantul NATO pentru Ministerul Apărării.

• Prin hotărîrea Guvernului din 10.08.2005 a fost aprobat Regulamentul Aparatului Guvernului Republicii Moldova. Această hotărîre vine în albia efortului de modernizare a administraţiei centrale anunţat aproximativ trei ani în urmă. Hotărîrea a fost precedată de reformarea provizorie a Cancelariei de Stat care anterior îndeplinea funcţii similare.

• Guvernul s-a văzut nevoit să revină la mult disputata problemă a unităţilor de termoficare din Chişinău "CET-1" şi "CET-2". Prin hotărîrea din 15.08.2005 Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Industriei şi Infrastructurii privind aplicarea repetată a procesului de restructurare faţă de CET-1 şi CET-2 în conformitate cu Legea insolvabilităţii. Guvernul a recomandat Consiliului Creditor să încheie cu CET-1 şi CET-2 acorduri-memorandumuri pentru perioada restructurării.

• La 19.08.2005 Guvernul a adoptat o hotărîre prin care a obligat Ministerul Economiei şi Comerţului să elaboreze în termen de 2 luni, de comun acord cu Biroul Naţional de Statistică şi Programul PNUD-UNICEF intitulat "Suport pentru elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor Strategice în RM", a Instrucţiunii privind modul de calculare a pragurilor absolute ale sărăciei.

• La 23 august Guvernul şi-a anulat hotărîrea privind interzicerea importării şi comercializării pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor "second hand" după ce agenţii economici comercializatori de mărfuri "second hand" au primit acceptul autorităţilor municipale pentru organizarea unor acţiuni de protest în ziua de 25 august împotriva moţiunii guvernamentale. Potrivit hotărîrii Guvernului urma ca începînd cu ziua de 1 septembrie 2005 să fie interzis importul de haine şi încălţăminte "second hand", iar începînd 28 februarie 2006 să fie interzisă comercializarea lor în RM.

  Printre argumentele Asociaţiei Micului Business (AMB) care a criticat vehement această hotărîre a Guvernului figurează: a) vreo 15 mii de persoane ar fi implicate în comercializarea mărfurilor "second hand", aceştia urmînd să rămînă fără lucru în cazul intrării în vigoare a hotărîrii contestate; b) unele estimări pretind că peste 80% din populaţia RM ar fi cumpărători de haine "second hand", pentru aceştia existînd pericolul de a fi lipsiţi de posibilitatea procurării unor produse de vestimentaţie ieftine; c) numai anul trecut în RM au fost comercializate mărfuri "second hand" în valoare de 24 milioane lei, iar veniturile la buget fiind de 8 milioane lei; d) autorităţile ignoră interesele unor large categorii de cetăţeni urmărind interesul de "a deţine monopolul pe piaţa economică", deci ignorînd şi principiile; e) iniţiativa Guvernului ar putea avea drept impact stimularea economie tenebre cu toate consecinţele negative posibile.

  Pe de altă parte, reprezentanţii autorităţilor au argumentat că: a) comercializarea mărfurilor "second hand" se face preponderent de către persoanele fizice, ceea ce vine în contradicţie cu legislaţia în vigoare; b) rata de achiziţionare a cestor mărfuri de către persoanele fizice comerciante şi rata de comercializare a acestora diferă de trei ori; c) dacă se va continua cemercializarea mărfurilor "second hand" RM niciodată nu-şi va putea revitaliza industria uşoară şi trecerea la un comerţ civilizat, dat fiind faptul că va fi incapabilă să depăşească faza tranziţiei; d) funcţionarii Ministerului Sănătăţii afirmă că după începerea comercializării produselor "second hand" numărul bolnavilor de dermomicoză a crescut de 1,6 ori.

  Cu toate acestea Guvernul şi-a anulat hotărîrea, iar premierul Vasile Tarlev a promis să-i găsească pe cei vinovaţi pentru adoptarea acestei hotărîri pe care a semnat-o chiar el. Problema e că hotărîrea respectivă este estimată drept una cu impact electoral major.

• În perioada de referinţă au fost formate colegii ale: Ministerului Transportului şi Gospodăriei Drumurilor; Ministerului Dezvoltării Informaţionale; Serviciului Vamal; Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerului Finanţelor; Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei sociale; Ministerului Economiei şi Comerţului

Preşedinţie

2.1. Decrete

La 5 august a.c. Preşedintele Voronin a semnat decretul nr. 196-IV privind constituirea Comisiei Naţionale pentru Elaborarea şi Implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO. Prin acelaşi decret a fost numită componenţa nominală a Comisiei. În conformitate cu prevederile decretului Comisia Naţională urmează să: a) elaboreze pînă la 1 martie 2006 Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO şi să-l prezinte spre examinare Consiliului Suprem de Securitate, spre aprobare; b) asigure implementarea PIA al Parteneriatului RM - NATO; c) ţină la curent Consiliul Suprem de Securitate despre modul de implementare a PIA al Parteneriatului RM - NATO.

Decretul prezidenţial cade în albia solicitării Preşedintelui Voronin de la 7 iunie 2005 a semnării unui PIA cu NATO. În cadrul vizitei pe ca a întreprins-o la Bruxelles şi a discuţiilor în cadrul Consiliului Nord-Atlantic cu Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, Preşedintele Voronin a specificat că "Republica Moldova doreşte să valorifice la maximum potenţialul de cooperare oferit de către Parteneriatul pentru Pace şi Consiliul Parteneriatului Euro-atlantic şi, totodată, să sporească dinamica relaţiilor sale cu NATO. Considerăm de o utilitate aparte elaborarea în cadrul PARP a obiectivelor Parteneriatului pentru realizarea reformei Armatei Naţionale şi a măsurilor vizînd îmbunătăţirea capacităţii forţelor noastre armate de a opera alături de forţele NATO. În opinia autorităţilor moldovene, a venit momentul cînd, pentru intensificarea şi aprofundarea dialogului politic şi a cooperării, este necesară elaborarea şi implementarea unui Plan Individual de Acţiuni de Parteneriat Republica Moldova - NATO (IPAP)".

2.2. Iniţiative

• Preşedintele Vladimir Voronin a convocat o şedinţă în cadrul căreia a fost dezbătută problema reprezentării Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Convocarea şedinţei a fost binevenită mai ales prin faptul că la 29 ianuarie 2005 a avut loc Adunarea anuală a Judecătorilor. În carul recentei şedinţe şeful statului a subliniat că: a) nu mai poate fi tolerată situaţia în care tot mai mulţi cetăţeni ai RM sînt nemulţumiţi de actul justiţiei din ţară, adresîndu-se CEDO unde RM este condamnată; b) CEDO a adopta deja 17 hotărîri de condamnare a RM, iar altele 217 dosare împotriva RM au fost acceptate spre examinare de către CEDO; c) este importantă modificarea cît mai urgentă a Constituţiei şi "implementarea mecanismului naţional de protecţie a dreptului omului" prin intermediul Curţii Constituţionale, care ar urma să devină un fel de "mini-CEDO", evitîndu-se necesitatea ca cetăţenii RM să sesizeze CEDO de la Strasburg; d) fiecare caz de condamnare a RM de către CEDO ar trebui să impună reacţia Curţii Supreme de Justiţie faţă de judecătorii care au emis astfel de hotărîri soldate cu condamnarea RM. Mai mult, Procurorul General ar trebuie să intenteze procese de judecată pentru adoptarea hotărîrilor urmate de condamnarea RM, solicitînd şi recuperarea totală sau parţială a prejudiciilor financiare cauzate RM; e) Parlamentul, Guvernul şi alte instituţii specializate urmează să elaboreze un plan de acţiuni în vederea realizării propunerilor şefului statului, menţionate mai sus.

  Pe de altă parte, experţii independenţi din cadrul Asociaţiei "Juriştii pentru Drepturile Omului" au specificat în cadrul Şcolii Tînărului lider politic organizată de ADEPT că "cele mai frecvente încălcări ale drepturilor omului, invocate de către cetăţenii RM, sînt cele legate de: a) neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti; b) de neglijarea principiilor obligatorii în cazul unor procese echitabile şi de încălcare a dreptului de proprietate; c) o altă categorie de dosare la CEDO împotriva RM e cea care vizează procesele penale, în special, încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă; d) destul de numeroase sînt cazurile în care sînt contestate eliberările abuzive şi ilegale a mandatelor de arest. 95 % din numărul total al mandatelor de arest nu rezistă în faţa examenului CEDO, adică, 95% din astfel de mandate sînt ilegale.

  De asemenea, experţii de la "Juriştii pentru Drepturile Omului" consideră că avalanşa de condamnări a RM de către CEDO este un rezultat al: a) lipsei reale a independenţii sistemului de justiţie din RM; b) corupţie din sistemul juridic, care se datorează, inclusiv salariilor mizere a judecătorilor, lipsei spaţiilor amenajate adecvat pentru a face cu adevărat actul justiţiei solemn, etc. Cît priveşte abilitarea Curţii Constituţionale cu dreptul de deveni o "mini-CEDO", examinînd în ultimă instanţă dosare privind drepturile omului, există păreri contradictorii. Din punct de vedere teoretic această propunere pare a fi acceptabilă. Insă din punct de vedere practic ea pare a fi, mai degrabă, dictată de dorinţa de a ridica bariere suplimentare pentru accesul cetăţenilor la CEDO, descurajînd cetăţenii în acest sens. Problema este că actuala componenţă a Curţii Constituţionale este percepută drept una excesiv de loială faţă de guvernanţi în detrimentul examinării imparţiale a sesizărilor din partea subiecţilor abilitaţi în acest sens. Dovadă servind refuzul Curţii Constituţionale de a examina un şir de sesizări, invocînd clauzele Codului jurisdicţiei constituţionale. Cel mai proaspăt exemplu este cel referitor la sesizarea Curţii Constituţionale pentru examinarea constituţionalităţii hotărîrii nr. 444-XV din 24 decembrie 2004 a Parlamentului privind fixarea datei alegerilor parlamentare. Componenţele anterioare ale Curţii Constituţionale examinau astfel de sesizări, stabilind că actele adoptate de Parlament, Preşedinte şi Guvern intră în vigoare doar după publicarea în Monitorul Oficial. Actuala componenţă a Curţii Constituţionale s-a eschivat de la examinarea sesizării invocînd motive de modalitate de adresare şi formulare incorectă, deşi aceste au fost alcătuite de un fost judecător al Curţii Constituţionale cu reputaţie profesională indubitabilă.

• Preşedintele Vladimir Voronin a lansat o iniţiativă potrivit căreia Guvernul urmează să elaboreze în regim de urgenţă o modalitate simplificată pentru obţinerea de către locuitorii regiunii transnistrene a documentelor care certifică cetăţenia Republicii Moldova. Din cei aproximativ 400 mii de locuitori transnistreni care posedă capacitatea de exerciţiu doar 270 mii posedă actele care le certifică cetăţenia RM. În conformitate cu iniţiativa şefului statului ceilalţi locuitori, care în conformitate cu Legea cetăţeniei RM au locuit pe teritoriul RM pînă la declaraţia independenţei, precum şi cei care ulterior s-au născut pe teritoriul RM vor putea obţine actele care certifică cetăţenia fără plată. Probabil, iniţiativa şefului statului este legată de eventuala realizarea a Planului ucrainean privind soluţionarea conflictului transnistrean prin organizarea unor alegri care să legitimeze Sovietul Suprem din această regiune, care ulterior ar trebui să elaboreze împreună cu Parlamentul RM legea privind statutul juridic al Transnistriei în componenţa RM.

2.3. Discursuri

La 27 august 2005, de Ziua Independenţei RM, şeful statului s-a adresat cu o alocuţiune către cetăţenii ţării. Tezele de bază ale alocuţiunii sînt: a) statul moldovenesc s-a afirmat în pofida dificultăţilor de ordin intern şi extern; b) în societate persistă unanimitate în înţelegerea viitorului şi a prezentului nostru, indiferent de apartenenţa naţională şi lingvistică, de aceea, statul nu mai este o forţă abstractă, ci un cămin părintesc al poporului multinaţional; c) afirmarea independenţei RM poate fi percepută doar prin prisma afirmării instituţiilor democratice, instaurării supremaţiei legii, pe calea economiei de piaţă şi a valorilor europene, inadmisibilităţii presiunilor asupra libertăţii mass-media şi societăţii civile, opinii împărtăşite în egală măsura atît de putere, cît şi de opoziţie; d) procesul integrării europene este un factor şi o resursă unicală de edificare a statului moldovenesc; e) unificarea RM a devenit inevitabil după adoptarea de către Parlament la 22 iulie a legii istorice privind viitoarea organizare a ţării.

Este semnificativ că recenta adresare a Preşedintelui Voronin cu ocazia Zilei Independenţei se deosebeşte cardinal de cele patru anterioare. Deşi accentele din discursul şefului statului reafirmă ataşamentul faţă de principalele direcţii politice anunţate în cadrul "consensului naţional", totuşi aceste accente par a fi destul de palide. Aceste accente se referă, oarecum, implicit la scopul strategic al RM - integrarea în UE, invocînd, de fapt, implementarea criteriilor de la Copenhaga, şi la faptul că integrarea europeană este "idee naţională" în RM.

Caracterul relativ implicit al obiectivelor strategice menţionate de către şeful statului poate fi explicat prin contextul politic intern şi extern. Pe de o parte, problemele cu care se confruntă UE îndepărtează şi mai mult perspectivele şi aşa destul de sumbre de integrare a RM în această structură. Pe de altă parte, ascensiunea economică a Rusiei, datorată creşterii dramatice a preţurilor la agenţii energetici, întăreşte semnificativ poziţiile acestei ţări şi dependenţa statelor CSI de ea. Mesajul Rusiei referitor la "monetizarea" relaţiilor economice cu ţările CSI în dependenţă de loialitatea politicilor faţă de această ţară comportă riscuri semnificative pentru RM care suferă deja de pe urma îngreunării accesului produselor agricole pe piaţa Rusiei.

Adoptînd "legea istorică" privind principiile soluţionării conflictului transnistrean RM şi-a limitat dramatic cîmpul de manevră în soluţionarea conflictului. Însă, de fapt, soluţionarea conflictului depinde de factori externi pe care RM nu-i controlează şi nu-i poate influenţa în mod cardinal - comportamentul Ucrainei şi cel al Rusiei.

Toţi aceşti factori de context pot crea probleme semnificative actualei guvernări, întărind poziţiile opoziţiei rusofile din partidul de guvernămînt şi din afara acestuia. În rest, şeful statului a făcut, de fapt, o trecere în revistă a realizărilor RM după lansarea la 27 august 2001 a proiectului său "Moldova Suverană", principalele teze ale căruia se refereau la: 1) soluţionarea conflictului transnistrean şi reîntregirea ţării, 2) edificarea naţiunii moldoveneşti polietnice şi polilingvistice, 3) întărirea cuceririlor democratice, consolidarea societăţii civile şi îndeosebi a autorităţilor judecătoreşti, 4) promovarea unei politici externe multivectoriale. Este evident că multe dintre sarcinile trasate în 2001 au suferit abordări şi schimbări substanţiale în 2005.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

În următoarele săptămîni inflaţia ar putea creşte...

Cu toate că ultimile două luni (iunie-august) au consemnat o deflaţia de 0,8% în iunie şi 1,1% în iulie, celor mai mulţi analişti şi economişti prognoza anuală de 8-10% li se pare o glumă. În primul rînd pentru că, în mod firesc, lunile de toamnă şi iarnă înseamnă inflaţie mai mare. Anul acesta pare a fi un an special, tocmai din cauza scumpirii carburanţilor şi cît de curînd a energiei electrice, ceea ce va face ca inflaţia să crească. Totodată, se estimează ca preţul gazelor naturale să crească uşor, influenţat şi de cotaţiile de pe piaţa internaţională.

...din cauza scumpirii carburanţilor, energiei electrice şi creşterii costurilor de producţie

În primul rînd, preţul energiei termice, care probabil va fi ajustat (majorat) din cauza scumpirii carburanţilor cînd va începe furnizarea agentului termic către consumatori, îşi va produce efectele, bineînţeles din moment ce statistica îl va lua în calcul la o nouă valoare. Felul în care va fluctua cotaţia internaţională la petrol reprezintă o altă îngrijorare pentru rata inflaţiei, avînd în vedere că benzina şi motorina influenţează aproape toate preţurile care intră în calculul acestei rate.

Majorarea salariilor funcţionarilor publici cu cca 30%, bani care, cel mai probabil, vor mari consumul - adică un alt potenţial stimul pentru inflaţie. În plus, şi costurile de producţie sînt în ascensiune, alimentate şi de o creştere a salariilor. Productivitatea este în scădere, şi dacă nu se vor face investiţii în tehnologie, economia va da semne de oboseală. Pentru BNM, care are ca principală ţintă stabilitatea preţurilor, scenariul descris mai sus nu este deloc bun.

2. Sistemul financiar-bancar

Banca Naţională a redus rata de bază a dobînzii...

Banca Naţională a redus cu 0,5% rata de bază aplicată la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni REPO de cumpărare pe termen de două luni a hîrtiilor de valoare de stat, efectuate în cadrul operaţiunilor de piaţa deschisă ale BNM. Potrivit deciziei Consiliului de Administraţie al BNM aceasta a fost stabilită la nivel de 12,5% anual. A fost diminuată cu 0,5% şi rata de bază la creditele acordate pe termen lung (mai mare de 5 ani), pînă la nivelul de 10,5% anual.

Probabil că BNM a modificat rata de bază ghidîndu-se de dinamica inflaţiei şi condiţiile actuale ale pieţei monetare. După deflaţia de 0,8% în iunie şi 1,1% în iulie, rata inflaţiei a cumulat în primele şapte luni 3,6%, faţă de o rată anuală prognozată de 8-10%. Micşorarea ratei de bază şi scăderea inflaţiei va atrage după sine diminuarea dobînzilor la depozite şi, respectiv, la creditele bancare. Pentru depozite, în iulie, rata medie a dobînzii pe sistemul bancar era de 12,96% (ianuarie 15,7%), iar pentru creditele acordate de băncile comerciale rata medie a dobînzii era de 19,32% (ianuarie 21,2%).

...s-ar putea ca şi băncile comerciale să opereze scăderi ale dobînzilor

În aceste condiţii plasarea economiilor în depozite bancare devine pe zi ce trece mai dezavantajoasa, cel puţin din perspectiva obţinerii unui profit sesizabil. Pentru perioada următoare, analiştii se aşteaptă la continuarea trendului de scădere a dobînzilor bancare. În viitorul apropiat este de aşteptat ca băncile să-şi anunţe reducerea dobînzilor la depozitele constituite în lei.

Este de aşteptat ca această tendinţă să continue, deşi probabil reducerile de dobînzi nu vor mai avea amploarea pe care au cunoscut-o în prima parte a anului¹. Oricum, avînd în vedere fiind conjunctura actuală precum şi faptul ca toate celelalte posibile puncte de interes ale Băncii Naţionale cu privire la evoluţia indicatorilor economici vor fi subordonate de acum înainte obiectivului de inflaţie, nu poate fi vorba de creşteri ale dobînzilor în perioada următoare.

Rezervele valutare ale BNM ar putea ajunge pînă la 600 milioane USD la sfîrşit de an

În acelaşi timp, rezervele valutare ale Moldovei au atins, la sfîrşitul lunii iulie, nivelul de 506,5 milioane USD, după o creştere lunară de cca 5%. Banca Naţională a Moldovei a cumpărat, în luna iulie, de pe piaţa interbancară 23,3 milioane USD, cu cca 7 milioane USD mai mult decît în iunie. În condiţiile unei oferte semnificative de valută pe piaţa valutară internă, generată în mare parte de transferurile efectuate de moldovenii care muncesc peste hotare şi în cazul în care tendinţele se vor menţine, pînă la sfîrşitul lui 2005 rezervele valutare internaţionale ar putea să atingă cifra de 600 milioane USD.

La sfîrşitul anului 2004 rezervele valutare erau în sumă de 470,3 milioane USD, faţă de 302,2 milioane USD la finele anului 2003 şi 268,5 milioane USD la sfîrşitul anului 2002. În anul 1998 rezervele erau de 365,7 milioane USD, însă în urma crizei financiare ruse acestea s-au redus de circa 2,5 ori, astfel că Banca Naţională a avut nevoie de mai mulţi ani pentru a recupera poziţia pierdută.

3. Comerţul exterior

În ciuda interdicţiilor aplicate de Federaţia Rusă...

În perioada ianuarie-iunie 2005 ponderea produselor alimentare, băuturilor alcoolice, celor nealcoolice şi tutunului din totalul mărfurilor moldoveneşti destinate exportului a constituit 36% fiind în creştere cu 13,6% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Valoarea bănească a acestora se estimează la cca 190 milioane USD.

...ponderea produselor alimentare destinate exportului este în creştere

În ciuda interdicţiilor, aplicate de Federaţia Rusă, şi a unor bariere tarifare şi netarifare, piaţa din spaţiul CSI rămîne a fi prioritară pentru produsele alimentare şi băuturile alcoolice din Republica Moldova. Datele BNS arată că T1'2005 livrările pe această piaţă au totalizat 89% din exporturile moldoveneşti de produse alimentare, băuturi alcoolice, nealcoolice şi tutun.

Exporturile în ţările UE constituie ceva mai mult de 5%, iar în ţările Europei Centrale şi de Est - de 4%. Unii experţi afirmă că aceste pieţe sînt excesiv de protecţioniste, pe de o parte, iar pe de alta parte, precum că produsele moldoveneşti nu corespund standardelor europene de calitate.

În prima jumătate a anului importurile au crescut mai rapid decît exporturile, respectiv cu 27,7% faţă de 13,6% în ianuarie-iunie 2004. Circa 54% din produsele alimentare, băuturile alcoolice, nealcoolice şi tutun sînt importate din ţările CSI, iar 22,7% din ţările Uniunii Europene, 13,5% - din ţările Europei Centrale şi de est, iar estul din alte ţări.

...însă deficitul comercial pare să depăşească 30% din valoarea anuală a PIB-ului

În această ordine de idei, Biroul Naţional de Statistică arată pentru primele şase luni ale anului un sold negativ al balanţei comerciale de cca 500 milioane USD faţă de nivelul de 312,6 milioane USD, înregistrat pentru perioada similară a anului trecut. Astfel, previziunile analiştilor, care anticipau după 6 luni un sold negativ de pînă la 400 milioane USD au fost peste aşteptări.

Comerţul exterior al Moldovei a constituit în ianuarie-iunie 2005 1,52 miliarde USD (cifrele nu atestă şi operaţiunile de export-import ale întreprinderilor şi organizaţiilor din stînga Nistrului). Exporturile au înregistrat în ianuarie-iunie 507,1 milioane USD, pe cînd importurile au fost de 1,65 miliarde USD.

Deficitul comercial al Republicii Moldova cu partenerii comerciali din ţările Uniunii Europene a fost, în şase luni ale anului, de 191 milioane USD, cu ţările CSI - de 148,1 milioane USD, cu ţările Europei Centrale şi de Est - de 48,6 milioane USD. Cel mai mare deficit al balanţei comerciale Moldova l-a avut cu Ucraina - cca 190 milioane USD.

Avînd în vedere scăderea marjei de profit a exportatorilor şi scăderea investiţiilor în ramurile exportatoare, în opinia noastră, deficitul comercial la sfîrşitul anului va depăşi 30% din PIB. Riscam să vedem fuga capitalului străin şi deprecierea leului. Pare a fi un scenariu, şi nu unul improbabil.

4. Moldova şi lumea

Moldova este restanţiera CSI la mai mulţi indicatori economici

Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI, Republica Moldova este restanţieră la unii indicatori economici înregistraţi în prima jumătate a anului 2005, inclusiv în dezvoltarea transporturilor, industriei sau nivelul inflaţiei.

Cu un regres de 19% în transportul mărfurilor pentru prima jumătate a anului, Moldova încheie topul CSI la acest indicator. Descreşteri ale transporturilor de mărfuri au mau înregistrat doar Kîrgîzstan (-3,9%) şi Ucraina (-1,9%). Restul statelor membre ale CSI au sporit transporturile, cea mai mare creştere fiind realizată în Georgia (+9%).

În ceea ce priveşte creşterea în industrie, Moldova se situează pe poziţia a treia de la coadă cu o creştere de 4,6% în T1'2005 devansînd iarăşi doar Kîrgîzstanul (-9,8%) şi Rusia (+4%). Cea mai înaltă creştere industrială, de 20,1%, s-a înregistrat în Azerbaidjan.

În "topul" inflaţiei Moldova se situează pe locul şapte printre cele zece state ale CSI ce au prezentat date cu privire la indicele preţurilor de consum (IPC). În prima jumătate a anului în Moldova s-a înregistrat o inflaţie de 4,7%, creşterea preţurilor fiind mai mică doar ca în Azerbaidjan (4,8%), Ucraina (6,4%) şi Rusia (8%). Cea mai mică inflaţie a fost consemnată în Georgia (0,7%).

Problema transnistreană

La 30 iulie Guvernul Republicii Moldova a adoptat două hotărîri în regim de urgenţă: 1) "Privind confirmarea garanţiilor principale pentru populaţia Transnistriei"; şi 2) "Cu privire la regularizarea fluxurilor de mărfuri ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei". Hotărîrile constituie iniţiative ale Preşedintelui Voronin şi au fost adoptate în vederea executării Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al Transnistriei adoptate de Parlament la 22 iulie 2005.

Garanţiile adoptate de către cabinetul de miniştri se referă la drepturile de proprietate ale persoanelor fizice şi juridice din Transnistria la data intrării în vigoare a legii în cauză, păstrarea nivelului de protecţie socială actual şi accesul la alte servicii sociale pentru toate categoriile de populaţie din Transnistria. În plus, este garantată menţinerea locurilor de muncă pentru colaboratorii departamentelor de forţă ale Transnistriei, angajaţilor procuraturii, judecătoriilor, avocaturii, cu păstrarea vechimii de muncă, precum şi accesul acestora la funcţii similare în organele din dreapta Nistrului.

Potrivit celei de-a doua hotărîri, agenţii economici din Transnistria vor avea posibilitatea să obţină documentele necesare pentru efectuarea operaţiunilor de export-import pentru o perioadă de şase luni. Acestea vor obţine coduri IDNO şi vor fi înscrise provizoriu în Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. Procedurile vamale şi controlul vamal privind mărfurile de export-import introduse şi scoase din Transnistria vor fi efectuate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Hotărîrea aprobată de Guvern conţine precizări şi în ceea ce ţine de restituirea sumelor drepturilor de import, obţinerea formularelor pentru certificatele de origine a mărfurilor şi alte aspecte ale activităţilor de comerţ exterior.

Potrivit textului hotărîrii, reluarea evidenţei agenţilor economici în vederea obţinerii documentelor pentru efectuarea operaţiunilor de export-import se face în scopul reintegrării ţării, depăşirii consecinţelor conflictului, precum şi în legătură cu apropiata instituire a controlului internaţional şi a monitorizării segmentului transnistrean de frontieră între Republica Moldova şi Ucraina.

Anterior Guvernul Ucrainei a publicat o serie de decizii, dar care nu au intrat încă în vigoare, cu privire la reglementarea activităţii de export-import la frontiera moldo-ucraineană, potrivit cărora transportarea mărfurilor din Moldova se poate face doar cu acte vamale pe care figurează ştampila RM, iar mărfurile care sosesc din regiunea transnistreană pe teritoriul Ucrainei vor putea trece doar prin punctele de control la care este prezentă vama Moldovei.

Cele două hotărîri guvernamentale au fost lansate la 29 iulie în cadrul şedinţei de închidere a sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului de către Preşedintele Voronin, care a menţionat că "chestiunea garanţiilor pentru populaţia Transnistriei, obiectivul legalizării economiei Transnistriei în spaţiul juridic al Moldovei, constituie cele mai importante obiective ale perioadei imediat următoare. ... Trebuie să le spunem limpede şi fără echivoc locuitorilor din Transnistria că reunificarea ţării este un avantaj pentru fiecare locuitor, că nu trebuie şi nu vor exista pierderi materiale şi sociale în urma reintegrării". Preşedintele a cerut Legislativului să adopte, pînă la 10 octombrie 2005, întreaga bază legislativă necesară pentru respectarea garanţiilor.

Hotărîrile guvernamentale se înscriu în eforturile declarate ale actualei guvernări de la Chişinău de a acorda asistenţă umanitară, politică şi economică populaţiei din Transnistria. Nu este însă clar de unde va găsi Chişinăul mijloacele financiare pentru aplicarea în practică a garanţiilor adoptate, în special cele care se referă la protecţia socială. În plus, apar mai multe semne de întrebare în ceea ce priveşte garantarea drepturilor de proprietate ale persoanelor fizice şi juridice, în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău au declarat în repetate rînduri drept nelegitim procesul de privatizare desfăşurat de mai mulţi ani în regiunea transnistreană.

Relaţii externe

• Atitudinea autorităţilor Federaţiei Ruse faţă de regimul separatist din Transnistria şi trupele ruse dislocate în această regiune rămîn a fi principalele surse de discordie între RM şi Rusia. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a reacţionat la declaraţiile ministrului apărării al Federaţiei Ruse, Serghei Ivanov, referitoare refuzul retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova prin emiterea unui comunicat de presă în care se afirmă: a) "poziţia Chişinăului referitor la retragerea necondiţionată a trupelor şi muniţiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în strictă conformitate cu înţelegerile de la Istanbul rămîne la fel de fermă; b) declaraţiile ministrului Ivanov consună şi cu alte recente afirmaţii ale autorităţilor de la Moscova, care nu doresc să arate că sînt gata să se afilieze noilor realităţi strategico-politice existente în lumea contemporană; c) invocînd funcţiilor de pacificare şi a celei de pază şi păstrare a armamentelor stocate pe teritoriul RM în contextul unui pretins mandat al forţelor staţionate ilegal pe teritoriul RM, ministrul rus arată o necunoaştere a înţelegerilor care există între RM şi Federaţia Rusă; d) afirmaţiile demnitarului rus întrec limitele normalităţii şi sînt în detrimentul menţinerii, consolidării şi continuării edificării unor bune relaţii între cele două state; e) frecventele referinţe ale autorităţilor ruseşti la poziţia liderilor separatişti, favorabile staţionării trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, sugerează că Federaţia Rusă ar urma să clarifice pentru cetăţenii săi aflaţi cu reşedinţa în alt stat ce prescrie regimul cetăţeniei, cît şi alte norme aferente acestui regim".

• Ministerele apărării RM şi Slovaciei au semnat un acord de colaborare în domeniul militar. Partea slovacă s-a arătat disponibilă să ofere asistenţă RM în: a) reformarea armatei; b) crearea unui contingent mixt de militari slovaci şi moldoveni, capabili să ofere asistenţă umanitară în zonele de conflict.

• În perioada 24-30 august la Chişinău s-a aflat un grup de experţi ai Comisiei Europene pentru a discuta pe marginea proiectului Memorandumului privind statutul viitoarei misiuni europene de monitorizare a graniţei moldo-ucrainene. Potrivit unui interviu acordat de către Patrick Child, şef al biroului Comisarului UE pentru Relaţii Externe, postului de Radio Europa Liberă, experţii europeni urmau să lucreze la Chişinău, Kiev şi pe teren pe porţiunea transnistreană a frontierei moldo-ucrainene. Rezultatul activităţii urma să fie convenirea asupra variantei finale a textului Memorandumului cu privire la statutul şi funcţiile misiunii respective.

  Misiunea experţilor europeni este un răspuns la scrisoarea comună a preşedinţilor RM şi Ucrainei din 2 iunie 2005, adresată Comisiei Europene în vederea acordării suportului în securizarea frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al acesteia. Proiectul Memorandumului prevede că această misiune urmează să activeze permanent o perioadă îndelungată la punctele de control de pe teritoriul ucrainean, experţii europeni avînd posibilitatea să participe ca observatori la întreg procesul de control vamal şi de grăniceri sau al altor servicii.

  Autorităţile ucrainene nu sînt însă de acord cu monitorizarea permanentă a porţiunii de hotar, pledînd pentru o misiune temporară. Potrivit lui Dmitri Tkaci, negociatorul principal din partea Ucrainei pentru problema transnistreană, divergenţile dintre poziţia Chişinăului şi Kievului sugerează că Comisia Europeană ar trebui să semneze acorduri separate cu RM şi Ucraina, dat fiind faptul că un acord tripartit ar fi extrem de dificil să poată fi semnat.

  Cu o săptămînă înaintea sosirii experţilor europeni la Chişinău, Preşedintele Voronin oferise un interviu revistei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung în care afirmase că o misiune provizorie de monitorizare a segmentului transnsitrean ar fi lipsită de eficacitate pe motiv că "pentru actele de contrabandă sînt necesare cinci minute, şi nu 24 de ore". Această atitudine a Preşedintelui Voronin ar putea fi o reacţie la afirmaţiile liderului separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, că l-ar fi convins pe Preşedintele ucrainean, în cadrul întîlnirii cu acest din luna iulie, să anuleze hotărîrea din 26 mai 2005 a primu-ministru ucrainean, Iulia Timoşenco, de a permite exportul mărfurilor transnistrene prin teritoriul ucrainean doar în baza actelor perfectate în conformitate cu legislaţia RM.

  Astfel, poate fi înţeles faptul că Preşedintele Vladimir Voronin s-a arătat mulţumit de proiectul Memorandumului Comisiei Europene. Voronin şi-a exprimat recunoştinţă faţă de UE pentru acest proiect, menţionînd că: a) implicarea UE în securizarea frontierei moldo-ucrainene poate spori siguranţa regională; b) va ajuta RM şi Ucraina să aplice standardele europene în domeniul controlului de grăniceri, vamal şi fiscal; c) va contribui la atingerea obiectivului de întregire a RM.

Studii, analize, comentarii

Summit-ul CSI de la Kazani
Igor Boţan, 1 septembrie 2005

Contextul politic internaţional creează premise prielnice pentru fortificarea poziţiilor Rusiei în cadrul CSI

»»»

Şomajul: un blestem al tranziţiei
Valeriu Prohniţchi, EXPERT-GRUP, 1 septembrie 2005

Statistica spune că şomajul îi afectează în mod deosebit pe cei cu vîrsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani

»»»