Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. III, nr. 59, 27 septembrie - 10 octombrie 2005
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Problema transnistreană
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Numiri. Demisii
Vicepreşedintele Parlamentului Maria Postoico a fost aleasă ca unul din cei 20 de vicepreşedinţi ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în baza principiului de rotaţie practicat de APCE. În cadrul APCE Postoico face parte din grupul stîngii unite.
Parlamentul a declarat vacant mandatul de deputat deţinut de membrul fracţiunii PCRM Victor Mîndru, deputat ce a demisionat în legătură cu numirea sa în funcţia de viceministru al sănătăţii şi protecţiei sociale. Curînd va fi declarat vacant şi mandatul deputatului PCRM Mihail Camerzan, dat fiind faptul că acesta a fost numit ambasador în Portugalia.
1.2. Acte legislative
- Hotărîrea pentru modificarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru susţinerea sectorului agrar. Hotărîrea stabileşte posibilitatea acordării subvenţiilor bugetare pentru agenţii economici din agricultură care anterior, în perioada 2001-2004, au luat credite de la băncile comerciale sau de la diverse asociaţii de împrumut şi nu le-au rambursat la termen sau nu au achitat integral dobînzile stabilite. Regulamentul prevede că de subvenţiile bugetare vor putea beneficia producătorii agricoli ce-şi vor onora obligaţiile respective pînă la 31 decembrie 2005.
- Legea privind importul unui automobil. Legea adoptată prevede, prin derogare de la prevederile Legii 1380-XIII din 20.11.1197 cu privire la tariful vamal, că se permite cu titlu de excepţie importul unui automobil medical specializat (reanimobil pentru arsuri) produs în anul 1989 pentru necesităţile spitalului de traumatologie din Chişinău, fără drept de înstrăinare ulterioară.
- Legea pentru completarea art. 38 al Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului. Legea prevede acordarea anumitor condiţii legislative facilitare pentru întreprinderile asociaţiilor orbilor, invalizilor şi surzilor din Republica Moldova. Potrivit acesteia, grupurile de lucru pentru achiziţii la evaluarea şi compararea ofertelor vor putea aplica o marjă preferenţială de pînă la 15% pentru mărfurile, lucrările şi serviciile întreprinderilor menţionate.
- Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Proiectul adoptat, în prima lectură, prevede crearea unei baze electronice de date privind tranzacţiile financiare suspecte şi alte tipuri de tranzacţii bancare ce cad sub incidenţa Legii despre combaterea spălării banilor (Nr.633-XV din 15.11.2001), precum şi liberalizarea controlului tranzacţiilor efectuate de nerezidenţi prin intermediul conturilor bancare din Republica Moldova.
1.3. Interpelări
La prima şedinţă a sesiunii de toamnă-iarnă deputaţii din opoziţia parlamentară au formulat mai multe întrebări şi interpelări în adresa Guvernului şi instituţiilor subordonate. Conform legislaţiei în domeniu, la întrebări şi interpelări urmează să se răspundă în următoarea zi de joi a şedinţei Parlamentului sau în termen de 2 săptămîni, atunci cînd se solicită informaţii detaliate.
- Partidul Democrat din Moldova a cerut conducerii Parlamentului constituirea unei comisii speciale avînd ca misiune colaborarea cu reprezentanţii sovietului suprem din Transnistria.
- Interpelarea deputatului Vitaliei Pavlicenco invocă comiterea unor încălcări de către responsabilii din domeniul energeticii şi protejarea intereselor întreprinderilor controlate de regimul separatist de la Tiraspol. În special, se menţionează că Ministerul Industriei şi Infrastructurii, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) şi întreprinderile subordonate acestora au admis livrarea energiei electrice la preţuri reduse pentru necesităţile Uzinei metalurgice de la Rîbniţa.
- Oleg Serebrian, Preşedintele Partidului Social Liberal, a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene reacţii referitoare la declaraţia şefului departamentului de externe de la Tiraspol Valeriu Liţkai, care, citat de presa din România, afirmă că relaţiile nerecunoscutei rmn cu SUA sînt mai bune decît relaţiile Republicii Moldova cu această ţară, motivînd că actualmente întreprinderile din Transnistria îndeplinesc comenzi pentru departamentul militar al SUA.
- Interpelarea deputatului Igor Clipii solicită Preşedinţiei prezentarea informaţiilor detaliate despre motivele neconfirmării în funcţie a judecătorilor în perioada 2003-2005, neconfirmări ce s-au soldat ca rezultat al reorganizării tribunalelor în curţi de apel.
- Deputatul Dumitru Ivanov a solicitat Guvernului informaţii despre abuzurile comise de către Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, minister ce a decis închiderea unei şcoli profesionale de construcţii din mun. Chişinău. Guvernul a aprobat o hotărîre în care cere transmiterea sediului acesteia Colegiului pedagogic "Alexei Mateevici", colegiul fiind expulzat în septembrie a.c. din sediul său pe care Guvernul l-a transmis Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova (IRIM), instituţie de învăţămînt înfiinţată şi condusă de ex-ministrul Educaţiei Valentin Beniuc.
Menţionăm că IRIM a fost înfiinţat de Guvern în anul 2003 cu scopul de a "asigura Republica Moldova cu cadre de înaltă calificare în domeniul relaţiilor internaţionale", însă contingentul anual de studenţi solicitat de instituţiile de învăţămînt superior universitar de stat cu finanţare bugetară la specialitatea relaţii internaţionale nu depăşeşte numărul de 40 de studenţi, contigent care poate fi pregătit la USM şi alte instituţii de învăţămînt cu experienţă bogată în domeniu. În plus, cererea de cadre pedagogice, cadre ce sînt pregătite de Colegiul "Alexei Mateevici", este mult mai mare, mai ales în localităţile rurale.
Guvern
2.1. Numiri
În şedinţa din 4 octombrie a Guvernului, Boris Gamurari, ex-ministru al Apărării, a fost numit în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Polonia. Actualmente Gămurari deţine funcţia de vicedirector general al Companiei "Lukoil-Moldova".
La aceiaşi şedinţă, Victor Gaiciuc, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Moldovei în regatul Belgiei, a fost numit în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Moldovei în Marele ducat de Luxemburg cu reşedinţa la Bruxelles, funcţie ce o va deţine prin cumul.
Tot în ziua de 4 octombrie, executivul l-a reconfirmat pe Ion Moraru în funcţia de vicedirector general al Biroului Naţional Migraţiune.
2.2. Şedinţe. Decizii
Reforma administraţiei publice - numai cu suport internaţional
Prim-ministrul Vasile Tarlev s-a întîlnit cu un grup de experţi internaţionali care vor asista executivul în efectuarea analizei funcţionale a autorităţilor administraţiei publice centrale şi la elaborarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale. Măsurile respective derivă din Planul de acţiuni privind analiza funcţională, elaborarea şi implementarea Strategiei nominalizate, în baza Hotărîrii Guvernului din 15 iulie 2005. Strategia urmează a fi adoptată de Guvern pînă la finele anului curent, după ce aceasta va fi avizată de către structurile naţionale şi internaţionale abilitate, inclusiv Banca Mondială. Consultanţii internaţionali au fost cooptaţi de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA) şi misiunea PNUD Moldova.
Menţionăm că în primăvara anului curent, la momentul formării actualei componenţe a executivului, Preşedintele Republicii Moldova a declarat că noua garnitură guvernamentală este una reformată pe principii moderne ale managementului public. Însă, în realitate, reforma s-a limitat la modificarea denumirii autorităţilor centrale, comasarea în cadrul ministerelor a mai multor departamente independente şi reducerea masivă a numărului de personal, măsuri care nu au fost precedate de expertize economico-instituţionale şi nu au avut caracterul transparent adecvat.
Realizarea SCERS
Şeful executivului a prezidat o şedinţă de lucru privind realizarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), şedinţă în cadrul căreia Ministerul Economiei şi Comerţului a informat că începe transpunerea în practică a obiectivelor şi sarcinilor stipulate în SCERS, în special prin realizarea Programului de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 şi a planurilor de acţiuni sectoriale. S-a remarcat că majoritatea indicatorilor macroeconomici înregistrează tendinţe pozitive, iar pe unele poziţii pronosticurile fixate în SCERS chiar "au fost depăşite".
În opinia Primului-ministru, succesul realizării SCERS depinde de eforturile întregii societăţi şi în acest sens a fot solicitată organizarea unor forumuri regionale pentru a evalua impactul realizării SCERS în fiecare localitate. De asemenea, şeful executivului a solicitat implicarea mai activă în realizarea SCERS a societăţii civile şi a administraţiei publice locale.
Bugetul de stat supraexecutat
La şedinţa Guvernului din 4 octombrie 2005 Ministerul Finanţelor a anunţat că în perioada ianuarie-septembrie 2005 bugetul de stat a fost executat la capitolul de venituri în proporţie de 107,4% din prevederi. În nouă luni ale anului curent la bugetul de stat au fost acumulate venituri în valoare de 5 606 milioane de lei (cca 445,2 milioane USD), ceea ce constituie cu 1 830 milioane lei sau cu 48,5% mai mult decît în perioada similară a anului trecut. Pentru deservirea datoriei externe de stat de la buget au fost transferate 38,6 milioane USD.
În acelaşi timp, conform informaţiei existente pentru primele 8 luni ale anului 2005 numai veniturile vamale încasate au constituit 3 456 milioane lei (274,4 milioane USD). La acestea se mai adaugă cca 200 milioane lei (15,9 milioane USD) - venitul net al Băncii Naţionale a Moldovei şi peste 140 milioane lei (cca 11,2 milioane USD) - venitul din grantul acordat de Comisia Europeana în cadrul Programului de Securitate Alimentară pentru Moldova. Totodată, doar ¼ din valoarea totală a veniturilor bugetare revin veniturilor din activităţile economiei reale (producere, impozite directe şi taxe nevamale).
2.3. Hotărîri
Deşi redus considerabil, numărul actelor necesare pentru activitatea de antreprenoriat rămîne destul de mare
Guvernul a aprobat Lista autorizaţiilor şi certificatelor eliberate de către organele administrative pentru iniţierea activităţii de business în Moldova. Conform documentului, vor exista 125 tipuri de acte pentru confirmare, mai mult de 70 din ele urmînd a fi eliberate gratuit. Documentul stabileşte că plata pentru eliberarea permisiunilor şi certificatelor se va percepe doar în cazurile cînd aceasta este prevăzută de legislaţie, iar termenul general de eliberare a documentelor nu trebuie să depăşească 10 zile lucrătoare.
Printr-o altă hotărîre a executivului a fost aprobat Registrul actelor oficiale de reglementare a activităţii de întreprinzător, acte emise de Guvern, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi alte autorităţi administrative centrale. Potrivit documentului, cele 27 de autorităţi administrative se vor ghida în activitatea sa de peste 420 de acte normative, alte cca 100 de acte normative fiind abrogate din cauza că sînt calificate ca abuzive sau nu corespund principiilor economiei de piaţă.
Hotărîrile vizate au fost adoptate pentru executarea Legii nr. 424-XV din 16.12.2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (aşa-numita "Lege a ghilotinei"), lege ce are drept scop reforma reglementării de stat a activităţii antreprenoriale. Recent, în cadrul forumului investiţional organizat la Chişinău, majoritatea oamenilor de afaceri au apreciat Legea ghilotinei ca o măsură eficientă pentru reducerea barierelor birocratice în calea businessului, dar au menţionat şi faptul că implementarea se tergiversează.
Finanţarea partidelor din bugetul de stat
Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, proiect ce urmează să reglementeze modalităţile de finanţare a partidelor şi altor organizaţii social-politice (inclusiv în cadrul campaniilor electorale), controlul finanţării, restricţiile şi sancţiunile pentru încălcarea dispoziţiilor legale corespunzătoare.
Proiectul prevede că statul va subvenţiona anual activitatea partidelor cu o sumă totală ce nu depăşeşte 0,02% din veniturile bugetului de stat pe anul de referinţă (spre exemplu, pentru anul 2006 această sumă ar constitui nu mai mult de 1 milion 936 mii lei). Subvenţiile bugetare vor fi de trei categorii:
De bază - în valoare de 1/3 din subvenţia totală acordată de stat, subvenţie repartizată în mod egal partidelor politice care la începutul legislaturii au reprezentanţi în fracţiunile parlamentare;
Proporţionale - în valoare de 1/3 din subvenţia totală acordată de stat, subvenţie proporţională cu numărul mandatelor deţinute de fiecare formaţiune politică în legislativ;
Restante - în valoare de 1/3 din subvenţia totală acordată de stat, subvenţie pentru toate partidele politice care au participat în campania electorală, dar nu au obţinut mandate proporţional cu numărul de voturi acumulate.
Proiectul mai conţine prevederi referitoare la: contractarea creditelor fără dobîndă pentru campaniile electorale; condiţiile şi modul de primire a donaţiilor în perioada campaniilor electorale; limita donaţiilor ce pot fi primite într-un an fiscal; interdicţiile finanţării concurenţilor electorali din străinătate; transparenţa şi controlul acumulării de mijloace etc.
Acest proiect de lege a fost elaborat la recomandarea Consiliului Europei şi este inspirat în temei din legea similară a României, lege ce a fost adoptată încă în anul 2003, iar mai mult de jumătate din prevederile ei regăsindu-se adaptate în proiectul aprobat de executivul de la Chişinău. Menţionăm că încă în anul 2000 Guvernul a expediat Parlamentului un proiect de lege nou cu privire la partide şi alte organizaţii social-politice, proiect adoptat în prima lectură şi care prevede, de altfel, şi finanţarea partidelor din bugetul de stat. Motivele tărăgănări adoptării respectivului proiect nu sînt cunoscute şi în mod normal examinarea lui ar trebui reluată în pachet cu iniţiativa recentă a Guvernului.
Apartamente sociale gratuite
Conform unei decizii a Guvernului, categoriile social dezavantajate ale populaţiei vor avea posibilitatea de a obţine locuinţe gratuit, construcţia acestora urmînd a fi finanţată din contul mijloacelor bugetului de stat şi celor locale, a creditelor bancare şi ipotecare, precum şi a granturilor străine.
Deşi se anunţă un termen exact de finisare a construcţiilor - anul 2011, pentru moment nu este stabilit un potenţial cost, precum şi volumul locuinţelor. Cu toate acestea, se preconizează că locuinţele vor fi distribuite de consiliul municipal Chişinău. Nu demult, în presă, a fost mediatizat scandalul de repartizare a locuinţelor sociale într-un bloc locativ construit de autorităţile municipale, printre beneficiari figurînd funcţionari ai primăriei şi consiliului local, judecători, procurori, angajaţi ai organelor de drept şi alte persoane care nu fac parte din categoriile foarte dezavantajate. Costul minim de construcţie a unui bloc locativ cu 50-60 de apartamente este de cca 1,5 milioane USD.
Preşedinţie
Politica de cadre
Preşedintele Voronin a participat la şedinţa colegiului Ministerului Afacerilor Interne, şedinţă în care a remarcat succesele realizate în domeniul lichidării grupărilor criminale organizate şi reducerea criminalităţii în ansamblu. Totodată, şeful statului şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu politica de cadre promovată de conducerea MAI, menţionînd că neajunsurile în domeniu au ca consecinţă creşterea criminalităţii în rîndul poliţiştilor, abuzurilor de serviciu şi a corupţiei.
O temă aparte a constituit-o activitatea ilegală a colaboratorilor poliţiei, activitate ce se manifestată prin abuzuri de putere, aplicarea torturii, tratamentelor inumane şi degradante faţă de persoanele reţinute. În opinia lui Voronin, situaţia actuală în domeniu nu mai poate fi tolerată, iar de la conducerea MAI solicitîndu-se măsuri urgente.
Una din priorităţile imediate ar fi perfecţionarea legislaţiei în domeniu şi în special a Legii cu privire la poliţie, ale cărei dispoziţii sînt învechite şi vin în contradicţie cu principiile internaţionale de reglementare a serviciului organelor de drept.
Discuţii cu reprezentanţii Dumei de Stat
Vladimir Voronin, i-a primit pe membrii grupului de deputaţi pentru relaţiile cu Parlamentul Republicii Moldova al Dumei de Stat a Federaţiei Ruse. În cadrul întrevederii, Preşedintele Moldovei şi-a exprimat speranţa că vizita va contribui la o mai bună informare a structurilor de stat ale Federaţiei Ruse despre situaţia politică şi social-economică din ţara noastră, despre sarcinile strategice de dezvoltare ale Republica Moldova.
În opinia lui Voronin, nesoluţionarea problemei transnistrene constituie singurul obstacol serios pentru valorificarea potenţialului de cooperare moldo-rusă, iar în perpetuarea acestui obstacol sînt interesate anumite forţe distructive din Federaţia Rusă şi Moldova, pretenţiile regimului de la Tiraspol neavînd justificări etnice sau lingvistice.
Menţionăm că recent, în cadrul interviului acordat postului de radio BBC, Vladimir Voronin a afirmat că autorităţile Moldovei sînt pregătite să facă faţă presingului economic şi politic al Federaţiei Ruse, renunţînd, dacă va fi necesar, la resursele energetice livrate Rusia şi la exportul vinurilor moldoveneşti în această ţară.
Urgentarea consolidării terenurilor agricole
În cadrul şedinţei Colegiului Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şeful statului a apreciat drept prea îndelungată perioada de implementare a Programului de stat de consolidare a terenurilor agricole, elaborat de ministerul în cauză. Potrivit conceptului, procesul de consolidare a terenurilor va dura nu mai puţin de 15 ani, propunîndu-se consolidarea iniţială a terenurilor date în proprietate familiilor şi urmînd consolidarea suprafeţelor gospodăriilor agricole.
Experţii independenţi au venit cu diverse opinii în acest sens susţinînd într-un fel procesul de consolidare, dar cu condiţia că acesta va fi însoţit de investiţii considerabile în agricultură, de pregătirea unor specialişti calificaţi în domeniu şi de promovarea unei politici de stat menite să susţină real producătorii agricoli. Concomitent, în debutul sesiunii de toamnă a Parlamentului, reprezentanţii opoziţiei parlamentare au criticat dur politica guvernului în domeniul agriculturii, apreciind ca dăunătoare promovarea consolidării terenurilor agricole la nivel regional şi local.
Vizita de lucru în Ţările Baltice
În perioada 26-29 septembrie 2005 Preşedintele Republicii Moldova a efectuat vizite oficiale în Letonia, Lituania şi Estonia. În cadrul acestor vizite au avut loc întîlniri cu şefii de state şi conducătorii parlamentelor celor trei ţări baltice. Principalele teme de discuţie au vizat colaborarea bilaterală, parteneriatul în domeniul integrării europene, soluţionarea diferendului transnistrean şi colaborarea cu NATO în cadrul "Parteneriatului pentru Pace".
Conform acordului la care au ajuns ministerele de externe, pînă la finele anului va fi deschisă ambasada Republicii Moldova la Riga, iar în perspectivă ţara noastră intenţionează să deschidă misiuni diplomatice în toate ţările UE.
Politici economice
1. Preţurile şi inflaţia
Inflaţia ar putea să se încadreze între 8-10% sau puţin peste...
Potrivit datelor statistice preliminare, rata inflaţiei pentru luna septembrie a fost de 1,2%. Cumulativ, pentru cele nouă luni ale anului curent s-a înregistrat o inflaţie de 4,9%. Indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a scăzut cu 0,3%, cel pentru produsele nealimentare a crescut cu 2,8%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,7%.
Avînd în vedere ţinta guvernamentală privind inflaţia anuală, credem că la sfîrşitul anului acesta ea ar putea să se încadreze între 8-10% sau puţin peste, comparativ cu nivelul consemnat la finele anului trecut de 12,5%. În intervalul august 2004 - august 2005, preţurile de consum au crescut cu cca 12%, iar în mare parte majorarea a fost generată de creşterea preţurilor administrate şi a preţului petrolului pe piaţa internaţională.
BNM a adoptat, în luna iunie a.c., un indicator sintetic al inflaţiei - inflaţia de bază - care stă la baza elaborării politicilor monetar-valutare, a prognozelor macroeconomice şi să reducă nivelul de creştere a preţurilor.
2. Sistemul financiar-bancar
Oficialii susţin că sectorul bancar are nevoie de reforme revoluţionare...
"Sistemul bancar moldovenesc trebuie să se reformeze cît mai urgent în conformitate cu legile economiei de piaţă, iar bancherii trebuie să facă aceste reforme în mod revoluţionar, astfel ca dobînzile să fie reduse pînă la 15% în lei, iar în valută de pînă la 9%", a declarat premierul Tarlev la închiderea forumului oamenilor de afaceri "Climatul investiţional în Republica Moldova"1. Potrivit datelor BNM, rata medie a dobînzii la creditele bancare în august a fost de 18,7%, iar la cele în valută străină de 10,7%. De la începutul anului dobînzile la creditele în monedă naţională au scăzut cu cca 2 p.p., iar la cele în valută cu cca 1%.
Pe de altă parte, Mike Davey, directorul regional al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a spus că sistemul bancar autohton este închis şi rigid si că se simte lipsa pe piaţă a unor bănci internaţionale sau regionale cu renume. "BNM argumentează că sectorul bancar este deschis investiţiilor străine şi că 52% din proprietăţi revin unor firme străine, însă acestea sînt înregistrate în zone off-shore", a spus oficialul BERD. "Republica Moldova este una din puţinele ţări din Europa în care nu se simte prezenţa unor bănci străine serioase. În afară de BERD şi Fondul Western NIS Enterprise, în Moldova nu sînt alte instituţii financiare serioase", a estimat Mike Davey.
3. Piaţa muncii
Guvernul promite să majoreze salariile...
Operînd unele modificări şi completări la proiectul de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar, Guvernul preconizează dublarea salariului minim începînd cu 1 decembrie, de la 200 lei (15,8 USD) pînă la 400 lei (31,8 USD). În plus, acest proiect de lege mai prevede şi majorarea salariului mediu în sectorul bugetar pentru anul viitor cu cca 33%. Astfel, salariul profesorilor va creşte cu aproape 40%, al angajaţilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii - cu 25%, al lucrătorilor din asistenţă socială - cu 33%, iar al celor din agricultură - cu 50%.
Costul acestui proiect este estimat la cca 4,3 miliarde lei (341,43 milioane USD). Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, salariul mediu a unui angajat din sfera bugetară constituie 981 lei (77,9 USD), iar a unui angajat din sectorul real - 1520 lei (120,7 USD). Cel mai mic salariu mediu lunar în perioada ianuarie-august l-au avut lucrătorii din agricultură, de 583 lei (46,3 USD). Salariul mediu în învăţământ a constituit 875 lei (69,5 USD), în sănătate şi asistenţă socială - 986 lei (78,3 USD). Cel mai mare salariu mediu a fost înregistrat în sectorul financiar-bancar, de 3430 lei (272,3 USD).
4. Comerţ extern
Rusia stopează importul de vinuri moldoveneşti...
Republica Moldova încă nu a reuşit deblocarea exporturilor de produse de origine vegetală şi animalieră spre Rusia. Mai mult ca atît, serviciul vamal al Federaţiei Ruse a încetat să mai elibereze timbre de acciz pentru vinurile moldoveneşti. În aceste condiţii exporturile ar putea scădea drastic, în comparaţie cu anul trecut, şi, respectiv prezenţa vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă se va reduce esenţial, fapt ce a fost confirmat şi de presa rusă.
Cca 80% din exporturile moldoveneşti de vinuri sînt orientate spre piaţa rusă. Federaţia Rusă importă din Moldova un sortiment de peste 2500 de vinuri, iar 60% din vinurile consumate în Rusia în anul 2004 au fost de provenienţă moldovenească. Anual, Moldova exportă vinuri şi divinuri în FR în sumă de peste 250 milioane USD.
...iar deficitul comercial este în continuă creştere
Deficitul comercial este în creştere liberă, iar exportatorii o duc din ce în ce mai prost. Situaţia durează de cîteva luni bune şi nici nu se întrezăresc semne de îmbunătăţire. Datele furnizate recent de către Biroul Naţional de Statistică arată că, pentru primele opt luni, deficitul comercial este cu cca 40% mai mare decît valoarea din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Spre exemplu, în cele opt lumi ale a.c. deficitul comercial a înregistrat o valoare de 705,2 milioane USD, în condiţiile în care importurile au crescut cu 30,8%, mult mai rapid decît exporturile, respectiv, 11%. Mai mulţi economişti apreciază că în cazul în care această tendinţă se va menţine pînă la sfîrşitul anului deficitul balanţei comerciale s-ar putea uşor situa la 1,1 miliarde USD.
5. Mediul de afaceri
Impozitul corporativ din Moldova este unul dintre cele mai scăzute din regiune...
Mai mulţi investitori străini, care şi-au împărtăşit experienţa în cadrul forumului de la Chişinău - "Moldova expusă business-ului internaţional" au menţionat că RM are mari oportunităţi de investiţionale, dar că investitorii continuă să întîmpine unele bariere în derularea afacerilor cum ar fi fiscalitatea, ambiguitatea cadrului legislativ etc.
Noi, însă, nu credem că povara fiscală ar fi mare pentru investitori, impozitul de 18% este unul dintre cele mai scăzut din regiune. Nu este vorba de presiuni fiscale exagerate, ci mai degrabă de presiuni instituţionale. În Moldova nu se simte un deficit de legi, ba chiar mai mult putem vorbi despre o inflaţie legislativă, ci de un deficit de interpretare corectă a acestora în sistemul de justiţie, care de multe ori este caracterizat ca fiind corupt şi birocrat, precum şi de un deficit cronic de executare a deciziilor judecătoreşti.
Spre exemplu, Rapoartele Băncii Mondiale arată că aproape 80% din întreprinderile chestionate din Moldova califică sistemul judiciar ca fiind "injust, costisitor, corupt şi incapabil de a impune respectarea legii". In alta ordine de idei, mai mulţi investitori consideră că justiţia din Moldova este nesigură pentru ei, dat fiind faptul că instanţele de judecată protejează doar instituţiile statale şi statul.
Guvernul ar trebui să înceteze se recurgă la concesii şi vacanţe fiscale...
Pe de altă parte, credem că Guvernul ar trebui să înceteze să mai recurgă la concesii şi vacanţe fiscale reeşalonări sau îngheţări de datorii pentru agenţii economici. Fiindcă eliminarea firmelor cu arierate va creşte creditarea şi, respectiv, vor creşte şi investiţiile. Închiderea societăţilor neperformante ar putea crea un "cerc virtuos", în care dezvoltarea rapidă a economiei va impulsiona intermedierea financiară în sectorul real.
În plus, specialiştii spun ca eliminarea firmelor cu arierate va spori concurenţa din sectorul real şi, totodată, va îmbunătăţi performanţele financiare ale firmelor viabile. Astfel, băncile vor putea reduce marjele de risc şi vor diminua dobînzile. La rîndul lor, agenţii economici vor avea acces la credite mai ieftine, credite atît de necesare pentru investiţii în procesul de producţie
Sistemul de asigurări pentru business este slab dezvoltat...
Trebuie să recunoaştem că sistemul de asigurări pentru business este slab dezvoltat, chiar dacă pe piaţa activează un număr suficient de companii de asigurări, doar cîteva din ele prestează spectrul larg de servicii, iar pe lîngă toate şi costurile acestora sînt foarte mari. În plus, acestea nu prea sînt interesate în asigurarea anumitor riscuri, mai ales în agricultură.
Perfectarea actelor se face cu o operativitate redusă...
Operativitatea redusă a procedurilor de perfectare a actelor în vamă necesare pentru operaţiunile de export-import, dotarea şi pregătirea insuficientă vameşilor şi nu în ultimul rînd ponderea mare a mărfurilor importate fără perceperea tuturor taxelor legale sau ceea ce numim noi contrabandă, ar fi nişte impedimente în calea investitorilor străini. Spre exemplu, pentru perfectarea actelor la importul producţiei în Occident este nevoie de numai 3 zile, iar pentru export de doar 2. În schimb la noi sînt necesare zile întregi, sau chiar săptămîni.
Multe mărfuri intră în ţară ilegal, cu preţ mic, însă cu o calitate redusă ceea ce creează producătorilor locali o concurenţă neloială. Trebuie asigurate principiile de concurenţă reală, or în Moldova antreprenoriatul liber este limitat doar cu comerţul pe trotuar sau la tarabă. În plus, problema spaţiului de frontieră necontrolat (Transnistria). Potrivit unor surse neoficiale, volumul investiţiilor străine alocate Moldovei în ultimii cîţiva ani se estimează a fi mai mic decît valoarea traficului internaţional cu droguri sau a mărfurilor de contrabandă care ne penetrează ţara.
Birocraţia şi salariile mici îngreunează implementarea reformelor...
Elementele birocratice şi salariile mici ale funcţionarilor implicaţi în procesul de reglementare legislativă ar fi o cauză ce îngreunează implementarea reformei regulatorii, sau a Legii "Ghilotinei". Anterior, o sursă de venit extrabugetar pentru majoritatea autorităţilor publice cu funcţii de reglementare era prestarea unor servicii cu plată (taxe de reglementare, plăţi pentru expertiză, instrucţiuni, eliberarea de certificate), iar implementarea "ghilotinei" sau reformei regulatorii limitează sursele respective şi posibilităţile funcţionarilor de a obţine venituri suplimentare. Această situaţie creează motive clare de tărăgănare a acesteia de către cei implicaţi.
6. Moldova în lume
Moldova are deficienţe la capitol de competitivitate economică...
Banca Mondială a aprobat finanţarea proiectului "Ameliorarea Competitivităţii în Republica Moldova", proiect ce a fost elaborat la iniţiativa Guvernului de la Chişinău în baza Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). Valoarea finanţării va constitui 9,8 milioane USD, dintre care jumătate va fi acordată sub formă de credit preferenţial la condiţii IDA (International Development Agency), iar cealaltă parte sub formă de grant.
Proiectul are drept scop mărirea competitivităţii2 întreprinderilor prin îmbunătăţirea mediului de afaceri; modernizarea Sistemului de Metrologie, Standardizare, Testare şi Calitate (MSTQ); dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calităţii şi de control la nivel de întreprindere; facilitarea accesului la finanţare. Proiectul urmează să contribuie la crearea unui mediu de piaţă competitiv cu scopul de a menţine stabilitatea macroeconomică, creşterea economică şi crearea locurilor de muncă, precum şi creşterea competitivităţii înteprinderilor naţionale pe plan local şi internaţional.
1 La forumul oamenilor de afaceri "Climatul investiţional în Republica Moldova" şi preşedintele Voronin a cerut într-un mod ultimativ băncilor comerciale reducerea dobînzilor la creditele acordate agenţilor economici
2 Mai mult despre competitivitate vedeţi comentariul economic din această ediţie
Problema transnistreană
Uniunea Europeană şi SUA au fost invitate să participe la procesul de negocieri în problema transnistreană în calitate de observatori - această decizie a fost luată în cadrul consultărilor dintre reprezentanţii părţilor la conflict şi cei ai mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, consultări ce au avut loc la 27-28 septembrie la Odesa. Statutul de observator al UE şi SUA a fost stabilit în baza unui protocol al OSCE cu privire la drepturile şi obligaţiile observatorilor în procesul de negocieri. Potrivit acestuia, observatorii au dreptul să participe la şedinţele oficiale, au dreptul să i-a cuvîntul în timpul acestora, mai pot să intervină cu întrebări. Observatorii însă nu pot semna documentele adoptate în cadrul procesului de negocieri şi nu participă la luarea deciziilor. Astfel, noul format al negocierilor este unul asimetric, fiind denumit "5+2".
Tot la Odesa părţile au căzut de acord să reia procesul de negocieri la 27-28 octombrie în Chişinău şi Odesa, în formatul nou "5+2". "Am reuşit să mişcăm din punctul mort marea maşinărie a procesului de negocieri, care nu mai merge de mai mult de un an", a declarat după încheierea consultărilor reprezentantul special al Ucrainei în problema transnistreană, Dmitri Tkaci. Potrivit acestuia, la Odesa părţile au discutat şi problema monitorizării frontierei moldo-ucrainene, cea a monitoring-ului internaţional al complexului militar-industrial al Transnistriei, precum şi perspectivele organizării unor alegeri democratice în Transnistria. În plus, potrivit lui Tkaci, la Odesa reprezentantul Rusiei le-a înmînat participanţilor un document cu propunerile Rusiei în problema transnistreană.
Acesta din urmă ar fi un nou plan de reglementare rus care, potrivit şefului departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai, va constitui subiectul principal al rundei de negocieri din 27-28 octombrie. În timp ce presa de la Chişinău nu a dat detalii despre conţinutul planului în cauză, Liţkai a calificat noul plan drept un "document serios şi elaborat, care a apărut în urma a patru luni de consultări cu toate părţile". Potrivit aceleiaşi surse, documentul ar conţine circa 75% din planul Kozak şi circa 15-20% din planul Iuşcenko, preluînd aproape în întregime elementele de bază ale planului Kozak. Întrebat despre reacţia părţii moldoveneşti faţă de plan, Liţkai a spus doar că conţinutul acestuia nu corespunde în mod categoric cu cel al documentelor adoptate recent de către Parlamentul Moldovei în problema transnistreană.
Deşi chiar în ajunul consultărilor de la Odesa Preşedintele Voronin declara ultimativ că Republica Moldova va accepta reluarea negocierilor în problema transnistreană doar în cazul în care UE şi SUA se vor alătura formatului de negocieri ca participanţi cu drepturi depline. Partea moldovenească s-a arătat mulţumită de rezultatele consultărilor de la Odesa. În cadrul unei întrevederi cu Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politică Europeană a Uniunii Europene, Benita Ferrero-Waldner, aflată în vizită la Chişinău cu prilejul deschiderii Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova, preşedintele Voronin a declarat că participarea UE şi SUA în calitate de observatori la negocierile în problema transnistreană este un succes la care Moldova a rîvnit în ultimii ani. Voronin şi-a exprimat speranţa că prin măsurile conjugate ale autorităţilor moldoveneşti şi ale comunităţii internaţionale se apropie momentul reintegrării teritoriale a Moldovei şi a dat asigurări că autorităţile moldoveneşti vor depune toate eforturile pentru a conlucra constructiv şi eficient cu toţi participanţii la tratative.
Şeful departamentului de externe de la Tiraspol la rîndul său a explicat acceptarea de către Tiraspol a deciziei de a invita UE şi SUA să adere la procesul de negocieri prin "schimbarea situaţiei geopolitice în jurul Transnistriei", mai exact schimbarea de atitudine faţă de această problemă la Kiev şi în special la Moscova. Potrivit lui Liţkai prin decizia de a include UE şi SUA în procesul de negocieri, Moscova încearcă să evite situaţia în care acestea au împiedicat realizarea planului Kozak în noiembrie 2003. Includerea UE şi SUA în procesul de negocieri este prevăzută expres în noul plan rus, a mai declarat Liţkai, şi asta cu scopul că participînd la negocieri în calitate de observatori, aceştia trebuie să fie la curent cu ce se întîmplă, ceea ce va lipsi partea moldovenească de posibilitatea de a juca cartea contradicţiilor dintre Rusia şi vest în favoarea sa. În plus, Liţkai a mai notat că participarea UE şi SUA la negocieri va permite informarea din prima sursă a acestora cu privire la conţinutul convorbirilor, şi nu prin prisma poziţiei părţii moldoveneşti. "Deocamdată lucrurile merg într-un mod clar pentru noi", a conchis Liţkai poziţia administraţiei de la Tiraspol faţă de rezultatele convorbirilor de la Odesa.
În altă ordine de idei, la 7 octombrie la Palanca Comisarul european pentru relaţii externe şi politica europeană a vecinătăţii, Benita Ferrero-Waldner, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, şi ministrul de Externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, au semnat Memorandumul de înţelegere dintre UE, Republica Moldova şi Ucraina privind misiunea UE de asistenţă la frontieră. "Scopul misiunii este de a dezvolta capacitatea de administrare a frontierei, inclusiv a posturilor vamale, de-a lungul hotarului moldo-ucrainean. Aceasta va ajuta la prevenirea traficului de fiinţe umane şi de mărfuri, proliferării armelor şi fraudelor vamale", a declarat în cadrul evenimentului Comisarul Benita Ferrero-Waldner. Potrivit ei, misiunea îşi va începe activitatea la 1 decembrie 2005 şi va fi constituită din 50 de experţi din statele membre ale UE. Aceştia vor activa în cadrul unor grupuri mobile care vor putea face vizite fără preaviz la orice post de poliţie, vamal sau fiscal, vor formula recomandări cu privire la eficientizarea activităţii acestora, vor oferi consultanţă şi instruire pentru funcţionarii moldoveni şi cei ucraineni. "Vrem să vă ajutăm să administraţi frontiera dvs. într-un mod mai modern şi mai eficient. Aceasta va contribui în mod substanţial la identificarea unei soluţii pentru conflictul transnistrean. Soluţionarea acestui conflict va constitui o victorie importantă în numele păcii, securităţii şi stabilităţii în vecinătatea noastră comună. Trebuie să lucrăm toţi din greu să realizăm acest lucru", a mai declarat Comisarul European în cadrul ceremoniei de semnare a memorandumului trilateral.
Relaţii externe
Inaugurarea Delegaţiei Comisiei Europene şi semnarea acordului de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene
La 6 octombrie a fost inaugurată Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova, o ceremonie la care a participat Comisarul European pentru relaţii externe şi politica de vecinătate Benita Ferrero-Waldner. Delegaţia va fi condusă de Ambasadorul Cesare De Montis.
La 7 octombrie 2005 miniştrii de externe ai Moldovei şi Ucrainei, împreună cu Comisarul european pentru relaţii externe şi politica de vecinătate au semnat memorandumul privind instituirea misiunii Uniunii Europene la frontiera moldo-ucraineană. Pentru realizarea memorandumului începînd cu 1 decembrie 2005, Ucraina şi Moldova acceptă controalele inopinate la frontieră din partea experţilor europeni.
Atenţie deosebită pentru Moldova din partea Consiliului Europei
La 4 octombrie a fost adoptată rezoluţia şi recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe marginea raportului de monitorizare a îndeplinirii angajamentelor asumate de către Republica Moldova. Rezoluţia menţionează că autorităţile moldovene au avansat pe calea reformelor, dar o serie de angajamente asumate la momentul aderării nu au fost onorate satisfăcător. APCE remarcă necesitatea funcţionării eficiente a instituţiilor democratice, afirmarea şi eficientizarea justiţiei, promovarea libertăţii de exprimare şi a pluralismului, consolidarea democraţiei locale, combaterea corupţiei şi a traficului de fiinţe umane, modificarea legislaţiei electorale, cu privire la partide, perfecţionarea mecanismului de expertizare internaţională a actelor legislative. De asemenea, APCE pledează pentru soluţionarea paşnică a diferendului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Moldovei, organizarea unor alegeri libere şi democratice în regiune.
Reprezentanţii Parlamentului Republicii Moldova au apreciat respectiva rezoluţie ca fiind cea mai favorabilă de la momentul aderării Moldovei la CE (1995). La întîlnirea cu Secretarul General al CE Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova a declarat că legislativul moldovean a adoptat planul calendaristic al măsurilor legislative, măsuri ce vor fi întreprinse pentru onorarea tuturor angajamentelor faţă de Consiliul Europei şi că documentul va fi remis la CE în luna octombrie, după ce va fi coordonat cu reprezentanţii tuturor formaţiunilor parlamentare şi Guvernul Moldovei.
Adoptarea rezoluţiei şi a recomandărilor APCE a coincis cu emiterea de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a două decizii ce vizează direct Republica Moldova. În primul caz e vorba de hotărîrea prin care au fost satisfăcute parţial cererile secretarului primăriei municipiului Chişinău Vladimir Şarban şi a conducătorului unei întreprinderi municipale Constantin Becciev. CEDO a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor prevăzute de articolul 3 (Interzicerea torturii) şi 5 (Dreptul la libertate şi la siguranţă) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În alt caz, CEDO a stabilit pentru data de 13 decembrie 2005 audieri publice asupra dosarului jurnaliştilor de la Televiziunea Moldovei împotriva Republicii Moldova, în cadrul cărora se va discuta admisibilitatea şi fondul cererii. În cererea respectivă se solicită recunoaşterea violării de către Republica Moldova a dreptului la libera exprimare prevăzute de art.10 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, prin impunerea cenzurii la Televiziunea Naţională.
Pînă în prezent CEDO a adoptat 23 de hotărâri prin care a condamnat Republica Moldova, Guvernului fiindu-i comunicate alte peste 200 de cereri. Autorităţile de la Chişinău au executat toate deciziile respective, cu excepţia celei referitoare la grupul Ilaşcu, decizie care rămîne neexecutată în partea referitoare la eliberarea deţinuţilor de la Tiraspol.
Relaţiile cu Federaţia Rusă rămîn incerte
Misiunea experţilor ruşi care urmau să vină la Chişinău în prima jumătate a lunii curente pentru evaluarea loturilor de produse vegetale destinate exportului în Federaţia Rusă nu a avut loc. Autorităţile responsabile au fot anunţate de partea rusă că misiunea se amînă şi că este posibil să fie anulată în general.
Rămîne incertă şi situaţia exporturilor de producţie alcoolică în Federaţia Rusă, cu toate că autorităţile oficiale al Moldovei şi responsabilii de la Serviciul vamal al Rusiei au infirmat apariţia unor obstacole artificiale la exportarea vinurilor şi divinurilor moldoveneşti.
Conform unor calcule efectuate de importatorii de vinuri din Rusia cota vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă a diminuat, în ianuarie-august 2005, cu aproape 7%. Acest fapt a fost confirmat de Preşedintele Voronin, care în cadrul unei emisiuni televizate a menţionat că reducerea exporturilor are loc intenţionat, pentru a diversifica piaţa de desfacere a producţiei alcoolice şi a reorienta fluxurile spre ţările scandinave şi asiatice.
Susţinere belarusă
Primul-ministru Vasile Tarlev a efectuat o vizită de lucru în Republica Belarus. În cadrul acesteia Tarlev a avut întrevederi cu preşedintele acestei ţări Alexandr Lukaşenco şi cu premierul Serghei Sidorski. Părţile au discutat aspectele de colaborare bilaterală, posibilităţile de deschidere a unor întreprinderi mixte moldo-belaruse de construcţie a tractoarelor şi troleibuzelor. De asemenea, Tarlev a solicitat lichidarea barierelor birocratice la organizarea exportului din Moldova a producţiei pomilegumicole şi a cerut examinarea posibilităţilor de procurare de către Moldova a produselor petroliere la un preţ mai redus. În anul curent Moldova va importa din Belarus 20 mii tone de motorină, iar în 2006 - cca 150 mii tone de motorină.
Studii, analize, comentarii
Competitivitatea economică este o povară grea pentru Moldova
Ion Basiul, 11 octombrie 2005
Republica Moldova continuă să deţină lanterna roşie în Europa şi în lume fiindcă nu are parte de avantaje competitive, avantaje bazate inteligenţă, inovaţii şi muncă performantă | »»» |
Debut zgomotos al sesiunii parlamentare
Sergiu Grosu, 11 octombrie 2005
După o vacanţă de peste 2 luni la 6 octombrie 2005 Parlamentul s-a întrunit în cea de a doua sesiune anuală | »»» |
|
 |





|