versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Alegeri municipale noi, Igor Boţan
PIB-ul tot creşte şi creşte în pofida unor circumstanţe nefavorabile, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri

La şedinţa din 14 septembrie 2005 Guvernul a aprobat numirea deputatului Mihail Camerzan în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Portugheză. Amintim cititorilor noştri că ambasada Republicii Moldova în Portugalia a fost instituită la începutul anului 2005. Pînă la numirea în calitate de ambasador, Camerzan deţinea mandatul de deputat în Parlament din partea PCRM fără a avea vreo funcţie de conducere.

În perioada 2001-2005 el a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, făcînd parte din Blocul electoral "Alianţa Braghiş". În acelaşi timp, Camerzan fiind primul care a părăsit formaţiunea respectivă după ce a fost promovat în funcţia de vicespeaker. În perioada 1998-2001 Camerzan a fost secretar al Biroului permanent al Parlamentului, ales pe listele Blocului electoral "Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă", preşedinte a blocului la acea vreme fiind Dumitru Diacov.

Totodată, este sugestiv să menţionăm că 9 deputaţi aleşi iniţial pe listele PCRM au renunţat la carnetul de deputat fiind promovaţi în diverse funcţii din administraţia publică centrală. Recent, Guvernul a propus numirea fostului deputat comunist Ion Filimon în funcţia de Ambasador în Belarus. Filimon este al 87-lea pe lista candidaţilor în Parlament din partea PCRM.

În anul 2001 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la serviciul diplomatic, lege care prevede o serie de condiţii pentru numirea în posturile diplomatice, cum ar fi: experienţă de activitate în serviciul diplomatic, numirea în funcţii diplomatice numai din cadrul ministerului de ramură sau din rîndul funcţionarilor angajaţi în instituţii specializate în relaţii internaţionale, cunoaşterea a cel puţin unei limbi de comunicare internaţională.

1.2. Şedinţe, hotărîri, decizii

Procesul de computerizare a instituţiilor de învăţămînt

În cadrul unei şedinţe, convocate de Prim-ministru, cu participarea unor responsabili din învăţămînt s-a constatat că realizarea Programului informaţional "Salt" decurge cu întîrziere. Pe de o parte, potrivit informaţiilor existente, cca 85% din şcoli dispun de săli cu computere, iar pînă la finele lunii septembrie toate şcolile din Moldova trebuie să fie dotate cu un calculator, cel puţin. Pe de altă parte, nu se specifică numărul mediu de calculatoare din fiecare şcoală, care sînt parametrii tehnici a celor existente cele existente, şi dacă sunt posibilităţi de conectare a lor la reţeaua Internet etc.

Programul "Salt" a fost iniţiat încă în anul 2004 la propunerea Preşedintelui ţării şi prevedea computerizarea şi conectarea la reţeaua Internet a tuturor instituţiilor preuniversitare de învăţămînt. Conform datelor Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului, cca 250 de şcoli nu dispun de un calculator şi numai 54% din instituţiile de învăţămînt au o sală de calculatoare (în mediu cîte 50 de copii la un calculator), majoritatea acestora fiind instalate încă în anii 1997-1998.

La finele anului 2004 Guvernul a aprobat o hotărîre (Nr.1424 din 22.12.2004) cu privire la realizarea Programului prezidenţial "Salt", hotărîre care obliga Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor să efectueze lucrări de conectare gratuită la reţeaua Internet, pînă la 1 septembrie 2005, reţelele locale de calculatoare a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar. Aceeaşi hotărîre obliga Ministerul Educaţiei şi Ministerul Finanţelor să identifice resursele financiare necesare pentru procurarea pînă la finele anului 2005 a 6 mii de calculatoare destinate pentru dotarea şcolilor.

Guvernul a mai solicitat consiliilor locale să procure echipamentul necesar pentru crearea reţelelor raionale şi municipale ale direcţiilor de învăţămînt, precum şi să prevadă în bugetele anuale mijloace financiare pentru achitarea taxelor de conectare la Internet, de prestare a serviciilor Internet instituţiilor preşcolare de învăţămînt. În opinia mai multor experţi, anume această deviere a responsabilităţii pentru asigurarea financiară a realizării proiectului a dus la tergiversarea implementării lui, dat fiind faptul că bugetele locale erau deja aprobate, iar majorarea lor de către consiliile locale este legată de disponibilitatea resurselor financiare percepute în teritoriu. În caz de insuficienţe financiare ar fi putut să se recurgă la transferuri de la bugetul de stat, transferuri pe care tot Guvernul le aprobă. În acest sens, se poate presupune că, pentru prima etapă de realizare a Programului "Salt" şi crearea infrastructurii iniţiale, era mai eficientă alocarea întregii sume din contul bugetului de stat, ceea ce ar fi permis şi un control mai riguros asupra achiziţiilor de mărfuri şi servicii, obţinerea unor reduceri esenţiale din partea companiilor prestatoare etc.

În prezent, în Republica Moldova activează peste 1600 de instituţii preuniversitare de învăţămînt (şcoli, gimnazii, licee şi colegii). Pentru a dota o clasă în şcolile din mediul rural se estimează că sînt necesare minimum 10-12 calculatoare. Costul mediu al unui calculator, achiziţionat cu ridicata, este de cca 6000 lei (477 USD), iar dotarea acestuia cu sisteme operaţionale şi aplicaţii licenţiate ("Windows", "Microsoft Office" şi antivirus) îi ridică preţul la cca 8000 lei (636 USD). Deşi Programul "Salt" urmează să finalizeze în cîteva luni, pînă la acest moment nu sînt prezentate date detaliate referitoare la numărul de calculatoare achiziţionate din surse bugetare şi costul acestora, precum şi faptul dacă acestea au fost instalate în conformitate cu cerinţele internaţionale referitoare la protecţia drepturilor de autor.

1.3. Hotărîri

Scutiri de impozite în agricultură

La aceiaşi şedinţă a executivului din 14 septembrie 2005 au fost aprobate propuneri de modificări în legislaţia fiscală, modificări menite să anuleze un şir de impozite în agricultură. Se prevede că începînd cu anul 2006 întreprinderile agricole urmează să achite doar impozitul funciar (de 1,5 lei pentru grad/hectar) şi impozitul în bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, persoanele fizice şi agenţii economici din agricultură vor fi scutiţi de un şir de impozite şi taxe pe care le achită în prezent: impozitul pe venit; impozitul pe avere imobiliară; taxa de amenajare a teritoriului, pentru apă şi fondul rutier. Noile modificări vor lipsi bugetele locale de sume estimate în total la peste 35 milioane de lei anual, pierderi care urmează a fi recuperate de la bugetul de stat.

Începînd cu 2004 cît şi pe parcursul lui 2005, potrivit unei legi speciale adoptate de Parlament, în raionul Taraclia este implementat un proiect-pilot de aplicare a impozitului unic în agricultură, efectele căruia de fapt nu au fost făcute publice pînă în prezent. Recenta idee de renunţare la impozitare în agricultură permite să constatăm (cel puţin pentru moment) că proiectul respectiv nu a reuşit, iar prin reducerea impozitelor Guvernul ar dori să diminueze şi impactul negativ al deciziei de introducere a TVA în agricultură începînd cu anul 2006.

În acelaşi timp, discuţiile din Parlament pe marginea anulării impozitelor şi taxelor în agricultură pot genera opinii controversate. Anterior, mai mulţi deputaţi s-au pronunţat că asemenea metode pot determina evaziuni fiscale, nemulţumiri care au fost susţinute şi de protestul autorităţilor administraţiei publice locale invocînd faptul că vor rămîne fără importante surse de venituri.

Aprobarea resurselor bugetare pentru anul 2006

În cadrul unei şedinţe neordinare a cabinetului de miniştri au fost aprobate proiectele de legi ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006, proiectul legii fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2006, precum şi Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (2006-2008).

Potrivit datelor difuzate de mass-media, Guvernul a inclus în proiectele respective o serie de măsuri mai puţin aşteptate de contribuabili:

1. Majorarea TVA: - aplicarea TVA de 20% la producţia din fitotehnie, horticultură şi zootehnie; - anularea facilităţilor fiscale la plata TVA pentru importul pesticidelor, îngrăşămintelor, utilajului şi tehnicii; - aplicarea TVA de 8% la importul şi livrarea medicamentelor.
2. Introducerea unor noi impozite: impozitul privat (1% de la privatizarea obiectelor proprietate de stat); impozit de 0,8% băncilor comerciale la achitarea impozitelor faţă de stat.
3. Menţinerea cotei maxime de 20% a impozitului pe venitul persoanelor fizice care depăşesc anual suma de 21 mii lei (1750 lei lunar).
4. Majorarea pînă la 3% a impozitului pe salariu plătit de angajat în bugetul asigurărilor sociale de stat.
5. Majorarea cu 151 de lei a primei de asigurare medicală obligatorie procurată de persoanele fizice ce nu sînt angajaţi în economia naţională (pînă la 816 lei).

Proiectul bugetului de stat mai prevede alocarea pentru realizarea proiectelor de investiţii incluse în Programul Naţional "Satul Moldovenesc" a sumei de 170 milioane de lei (13,52 milioane USD). Conform estimărilor iniţiale, costul total al implementării programului respectiv în anii 2005-2015 este de 45 miliarde lei (3,58 miliarde USD), dintre care în anii 2005-2006 urmează fi cheltuiţi 7 miliarde lei (556,7 milioane USD). Anual, pentru construcţia şi modernizarea reţelelor de asigurare cu apă şi canalizare sînt necesari circa 160 milioane lei (12,7 milioane USD), pentru dezvoltarea reţelelor de distribuire a gazelor naturale - 200 milioane lei (15,9 milioane USD), iar pentru protecţia şi dezvoltarea mediului ambiant - circa 500 milioane lei (39,8 milioane USD).

Cînd a fost lansat proiectului de lege a Bugetului de stat s-a menţionat posibilitatea de expunere unor opinii şi propuneri pe marginea prevederilor incluse, Primul-ministru accentuînd necesitatea "consultării opiniei publice". Încercările noastre de a face unele comentarii la adresa Guvernului sau Ministerului Finanţelor de pe pagina oficială (unde a fost plasat oficial proiectul) nu au reuşit. În plus, la adoptarea de către executiv a proiectului atît sindicatele cît şi patronatul au venit cu obiecţii, afirmînd că Guvernul nu a luat în considerare mai multe propuneri ale lor (referitor la majorarea salariilor, investiţiilor, susţinerea agriculturii etc.).

Preşedinţie

• După ce a revenit din vacanţă activitatea Preşedintelui a fost dominată de problemele politicii externe, Vladimir Voronin aflîndu-se timp de o săptămînă în SUA, pentru participarea la cea de 60-a sesiune a Adunării Generale a ONU. La New York Voronin a avut un şir de întrevederi bilaterale, în special cu Havier Solana, secretar general al Consiliului Uniunii Europene; Nick Burns, subsecretar de stat al SUA pentru probleme politice din cadrul Departamentului de Stat al SUA; Steven Mann, negociator special al Departamentului de Stat SUA pentru conflictele în Eurasia; Traian Băsescu, Preşedintele României, alţi preşedinţi de state şi reprezentanţi ai unor importante organizaţii internaţionale (UNICEF, UNDP ş.a.). Principalele teme abordate în cadrul discuţiilor au fost asigurarea securităţii regionale, solicitarea asistenţei pentru securizarea şi controlul internaţional al frontierei moldo-ucrainene şi colaborarea pentru soluţionarea problemei transnistrene.

  Cu toate acestea, comunicatele oficiale de presă nu precizează dacă înalţii demnitari internaţionali şi cei ai SUA au propus măsuri de asistenţă concretă şi garanţii pentru susţinerea eforturilor conducerii de la Chişinău în vederea soluţionării diferendului transnistrean. De asemenea, nici mass-media, nici oficialităţile de la Chişinău nu precizează dacă Voronin a avut vreo întrevedere sau convorbire cu Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin şi dacă în cadrul discuţiilor referitoare la problema transnistreană a fost abordată poziţia Rusiei în această direcţie.

  În cadrul Sesiunii a 60-a a Adunării Generale a ONU, Preşedintele Republicii Moldova a semnat cîteva tratate internaţionale: Protocolul Opţional la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat la New York la 16 decembrie 1966; Protocolul Opţional la Convenţia împotriva torturii şi altor tratamente şi pedepse crude, inumane sau degradante, adoptat la New York la 18 decembrie 2002; Convenţia Internaţională privind suprimarea terorismului nuclear, adoptată la New York la 13 aprilie 2005.

• După revenirea din SUA, la 21 septembrie 2005 Voronin a întreprins o vizită-fulger în Ucraina, unde a convenit cu Victor Iuşcenco asupra mecanismelor reluării procesului de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean, într-un nou format şi cu implicarea nemijlocită a UE şi SUA.

  Cei doi preşedinţi au semnat şi o adresare comună către OSCE privind începutul pregătirii unor alegeri democratice în Transnistria. S-a spus ca acest proces să înceapă cu invitarea unei misiuni de evaluare a OSCE, misiune avînd ca menire elaborarea de recomandări viitoarei comisii electorale internaţionale pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor democratice în Consiliul Suprem din Transnistria.

  Părţile au discutat şi problematica cooperării cu UE în asigurarea monitorizării internaţionale la graniţa moldo-ucraineană, astfel că începînd cu 1 decembrie 2005 procesul de monitorizare şi control internaţional la graniţa moldo-ucraineană să fie transpus în practică.

  Preşedintele Voronin şi omologul său ucrainean au solicitat structurilor vamale ale moldovei şi Ucrainei să coordoneze mecanismul de vămuire a mărfurilor ce traversează segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu respectarea obligatorie a legislaţiilor naţionale ale celor două ţări. Încercările anterioare ale Moldovei de a obţine din partea autorităţilor ucrainene sprijin plenar în această direcţie nu s-au încununat cu succes.

• În ziua de 25 septembrie 2005 Vladimir Voronin a avut o întrevedere la Iaşi cu Preşedintele României Traian Băsescu, în cadrul căreia au fost discutate problemele din relaţiile bilaterale, colaborarea internaţională şi regională. Un capitol aparte al discuţiilor purtate a vizat perspectiva soluţionării conflictului transnistrean. Pornind de la ultimele iniţiative legate de procesul reglementării, Traian Băsescu a declarat sprijinul integral al României în procesul de reintegrare teritorială a Republicii Moldova.

  După o anumită stare de acalmie în relaţiile economice dintre cele două state, la întîlnirea de la Iaşi au fost analizate perspectivele realizării programelor în domeniul energetic, perspective pentru care se solicită şi susţinere financiară din partea comunităţii europene.

  Printre subiectele discutate a fost şi colaborarea dintre Republica Moldova şi România cu privire la procesul de integrare în UE, Preşedintele României anunţînd disponibilitatea de a acorda asistenţa necesară în implementarea acquis-ului comunitar şi a Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE. Cît de curînd, oficiali de la Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău au declarat că implementarea Planului de Acţiuni decurge cu mare succes, iar un prim raport în acest sens fiind apreciat pozitiv de înalţii demnitari europeni.

  Întîlnirea celor doi preşedinţi a survenit la puţin timp după ce vameşii români nu au permis intrarea în România a unor autocare cu cetăţeni din Moldova, sub pretextul că aceştia nu deţineau suficienţi bani pentru şedere în România. Mass-media nu precizează dacă subiectul respectiv a fost în atenţia discuţiilor şefilor de state.

Politici economice

1. Sistemul financiar-bancar

Rezervele valutare sînt în continuă creştere...

Rezervele valutare internaţionale ale Băncii Naţionale ale Moldovei erau la 10 septembrie a.c. de 585,6 milioane USD, fiind în creştere cu 115,3 milioane USD faţă de 1 ianuarie 2005. Datele statistice confirmă o dată în plus că pînă la sfîrşitul anului rezervele valutare ale BNM ar putea să depăşească valoarea de 600 milioane USD, valoare lansată oficialii băncii centrale la începutul anului 2005.

Rezervele valutare sînt completate în mare parte, pe lîngă sursele obţinute din plasarea acestora în diverse instrumente financiare ce asigură o dobîndă, din cumpărările de valută de pe piaţa internă în cadrul operaţiunilor de sterilizare a masei monetare efectuate de BNM. Pe lîngă hîrtiile de valoare HV (177,2 milioane USD), cea mai mare parte din rezervele valutare sînt depozitate sub formă de disponibilităţi şi plasări la termen (408,2 milioane USD).

...în acelaşi timp şi creditarea economiei este în ascensiune

În plus, potrivit statisticii BNM ponderea creditelor acordate a crescut în T1-T2'2005 cu 4,3% constituind 7,5 miliarde lei (596,6 milioane USD). Cca 50% din creditele contractate revin sectorului industrial şi comerţului, pentru întreprinderile din sectorul agricol şi cele ale industriei alimentare s-au acordat 24,7% din credite. Pentru prima jumătate anului ponderea creditelor mici în total a crescut cu cca 24% şi au constituit 1,4 miliarde lei (112 milioane USD). Din acestea, 25,6% din credite s-au acordat pentru dezvoltarea businessului, iar creditele pentru consum au crescut cu cca 17%.

Transferurile muncitorilor din străinătate tind să depăşească 1 miliard USD

În acelaşi timp, moldovenii aflaţi la munci în străinătate au transferat acasă în prima jumătate a anului prin intermediul băncilor comerciale mijloace băneşti în sumă de 280,4 milioane USD. Din aceştia, peste 192 milioane USD au fost remise prin sisteme de transfer rapid. În T1'2005, transferurile s-au cifrat la 119,8 milioane USD, iar în T2'2005 au constituit 160,6 milioane USD.

Cele mai mari transferuri din primul semestru au fost înregistrate în luna aprilie - 57,44 milioane USD, iar cele mai mici în ianuarie - 31,57 milioane USD. Mai mulţi experţi independenţi spun că anual în Moldova este transferată, pe diverse căi, inclusiv prin sistemul bancar, o sumă echivalentă cu 1 miliard USD.

Pe de altă parte, datele Băncii Mondiale pentru anul 2004 arată că cele mai mari transferuri de mijloace băneşti prin sistemul bancar de către muncitorii emigranţi sînt specifice Indiei - 10 miliarde USD, urmată de Mexic - 9,9 miliarde USD, Filipine - 6,4 miliarde USD, Maroc - 3,3 miliarde USD, Egipt - 2,9 miliarde USD, Turcia - 2,8 miliarde USD, Liban - 2,3 miliarde USD, Bangladesh - 2,1 miliarde USD, Iordania şi Republica Dominicană - cîte 2 miliarde USD fiecare.

Garantinvest a acordat prima garanţie financiară

Societatea interbancară Garantinvest a lansat un nou serviciu financiar - de garantare a creditelor, iar prima garanţie financiară a fost acordată unui antreprenor din Leova la contractarea unui credit de 100 mii de lei. Antreprenorul intenţionează să utilizeze banii pentru achiziţionarea de utilaje şi materiale de construcţie pentru construcţia unui depozit.

Garantinvest a fost fondată în februarie a.c. de către Corporaţia de Finanţare Rurală, Asociaţia ProRuralInvest şi şapte bănci comerciale, Moldova-Agroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Eximbank, Mobiasbancă, Energnank şi Banca Socială. Garantinvest are un capital social de circa 4,5 milioane lei (356 000 USD) şi mai oferă servicii de garantare a investiţiilor de portofoliu.

2. Comerţul exterior

Au crescut exporturile de zahăr

Vînzările de zahăr au crescut în primele opt luni ale anului curent, ca urmare a creşterii exporturilor, cu cca 17%, pînă la 67 mii tone. În perioada de referinţă Moldova a exportat 12,5 mii tone de zahăr, faţă de 5,2 mii tone în ianuarie-august 2004. Exporturile au crescut, în special, după ce Chişinăul şi Moscova au înlăturat barierele la comerţul cu zahăr. În România, în acelaşi timp, au fost exportate 2,6 mii tone de zahăr.

Volumul vînzărilor pe piaţa locală a constituit 54,3 mii tone, faţă de 51,9 mii tone în ianuarie-august 2004. Companiei Sudzucker-Moldova îi revine 33,4 mii tone din vînzări, în timp ce Marr Sugar Moldova a vîndut 20,9 mii tone de zahăr.

3. Moldova în lume

După indicele de favorizare a afacerilor Moldova este plastă la mijlocul clasamentului...

Într-un clasament care are la bază indicele de favorizare a afacerilor pentru anul 2004, întocmit cu referinţă la raportul Băncii Mondiale "Doing business in 2004", Republica Moldova se situează pe locul 83 printre 155 de state ale lumii

Indicele relativ scăzut plasează Moldova pe locul 3 printre ţările CSI, după Armenia şi Rusia, care sînt clasate pe locurile 46 şi 79, respectiv. După nivelul de libertate a activităţii de întreprinzător, Moldova este urmată de Kîrgîzstan, ţară ce este poziţionată pe locul 84, Kazahstan - 86, Azerbaidjan - 98, Georgia - 100, Belarus - 106, Ucraina - 124 şi Uzbekistan - 138. Pe primele locuri în acest clasament se situează Noua Zelandă, Singapore, SUA, Canada, Norvegia, Australia, Hong Kong, Marea Britanie, Japonia, Irlanda şi Islanda.

...însă reglementările complicate din sectorul real duc la creşterea şomajului

Performanţa în domeniul afacerilor este strîns legată de creşterea numărului de locuri de muncă. Astfel, Noua Zeelandă, liderul mondial al succesului in mediul de afaceri, are rata somajului de 4,7%, pe cînd în Grecia, care se află pe locul 80, are 11% din populaţia activă în afara cîmpului de muncă. Din cauza barierelor legislative si administrative, afacerile rămîn pe piaţa neagră, ceea ce reduce ofertele de locuri de muncă şi face imposibil accesul la protecţia socială. Cele mai afectate categorii sînt tinerii şi femeile, avînd în vedere faptul că, în general pe plan mondial, ¾ din cei care muncesc ilegal sînt femei.

În acelaşi timp, raportul Doing business nu ţine cont de politica macroeconomică, calitatea infrastructurii, stabilitatea profitului, percepţia investitorilor şi criminalitatea. În noul studiu al BM, alături de cei 7 indicatori privind schimbarea climatului de afaceri, iniţierea afacerii, angajarea şi disponibilizarea lucrătorilor, realizarea contractelor, înregistrarea bunurilor, contractarea creditului, protecţia investitorilor şi închiderea afacerii, au fost studiaţi şi indicatori noi - obţinerea licenţei, comerţul exterior şi impozitarea.

Problema transnistreană

La 22 septembrie a.c. în regiunea transnistreană a demarat campania electorală pentru alegerile în Sovietul Suprem (organul legislativ local de facto), alegeri ce au fost fixate pentru 11 decembrie 2005. Cei 43 de deputaţi vor fi aleşi pentru un termen de 5 ani după principiile sistemului electoral majoritar în cadrul unor circumscripţii unimandatare, dintre care jumătate vor fi organizate în oraşele Tiraspol şi Tighina (Bender). La urnele de vot sînt aşteptaţi 418 468 de alegători, numărul acestora fiind calculat în baza rezultatelor recensămîntului populaţiei desfăşurat în octombrie 2004, potrivit căruia în regiune locuiesc cca 555 000 de persoane (pentru alte rezultate a se vedea http://www.olvia.idknet.com/ol37-09-05.htm). Pentru desfăşurarea alegerilor, din bugetul local au fost alocate 1,2 milioane ruble transnistrene (cca 150 000 USD).

Alegerile din Transnistria vor avea loc în baza constituţiei şi legislaţiei electorale locale - cea din urma fiind avizată recent de către o comisie a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse şi apreciată "în conformitate cu standardele internaţionale din domeniu". În timpul apropiat, Comisia Electorală Centrală a Transnistriei va expedia scrisori de invitaţie pentru monitorizarea scrutinului din 11 decembrie mai multor state şi organizaţii internaţionale, inclusiv comisiilor electorale centrale ale statelor CSI şi ale statelor aşa-zisului "CSI-2", "comunitatea statelor nerecunoscute" din spaţiul CSI. Atît autorităţile moldovene cît şi reprezentanţii OSCE au declarat că nu vor recunoaşte rezultatele alegerilor din 11 decembrie.

Organizarea unor alegeri libere şi democratice în regiunea transnistreană a fost unul din subiectele principale abordate în cadrul întrevederii dintre Preşedintele Voronin şi omologul său ucrainean Victor Iuşcenko la 21 septembrie la Kiev. În urma întrevederii, cei doi preşedinţi au semnat o scrisoare comună în adresa OSCE în care au solicitat acestei organizaţii să întreprindă paşii necesari în vederea creării unei Comisii electorale internaţionale pentru organizarea unor alegeri în organul legislativ transnistrean în conformitate cu standardele OSCE. În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la 22 septembrie la Chişinău, Şeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, a declarat că un prim pas în vederea satisfacerii cererii celor doi preşedinţi ar fi o evaluare obiectivă a situaţiei din regiune, şi că această chestiune se examinează deja de către OSCE. Potrivit unui document tehnic preliminar, OSCE ar avea nevoie de cca 8 luni pentru organizarea unor alegeri democratice în Transnistria, doar că OSCE nu va face acest lucru decît după identificarea unei decizii politice în această problemă.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Hill a trasat principalele direcţii de pe agenda întrevederii de la Odesa programată pentru 26-27 septembrie dintre participanţii la procesul de negocieri. Astfel, la Odesa reprezentanţii Republicii Moldova, regiunii transnistrene şi cei ai mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei vor discuta despre reluarea procesului de negocieri, desfăşurarea alegerilor democratice în Transnistria, probleme legate de democratizarea regiunii, monitorizarea întreprinderilor din complexul industrial-militar şi a hotarului moldo-ucrainean. De asemenea, participanţii la întrevedere vor examina posibilitatea extinderii actualului format de negocieri prin invitarea SUA şi UE să adere la acesta în calitate de observatori. Potrivit lui Hill, agenda întrevederii a fost acceptată atît de Chişinău, cît şi de Tiraspol, însă judecînd ca urmare a discuţiilor purtate, părţile privesc diferit contextul dezbaterilor.

Reamintim că procesul de negocieri a fost stopat în urma suspendării participării Republicii Moldova la acesta ca semn de protest faţă de politica autorităţilor transnistrene luată pe marginea şcolilor moldoveneşti cu predare în limba română din regiune în august 2004. De mai multe luni partea moldovenească şi-a suspendat participarea şi la lucrările Comisiei Unificate de Control, organ împuternicit prin acordul de încetare a focului din 1992 cu monitorizarea situaţiei din zona de securitate, drept răspuns la amplasarea ilegală a unor posturi transnistrene vamale şi de grăniceri în zona de securitate.

În altă ordine de idei, Comitetul pentru securitate politică a UE a decis să trimită pînă la 1 decembrie 2005 o misiune de monitorizare a hotarului moldo-ucrainean, misiune formată din 50 de reprezentanţi ai serviciilor de grăniceri şi cel vamal comunitar. Misiunea va fi condusă de către Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, şi îşi va desfăşura activitatea pe parcursul a doi ani. La începutul lunii octombrie Moldova şi Ucraina vor semna un Memorandum cu privire la activitatea misiunii Comisiei Europene pentru facilitare la hotarul moldo-ucrainean, după care Consiliul de miniştri al UE va aproba planul de activitate a misiunii şi modul de finanţare a acesteia, evaluată la circa 3 milioane USD.

Relaţii externe

Realizarea Planului de acţiuni RM-UE

Moldova a prezentat Bruxelles-ului primul raport semestrial privind realizarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană. Potrivit vice-ministrului afacerilor externe, Valeriu Ostalep, demnitarii europeni au apreciat pozitiv raportul. Acesta includea informaţii privind executarea Planului de Acţiuni, măsurile întreprinse de Republica Moldova privind reformele în domeniul sistemului judiciar şi electoral, alinierea legislaţiei moldoveneşti la normele europene, energiei, transportului, comerţului ş.a. Printre măsurile de susţinere din partea organismelor comunitare se numără inaugurarea Misiunii Permanente a UE la Chişinău, inaugurare planificată pentru luna octombrie a.c. şi alocarea în anul 2006 a unor fonduri destinate implementării Planului de Acţiuni. Ostalep a declarat că există premize ca Moldova să obţină un statut mai avansat în relaţiile sale cu UE şi să devină membru asociat în anul 2007.

Pentru a obţine progrese în domeniul circulaţiei libere a cetăţenilor şi simplificării regimului de vize oficialii europeni au solicitat autorităţilor moldovene să perfecţioneze legislaţia şi procedurile referitoare la migraţie şi controlul de frontieră. Raportul despre realizarea Planului de Acţiuni RM-UE nu a fost făcut public, după cum nu au fost comunicate nici programele interministeriale şi departamentale de realizare a planului individual.

Perspectivele GUAM

Preşedintele Moldovei Vladimir Voronin a declarat că viitorul GUAM depinde de soluţionarea unor probleme concrete vizînd transportarea resurselor energetice din bazinul Mării Caspice în Europa. Voronin apreciază că numai în cazul în care se va reuşi transportarea petrolului şi gazului pe o cale alternativă celei ruseşti, GUAM va avea viitor şi nu se va transforma într-o structură amorfă, asemănătoare CSI.

Iniţial Moldova a avut o poziţie distantă faţă de noua structură internaţională creată în spaţiul post-sovietic, alăturîndu-se Federaţiei Ruse, ţară care critica apariţia GUUAM invocînd interesele pe care le urmăresc în zona respectivă administraţia SUA. La etapa cînd relaţiile cu Rusia s-au răcit politica externă a Moldovei şi-a reorientat vectorul, susţinînd activitatea GUUAM, mai ales din perspectiva unor potenţiale beneficii economice.

Exportul vinurilor în Federaţia Rusă este din nou în suspans

În ajunul reluării la Odessa a negocierilor în problema transnistreană cu participarea mediatorilor din Rusia şi Ucraina, mass-media rusă difuzează informaţii despre introducerea restricţiilor la importul producţiei alcoolice din Moldova, fapt care readuce în prim plan discuţiile anterioare despre războiul comercial dintre Rusia şi Moldova. Se afirmă că Serviciul federal vamal al Rusiei a încetat eliberarea mărcilor de acciz pentru importatorii de producţie alcoolică din Moldova, situaţie care duce la blocarea acestor importuri şi implicit, la suspendarea producerii de către majoritatea întreprinderilor vitivinicole exportatoare din Moldova.

La 16 septembrie a.c., Agenţia de stat "Moldova-Vin", Uniunea Exportatorilor de Vinuri din Moldova şi Asociaţia Naţională a Participanţilor la Piaţa de Alcool din Rusia au semnat un Acord de colaborare care prevede promovarea producţiei alcoolice moldoveneşti pe piaţa rusească. Acordul prevede crearea unor condiţii avantajoase pentru comercializarea vinurilor şi divinurilor moldoveneşti în Rusia, cu condiţia că acestea vor fi de calitate înaltă şi certificate în mod corespunzător.

Republica Moldova exportă în Federaţia Rusă circa 85% din întreaga producţie viticolă exportată, iar cota de vînzare şi consum a vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă atinge cifra de 60%. Întreprinderile ruseşti sînt şi principali investitori în ramura vitivinicolă a Moldovei, acestora aparţinîndu-le majoritatea întreprinderilor de producţie privatizate în această ramură.

În februarie 2005, Duma de Stat a Federaţiei Ruse a adoptat o decizie prin care solicita Guvernului rus să examineze posibilităţile de limitare sau stopare a importului de vinuri moldoveneşti, printre cauzele invocate fiind şi calitatea inferioară a producţiei comercializate.

Recent Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a anunţat că în luna octombrie este posibilă reluarea exporturilor de produse vegetale în Rusia, după o pauză de aproape 6 luni. Exporturile vor fi reluate numai după ce experţii ruşi vor inspecta la Chişinău toate loturile de marfă ce urmează a fi expediate în Rusia.

Studii, analize, comentarii

Alegeri municipale noi
Igor Boţan, 26 septembrie 2005

Deşi hotărîrea CEC referitoare la fixarea alegrilor noi este una impecabilă din punct de vedere legal, totuşi persistă impresia că această hotărîre este inoportună

»»»

PIB-ul tot creşte şi creşte în pofida unor circumstanţe nefavorabile
Iurie Gotişan, 26 septembrie 2005

Nu este exclus că şi în acest an se va mai bifa în catastife încă o rată înaltă de creştere economică, chiar şi în ciuda unor circumstanţe nefavorabile

»»»