versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

Priorităţile activităţii parlamentare, Sergiu Grosu
Piaţa imobiliară se află în blocaj, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri

La 7 septembrie Guvernul a adoptat o hotărîre prin care a acceptat numirea lui Vasile Sturza în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, rechemîndu-l concomitent din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Bulgară, precum şi din funcţiile deţinute prin cumul.

Timp de jumătate de an funcţia de ambasador în Federaţia Rusă a fost vacantă după ce Vladimir Ţurcan a fost ales ca deputat în Parlament, iar ulterior şi preşedinte al Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi. Perioada îndelungată de vacanţă a funcţiei se explică, într-un fel, prin situaţia de criză în cadrul relaţiilor moldo-ruse şi căutarea unei persoane care ar putea contribui la redresarea ei, numirea lui Sturza fiind de fapt agreată şi de mediile oficiale ruseşti.

Vasile Sturza deţine o experienţă politică bogată, activînd 4 ani în funcţia de Ministru al Justiţiei, după care cîţiva ani a exercitat funcţia de reprezentant al Republicii Moldova în procesul de negocieri pe problema transnistreană. Probabil că această din urmă experienţă şi relaţiile bune cu diverşi diplomaţi ruşi au contribuit la propunerea sa în funcţia respectivă şi acceptarea fără rezerve a candidaturii de către conducerea Federaţiei Ruse. În prezent rămîn vacante cîteva funcţii de conducător al misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova: în Polonia; Portugalia; Bulgaria; Azerbaidjan ş.a.

1.2. Hotărîri

• La şedinţa Guvernului din 30 august a fost examinată problema perfectării actelor de cetăţenie a Republicii Moldova pentru locuitorii din regiunea transnistreană. La indicaţia preşedintelui Voronin s-a luat decizia ce prevede că începînd cu 10 septembrie şi pînă la finele anului curent persoanele ce locuiesc în partea stîngă a Nistrului şi au dreptul la cetăţenia Republicii Moldova vor putea să şi-o confirme în oricare din subdiviziunile teritoriale de evidenţă ale populaţiei, primind şi buletine de identitate în mod gratuit.

  Preţul unei asemenea decizii nu a fost determinat în prealabil, iar obiecţiile referitoare la caracterul discriminatoriu al deciziei nu au fost luate în consideraţie de şeful cabinetului de miniştri, care a apreciat hotărîrea drept "unicală în lume" şi de aceea, necesară a fi adoptată cu unanimitate de voturi, lucru care şi s-a şi întîmplat.

  În prezent perfectarea buletinului de identitate în termen de 20 de zile costă 125 lei; în termen de 5 zile - 250 lei; în termen de 24 de ore - 500 lei. Anterior partidele din opoziţie şi grupuri reprezentative de cetăţeni au adus critici dure la adresa departamentului responsabil de întocmirea actelor de identitate, solicitînd micşorarea costului exagerat al acestora, reorganizarea activităţii întreprinderilor executoare şi rezilierea contractelor cu firmele private străine cărora li se rambursează permanent plăţi considerabile pentru utilajul la care se produc actele de identitate. Solicitările de reducere a costului actelor de identitate măcar pentru copiii în vîrstă de pînă la 16 ani (obligatorii pentru ieşire din ţară ca rezultat al modificării legislaţiei în anul 2004) au rămas şi ele fără reacţie din cauza invocării lipsei resurselor bugetare disponibile.

• La aceeaşi şedinţă Guvernul a aprobat proiectul de decret al Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la desfiinţarea Ambasadei Republicii Moldova în Republica Uzbekistan, desfiinţare motivată prin ineficienţa acestei structuri diplomatice şi ieşirea Uzbekistanului din cadrul GUUAM. O altă cauză a modificărilor respective ar fi deschiderea Ambasadei Republicii Moldova în Azerbaidjan, situaţie marcată de aprofundarea relaţiilor politice şi economice cu această ţară, care în cele din urmă a devenit şi principalul investitor în construcţia terminalului petrolier de la Giurgiuleşti.

• Tot în ziua de 7 septembrie Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la reglementarea activităţilor de cultivare a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope. Conform acestui document normativ, cultivarea macului somnifer, a cînepei, arbustului coca şi alte asemenea plante se va permite persoanelor fizice şi juridice înregistrate în calitate de întreprinzători, pentru scopuri ştiinţifice sau producerea seminţelor doar după obţinerea aprobării organismului de control specializat despre corespunderea tuturor condiţiilor şi reglementărilor tehnice în domeniu.

  Domeniul respectiv este reglementat de Legea cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor (nr.382/06.05.1999), articolul 49 al căreia obliga Guvernul ca, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a respectivei legi (15 octombrie 1999) să aprobe Regulamentul circulaţiei substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Hotărîrea Guvernului nr. 411 din 07.04.2003 cu privire la aprobarea Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2003-2004 obliga la elaborarea şi adoptarea mai multor acte normative în domeniu pînă la finele anului 2004.

• Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea legii cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice. Modificările vor stabili mecanismul de restituire a bunurilor confiscate de la persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate. Legislaţia în vigoare prevede dreptul acestor persoane la restituirea bunurilor în natură, iar în cazul imposibilităţii unei asemenea restituiri beneficiarul trebuie să primească o compensaţie. Anume mecanismul de acordare a unor asemenea compensaţii a făcut anterior obiectul unor conflicte soldate cu contestarea în Curtea Constituţională şi declararea ca neconstituţională a Hotărîrii de Guvern ce reglementa cuantumul şi mecanismul de acordare a compensaţiilor.

  Modificările propuse prevăd că valoarea bunurilor care nu depăşeşte 50 de mii lei va fi achitată în decurs de un an. Valoarea bunurilor care depăşeşte suma de 50 de mii lei, dar nu este mai mare de 200 de mii lei va fi achitată în termen de trei ani, iar valoarea bunurilor de peste 200 de mii lei va fi achitată în perioadă de cinci ani. Cuantumul total al implementării proiectului se estimează la peste 1 miliard de lei care va fi alocat treptat din bugetul de stat. Pînă în prezent Republica Moldova a fost sancţionată de cîteva ori de către CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pentru faptul nerestituirii averii persoanelor represate.

• La şedinţa din 7 septembrie Guvernul a mai audiat informaţia cu privire la rezultatele activităţii instituţiilor responsabile de realizarea Programului de combatere a transportului ilicit de călători în anul 2004 şi trimestrul I al anului 2005. S-a constatat că măsurile întreprinse de Ministerul Transportului, Inspectoratul Fiscal de Stat şi alte instituţii antrenate în combaterea traficului ilicit de călători au fost puţin efective. Pierderile rezultate din neîncasarea plăţilor în buget sînt foarte mari, în plus mai continuă să crească şi numărul de accidente rutiere comise de transportatori ilegali.

  Încă la 5 august 2002 Guvernul a aprobat un Program de combatere a transportului ilicit de călători, care prevedea, între altele:

  • amplasarea a cel puţin 5 gări auto în municipiul Chişinău;
  • elaborarea unui "mecanism de reziliere a contractelor" de arendă cu gările auto;
  • deschiderea rutelor şi curselor suplimentare "în direcţiile în care circulă transportul ilicit de călători";
  • exercitarea controlului permanent asupra activităţii întreprinderilor de transport auto etc.

• Prim-ministrul Vasile Tarlev a prezidat şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană. În cadrul acesteia a fost aprobat Raportul de evaluare a implementării Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană şi Programul naţional de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE. La şedinţă a fost remarcată implicarea activă a ministerelor în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE, Raportul intern de evaluare semestrială a implementării Planului de Acţiuni urmînd a fi prezentat Uniunii Europene în luna septembrie.

  Şeful cabinetului de miniştri a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene să urgenteze în comun cu Ministerul Economiei şi Comerţului aprobarea acordului de comerţ asimetric între Moldova şi Uniunea Europeană. Premierul s-a referit şi asupra necesităţii atragerii mai active în procesul de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE a autorităţilor administraţiei publice locale, societăţii civile şi asociaţiilor obşteşti interesate.

• Sub egida Primului-ministru s-a desfăşurat şi o şedinţă ce ţine de asigurarea securităţii aeronautice în Aeroportul Internaţional Chişinău. Conform deciziilor luate de Consiliul Suprem de Securitate s-a elaborat un plan redresare a securităţii aeronautice în Aeroportul Internaţional Chişinău. Pentru aplanarea situaţiei a fost creat un grup de lucru ce va examina legalitatea activităţii tuturor agenţilor economici de pe teritoriul aeroportului şi va formula propuneri de soluţionare a problemelor legate de asigurarea securităţii aeronautice.

  Acum un an şi ceva în urmă, Consiliul Suprem de Securitate a mai examinat situaţia de la Aeroportul Internaţional Chişinău. Ca urmare a mai multor încălcări ce s-au depistat a fost destituită conducerea acestuia, precum şi conducătorii subdiviziunilor vamale şi ale poliţiei ce activau pe teritoriu. Ulterior s-au constatat şi nereguli grave în activitatea Companiei de Stat "Air Moldova", fiind intentat un dosar penal care s-a soldat cu arestarea întregii conduceri a Companiei. Recent, mass-media a difuzat o ştire despre prăbuşirea în Congo a unei aeronave ce aparţinea Republicii Moldova, ştire infirmată pînă la urmă de conducerea Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile şi Procuratura Generală.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Preţurile la carburanţi au explodat din nou...

Staţiile PECO din Republica Moldova au operat, săptămîna trecută, cea mai importantă scumpire a benzinei şi motorinei din acest an. Preţurile la benzină au crescut cu circa 16%, iar la motorină - cu peste 6%. Preţurile la carburanţi au crescut semnificativ, în ciuda faptului că în ajun, la 5 septembrie, premierul Vasile Tarlev a participat la o şedinţă cu importatorii de produse petroliere în cadrul căreia a s-a pronunţat pentru reexaminarea Regulamentului de funcţionare a pieţei petroliere în scopul simplificării acestuia şi stabilirea unor reguli clare în domeniu. Şeful cabinetului de miniştri a optat ca toate taxele aplicate la comercializarea produselor petroliere în staţiile PECO să fie reduse la maxim posibil şi comasate în vederea facilitării procedurii de administrare a acestora.

...factor ce ar putea duce la creşterea inflaţiei

Importatorii de produse petroliere au motivat scumpirea prin creşterea preţurilor la bursele internaţionale. Aceştia nu exclud cît de curînd o nouă majorare a preţurilor la combustibili. Este cert că felul în care va fluctua cotaţia internaţională la petrol ar reprezenta o îngrijorare pentru rata inflaţiei din Moldova, avînd în vedere că benzina şi motorina influenţează aproape toate preţurile care intră în calculul acestei rate şi respectiv a costurilor producţiei finite, care pînă la urmă îl vor afecta şi pe consumatorul de rînd.

...cu toate că în august aceasta a înregistrat o valoare de doar 0,2%

În acelaşi timp, potrivit datelor BNS, rata inflaţiei pentru luna august a fost de 0,2%. Cumulativ, pentru cele opt luni ale anului curent s-a înregistrat o inflaţie de 3,7%. Indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a scăzut cu 0,6%, cel pentru produsele nealimentare a crescut cu 1,3%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 0,3%.

2. Finanţe publice

Guvernul prognozează pentru 2006 o creştere de 6,5%

Recent, Ministerul Finanţelor a prezentat prima versiune a proiectului Legii Bugetului pentru anul viitor. Astfel, la capitolul venituri sînt prevăzute cca 9,68 miliarde lei (cca 770 milioane USD), iar la cheltuieli de cca 9,78 miliarde lei (cca 778 milioane USD). MF a făcut aceste calcule avînd în vedere că în 2006 produsul intern brut (PIB) va creşte cu 6,5% faţă de cel şi o rată a inflaţiei de 10%.

La prezentarea proiectului de buget pentru 2006 şeful cabinetului de miniştri a declarat că pentru anul viitor este necesară optimizarea politicii fiscale, inclusiv prin aplicarea impozitului unic în agricultură pe întreg teritoriul ţării. În acelaşi timp se propune scutirea de plata impozitului pe venit a producătorilor agricoli pe un termen de pînă la 5 ani, crearea fondurilor de subvenţionare a ramurii zooveterinare şi a celei de producere a zahărului. Proiectul bugetului pentru anul 2006, însoţit şi de o serie de materiale adiţionale, a fost plasat pentru discuţii şi formularea propunerilor pe pagina oficială.

3. Sistemul financiar-bancar

Aprecierea leului a dus la diminuarea datoriei externe...

Datoria externă publică şi garantată de stat s-a redus în luna iulie cu 15,7 milioane USD ca urmare a aprecierii dolarului faţă de alte valute cît şi a aprecierii leului faţă de dolar, diferenţa de curs a atins, spre exemplu, 4,78 milioane USD. Datoriile în dolari SUA au o pondere importantă în structura datoriei publice externe.

...totodată însă vor avea de suferit exportatorii

Fireşte că, pe de o parte, aceasta nu este tocmai o veste proastă, compoziţia datoriei externe a Moldovei - preponderent denominată în dolari - ar constitui un avantaj în rambursarea acesteia la un curs extrem de favorabil. Pe de altă parte, ca urmare a aprecierii leului faţă de dolar vor avea de suferit exportatorii care vor încasa venituri mai mici din export, în acelaşi timp vor creşte importurile ceea ce va agrava deficitul comercial, deficit care şi în actuala conjunctură de piaţă este extrem de mare. Riscurile într-o atare direcţie sînt imense şi deosebit de palpabile.

Statistica Băncii Naţionale arată că stocul datoriei externe private negarantate de stat, în luna iulie a constituit 479,4 milioane USD, faţă de 480,3 milioane USD în iunie. Cheltuielile de la bugetul de stat în prima jumătate a anului 2005 pentru plata serviciului datoriei externe au fost de cca 121 milioane de lei (21 milioane USD). Din acestea 10,8 milioane USD reprezintă rambursări directe a datoriilor Guvernului faţă de creditorii străini, iar 10,2 milioane USD plata dobînzii la împrumuturile externe.

4. Comerţ exterior

În ianuarie-iulie 2005 deficitul comercial a ajuns la cca 600 milioane USD...

Deficitul comercial al Republicii Moldova, după şapte luni a.c., a înregistrat o valoare de cca 600 milioane USD, fiind în creştere cu peste 220 milioane USD sau de 1,6 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

...determinat în mare parte printr-o slabă capacitate de competiţie în exterior a ţării

Deficitul comercial a depăşit şi volumul exporturilor din Republica Moldova, realizate în perioada ianuarie-iulie 2005, exporturi ce sunt estimate la cca 595 milioane USD. Este o situaţie de departe ciudată atunci cînd deficitul este mai mare decît exporturile, situaţie cu care probabil se confruntă puţine state. Aceasta ne vorbeşte despre o piaţă internă încă neeficientă şi slaba capacitate de competiţie în exterior a ţării în ansamblu.

...pe fundalul unor importuri masive

În primele şapte luni, exporturile moldoveneşti au crescut cu doar 10% în timp ce importurile au avansat cu cca 30%, cifrîndu-se la cca 1,2 miliarde USD. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât deja sub pragul de 50% şi s-a situat în ianuarie-iulie 2005 la nivelul de 49,8%, faţă de 58,8% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Importurile din Europa Centrală şi de Est au crescut cel mai mult, cu peste 39%, din UE - cu 30,2%, iar din CSI - cu 20,2%.

5. Piaţa muncii

Aproape jumătate din populaţia economic activă prestează munci agricole...

Cel mai mare număr din populaţia Moldovei economic activă este angajată în agricultură. În primele sase luni ale anului curent cca 43% din 1,4 milioane de cetăţeni ocupaţi în economia naţională au activat în sectorul agrar. Datele Biroului Naţional de Statistică mai arată ca 12% din populaţie lucrau în industrie, 11,8% -în comerţ, iar 12,5% - în medicina si sistemul educaţional.

...iar cea mai înaltă rată de ocupare se atestă în rîndul persoanelor cu studii medii speciale

Aproape jumătate din cei angajaţi (48%) activează în cadrul întreprinderilor private, iar cca 24% din cetăţeni sînt antrenaţi în sectorul public. Cea mai înaltă rată de ocupare se atestă în rîndul persoanelor cu studii medii speciale - 48%, iar cei cu studii superioare - 16,1%. Totodată, la începutul lunii iulie erau înregistraţi oficial 96 mii de şomeri, cu 8,7% mai puţini faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar rata şomajului fiind de 6,6%. Cca 56% din şomeri sînt bărbaţi. Perioada medie de aflare în şomaj este de 25 de luni.

6. Moldova în lume

Moldova pierde poziţii după indicele dezvoltării umane (IDU)

Potrivit Raportului Dezvoltării Umană al ONU pentru 2005, Republica Moldova se situează pe locul 115 după indicele dezvoltării umane (IDU) coborînd cu două poziţii faţă de anul trecut.Diminuarea ratingului Moldovei s-a produs, în mare parte, de reducerea veniturilor pe cap de locuitor în raport cu capacitatea de cumpărare în timp ce celelalte dimensiuni principale al IDU, cum sînt speranţa de viaţă şi educaţia au rămas au rămas la acelaşi nivel. Moldova se află pe locul 143 din 177 de ţări în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor.

Moldova este devansată de Mongolia dar este plasată înaintea Hondurasului. În comparaţie cu alte ţări membre ale CSI ţara noastră se află pe penultimul loc situîndu-se înaintea Tadjikistanului, stat aflat pe locul 122 din numărul total de 177. Ţările-membre CSI şi cele din Africa de Sud au degradat cel mai mult în dezvoltarea umană. În particular, Raportul 2005 constată că Federaţia Rusă a pierdut la dezvoltarea umană 15 poziţii, Ucraina a coborât cu 17 poziţii, iar Tadjikistanul cu 21. România a avansat cu cinci trepte, situîndu-se pe poziţia 64.

Problema transnistreană

• În perioada 31 august-2 septembrie în regiunea transnistreană au avut loc manifestaţii de celebrare a aniversării a 15-a a "statului transnistrean". Tonul manifestărilor l-a dat liderul transnistrean, Igor Smirnov, care a ţinut o conferinţă de presă la 31 august. "Numai statalitatea Transnistriei este garanţia vieţii şi securităţii locuitorilor regiunii" a declarat Smirnov în cadrul conferinţei de presă, calificînd politica Moldovei faţă de regiunea transnistreană drept "jaf politic sub drapelul democraţiei şi respectării drepturilor omului". Smirnov şi-a reiterat disponibilitatea de a relua negocierile politice cu Republica Moldova, dar numai pe picior de egalitate, şi s-a arătat dispus să ofere toate hotarele şi întreprinderile pentru monitorizare, declarînd că în Transnistria există "toate premisele pentru contracararea contrabandei la frontieră".

  Smirnov a mai declarat că operaţiunea de menţinere a păcii din regiune trebuie să se desfăşoare sub conducerea Rusiei, deoarece "poporul are încredere în pacificatorii ruşi" şi Rusia a fost întotdeauna prezentă în regiune. Referindu-se la alegerile în legislativul local programate pentru decembrie 2005, Smirnov a declarat că acestea vor avea loc "potrivit legilor Transnistriei". "Am invitat observatori străini să monitorizeze alegerile şi am făcut totul ca acestea să fie deschise. Comunitatea internaţională poate să le recunoască sau nu," a mai spus Smirnov.

  Principalele festivităţi au inclus o adunare festivă la 1 septembrie, la care au participat mai mulţi deputaţi ai Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, un spectacol despre istoria Transnistriei şi o paradă militară, ambele desfăşurate la 2 septembrie. În plus, au fost puse în circulaţie trei monede comemorative din aur şi argint consacrate aniversării. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al liderului transnistrean, reprezentanţi ai peste 30 de instituţii mass-media din străinătate au fost acreditaţi la festivităţi, inclusiv BBC, Reuters şi France-press. La festivităţi au participat delegaţii din Abhazia, Carabahul de Munte şi Osetia de Sud, dar şi o delegaţie din Federaţia Rusă în frunte cu vicepreşedintele Dumei de Stat, Serghei Baburin.

  Într-un interviu acordat agenţiei oficiale de ştiri transnistrene Olvia-press, acesta din urmă a definit Transnistria drept "o realitate geopolitică" declarînd că Moldova şi Transnistria sînt în prezent "două state diferite care au apărut pe ruinele fostei RSSM". Referindu-se la o schimbare a "ideologiei puterii" la Moscova, Baburin şi-a exprimat speranţa că, deja în cadrul actualului mandat al Preşedintelui Putin, Transnistria va fi recunoscută ca stat independent şi suveran.

  De menţionat că în aceiaşi perioadă reprezentatul Rusiei la negocierile pentru reglementarea diferendului transnistrean, Ambasadorul cu Misiuni Speciale al MAE din Federaţia Rusă, Valeri Nesteruşkin, a declarat la Moscova că deocamdată nu există toate condiţiile necesare evacuării trupelor ruse din regiunea transnistreană. Printre "condiţiile necesare" evacuării Nesteruşkin a menţionat existenţa unui dialog politic activ între părţile implicate în conflict, care ar permite o interacţiune bine organizată şi constructivă cu autorităţile locale în procesul evacuării. În acelaşi timp, Nesteruşkin a declarat că Rusia îşi va retrage armata doar atunci cînd se va asigura că "Tiraspolul nu va fi impus cu forţa să accepte anumite condiţii inacceptabile".

• În perioada de referinţă s-au mai produs şi alte evenimente ce au vizat situaţia de reglementare a diferendului transnistrean. La Bucureşti, spre exemplu, au fost lansate două iniţiative referitoare la starea negocierilor şi propuneri privind posibile evoluţii ale situaţiei în domeniu.

  Societatea Academică Română, în scrierea Rapoarte politice preliminare (SAR Policy Brief no.16), a lansat proiectul "Cum putem ajuta Moldova să se ajute pe sine". În opinia autorilor acestui raport, promovarea intensivă a problemei transnistrene în contextul politic actual poate fi contraproductivă pentru interesele de securitate ale României şi pentru consolidarea Republicii Moldova.

  Se consideră că Moldova trebuie să progreseze pe calea integrării europene aşa cum a făcut-o Ciprul faţă de partea ocupată de Turcia, iar soluţionarea conflictului poate redeveni o prioritate cînd România va fi membru a UE. Pînă atunci Republica Moldova trebuie să-şi orienteze politica mai mult spre Vest decît spre Est şi să se pregătească serios pentru integrarea în UE. În esenţă, proiectul propune autonomizarea Moldovei faţă de Transnistria şi izolarea acesteia prin un embargo internaţional.

• În aceeaşi perioadă deputatul Adrian Severin a prezentat la Bucureşti raportul de analiză politică elaborat de Institutul "Ovidiu Şincai", întitulat "Transnistria - Evoluţia unui conflict îngheţat şi perspective de soluţionare". Documentul propune factorilor responsabili din România să-şi îndrepte eforturile asupra "decuplării Transnistriei ca teritoriu al Republicii Moldova şi plasării acestuia într-un regim asemănător celui aplicat provinciei Kosovo". Ulterior, după plasare sub protectorat internaţional, se va urmări aplicarea Politicii celor 3D - demilitarizare, democratizare, decriminalizare. Concomitent, va trebui lansat un proces de tipul celui din Cipru privind integrarea Republicii Moldova în UE, cu condiţia că UE "va transforma politica sa de vecinătate în ceea ce priveşte Moldova într-o politică de integrare, de extindere".

  Potrivit raportului prezentat de deputatul de la Bucureşti "după integrarea în Uniunea Europeană a României şi Bulgariei, următoarele două state ar trebui să fie Croaţia şi Republica Moldova. Integrarea europeană a Republicii Moldova va constitui o garanţie de stabilitate a frontierelor UE la graniţa răsăriteană. O poziţionare a frontierelor estice ale Uniunii Europene pe Nistru ar fi stabilă pentru o foarte lungă perioadă, perspectivele integrării europene a Ucrainei fiind îndepărtate.".

  Pentru moment, nimeni din oficialii de la Chişinău nu a comentat cele două iniţiative. Presa informează, însă, că în ziua de 11 septembrie la Iaşi a avut loc o întîlnire a miniştrilor de externe a României şi Republicii Moldova.

Relaţii externe

• O delegaţie a Parlamentului condusă de spicherul Marian Lupu a participat în perioada 7-9 septembrie curent, la New York, la lucrările Conferinţei Mondiale a Preşedinţilor de parlamente, care va preceda Reuniunea şefilor de stat şi guvern (14-19 septembrie). Conferinţa s-a desfăşurat la sediul ONU şi a avut drept temă colaborarea multilaterală, activitatea organizaţiilor internaţionale, interacţiunea Uniunii Interparlamentare cu ONU etc. În cadrul aceleiaşi Conferinţe a fost preconizată şi reuniunea preşedinţilor parlamentelor din statele-membre ale GUAM.

  De asemenea, Marian Lupu a avut o întîlnire cu Boris Grîzlov, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, în cadrul căreia au fost constatate anumite probleme în relaţiile interstatale, probleme a căror soluţionare ar putea fi realizată şi în cadrul intensificării raporturilor interparlamentare. La întrevederea respectivă a fost discutată şi problema reglementării transnistrene.

• În aceeaşi perioadă (7-8 septembrie) o delegaţie a Parlamentului formată din vicepreşedintele legislativului Maria Postoico şi preşedintele fracţiunii parlamentare a PPCD Vlad Cubreacov (ambii fiind şi membri ai delegaţiei permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei) a participat la şedinţa Comisiei de monitorizare a APCE, şedinţă ce s-a desfăşurat în Antalya, Turcia. În cadrul reuniunii delegaţia moldovenească a prezentat un raport despre onorarea obligaţiunilor asumate de Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei şi recomandărilor formulate de Comisia de monitorizare. Lucrările s-au finalizat cu adoptarea unui proiect de rezoluţie despre funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova, rezoluţie care va fi supusă ulterior aprobării în cadrul APCE şi al cărei conţinut nu a fost încă dat publicităţii.

  Menţionăm că anterior reprezentanţii APCE au remarcat necesitatea unor noi modificări în legislaţia Republicii Moldova referitoare la statutul magistraţilor, funcţionarea Consiliului Superior al magistraturii, modificarea statutului procuraturii, modernizarea legislaţiei cu privire la audiovizual, despre partidele politice, adoptarea unor noi reglementări în domeniul cultelor religioase, perfecţionarea mecanismului de executare a deciziilor judiciare etc.

• Republica Moldova şi SUA au semnat Acordul despre crearea şi finanţarea Centrului pentru combaterea traficului de fiinţe umane. SUA vor acorda în acest scop circa 2 milioane USD, mijloace financiare ce urmează a fi utilizate şi pentru realizarea unor programe de protecţie a martorilor. Proiectul face parte dintr-o serie întreagă de iniţiative în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane, iniţiative enunţate de Statele Unite la Asambleea Generală a ONU în anul 2003.

  Republica Moldova a adoptat în anul 1998 Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi altor persoane ce acordă ajutor în procesul penal, însă punerea în aplicare a acesteia este limitată de insuficienţa mijloacelor bugetare acordate şi dotarea tehnică insuficientă a instituţiilor abilitate. În domeniul combaterii traficului de fiinţe umane nu este adoptată o lege specială, proiectul respectiv fiind examinat de parlamentari abia în prima lectură.

• Pînă la finele anului curent Uniunea Europeană va acorda asistenţa necesară pentru monitorizarea frontierei moldo-ucrainene de către observatori europeni. Statutul şi funcţiile misiunii respective vor fi stabilite într-un memorandum propus Chişinăului şi Kievului spre a fi examinat. Monitorizarea va viza în special frontiera din zona transnistreană şi presupune participarea observatorilor europeni la întreg procesul de control vamal şi de grăniceri, precum şi al altor servicii.

• Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din Republica Moldova a semnat un memorandum de colaborare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor cu Oficiul Naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor din România. Legea privind combaterea spălării banilor a fost adoptată în Republica Moldova la solicitarea organismelor internaţionale specializate şi stabileşte un mecanism special de control în domeniu, cu implicarea instituţiilor financiare, a organelor administrative şi de drept ce au tangenţă cu activitatea financiar-bancară din Republica Moldova şi de peste hotare.

• În opinia Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene din Republica Moldova situaţia de criză politică din Ucraina nu va avea careva repercusiuni asupra relaţiilor dintre Moldova şi Ucraina. Cei de la externe apreciază situaţia drept o simplă remaniere de cadre, care nu va influenţa colaborarea în domeniile de interes reciproc şi în special, referitor la soluţionarea conflictului transnistrean.

  De menţionat că relaţiile administraţiei de la Kiev cu omologii săi de la Tiraspol au cunoscut diverse evoluţii, iniţial remarcîndu-se prin anumite acţiuni de susţinere a poziţiei conducerii de la Chişinău. Totuşi ulterior, inclusiv după vizitele la Kiev a liderului autoproclamat Igor Smirnov, conducerea ucraineană a luat o poziţie mai mult neutră. Unii experţi au enunţat versiunea că aceste schimbări s-au datorat şi intereselor comerciale pe care le are în zona transnistreană gruparea lui Piotr Poroşenco, fost secretar al Consiliului ucrainean de Securitate al Ucrainei, demis recent împreună cu guvernul Timoşenco.

Studii, analize, comentarii

Priorităţile activităţii parlamentare
Sergiu Grosu, 12 septembrie 2005

O sinteză a activităţii parlamentare. Priorităţi şi tendinţe de viitor

»»»

Piaţa imobiliară se află în blocaj
Iurie Gotişan, 12 septembrie 2005

Piaţa imobiliară pare a fi blocată ca urmare a preţurilor exorbitante, precum şi a unor factori de natură psihologică care ar influenţa-o

»»»