versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Băncile sînt trase la răspundere, Iurie Gotişan
Sindromul Imuno Deficitar parlamentar, Sergiu Grosu

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Curtea Constituţională a decis validarea mandatului de deputat al lui Sergiu Sococol, care este al 65-lea în lista de candidaţi ai PCRM pentru alegerile parlamentare.

1.2. Acte legislative

• Hotărîrea privind constituirea Comisiei de anchetă pentru examinarea situaţiei persoanelor deţinute în izolatorul de urmărire penală nr. 3 din municipiul Chişinău. Formarea comisiei a fost motivată de faptul că în instituţia respectivă sînt deţinute peste 1000 de persoane ce sînt în aşteptarea deciziei instanţei de judecată sau trimiterii dosarului în instanţă. Multe dintre aceste persoane sînt ţinute în arest de mai mulţi ani din cauza tergiversării anchetei penale sau a examinării îndelungate a cauzelor de către instanţele judecătoreşti.

• Legea privind anularea datoriilor pentru anul 2004 la bugetul asigurărilor sociale calculate producătorilor agricoli din localităţile situate în zona de securitate a raionului Dubăsari. Prin legea respectivă deputaţii au decis să anuleze datoriile în valoare de peste 1 milion lei ale agenţilor economici agricoli din raionul Dubăsari, agenţi ce sînt deţinători de terenuri peste şoseaua Rîbniţa-Tiraspol şi care, din cauza piedicilor şi acţiunilor abuzive ale autorităţilor transnistrene, nu au putut desfăşura activităţi economice şi nu au achitat pentru angajaţii lor cotele de asigurări sociale. Suma respectivă urmează a fi restituită în bugetul asigurărilor sociale din contul mijloacelor bugetului de stat, astfel ca persoanelor vizate să nu li se aducă prejudicii sociale.

• Legea despre prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. Actul legislativ adoptat are menirea de a crea cadrul legal necesar pentru activitatea de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, precum şi de asigurare a protecţiei drepturilor şi intereselor victimelor traficului. Legea conţine reglementări referitoare la:
  • prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane;
  • protecţia şi asistenţa acordată victimelor traficului;
  • colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu asociaţiile obşteşti şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în activitatea de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.

  Pentru asigurarea implementării legii Guvernul SUA oferă asistenţă financiară de cca 2 milioane USD, în special pentru crearea Centrului de combatere a traficului de fiinţe umane, a Biroului Internaţional analitic antitrafic şi pentru realizarea Programului de protecţie a victimelor.

• Legea pentru modificarea Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic. Conform prevederilor actuale din art. 24 al Legii modificate, importul alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice se efectuează numai de către agenţii economici care deţin licenţa respectivă, "prin punctele vamale Ungheni, Palanca, Leuşeni, Ocniţa şi Otaci". La 22 iulie 2005 deputaţii au decis să extindă numărul punctelor vamale prin care se permite importul şi au adăugat punctele vamale "Giurgiuleşti, Tudora şi Sculeni". Legea nu a fost promulgată de Preşedintele ţării care a propus excluderea unora din punctele respective, argumentîndu-se această propunere prin necesitatea combaterii contrabandei cu producţie alcoolică, producţie care poate fi admisă prin punctele vamale noi ce nu sînt dotate corespunzător.

  Deputaţii din fracţiunile de opoziţie nu au susţinut propunerile Preşedinţiei, considerîndu-le neargumentate şi invocînd chiar anumite interese de business în domeniu ale persoanelor apropiate puterii, însă fracţiunea majoritară a acceptat propunerile şefului statului şi a exclus punctul vamal Sculeni din categoria celor admise pentru importul alcoolului şi producţiei alcoolice.

• Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea sectorului bancar. Legea adoptată de Parlament prevede instituirea unor mecanisme de transparenţă şi de evitare a influenţei inadecvate în activitatea instituţiilor financiare din Moldova. Astfel, se interzice ca suma cotelor de participare în capitalul băncilor, deţinute de persoane din ţările şi zonele off-shore, să depăşească cota de 50% în capitalul total al băncii. De asemenea, noile prevederi impun ca majoritatea membrilor consiliilor băncilor să fie persoane neafiliate acestora, iar majoritatea membrilor comisiei de cenzori să fie persoane care nu activează în cadrul băncilor respective. Se mai prevede posibilitatea unor controale suplimentare al Băncii Naţionale a Moldovei, instituţie care va aproba în prealabil modificările referitoare la cotele de participare în capitalul băncilor.

  Scopul acestor modificări constă, probabil, în asigurarea stabilităţii sectorului bancar, totuşi se pare că aceste schimbări nu pot fi privite separat de recentele evenimente şi declaraţii ale autorităţilor referitoare la activitatea instituţiilor bancare din Moldova.

• Legea pentru modificarea Codului de procedură penală. La 19 iulie 2005 Curtea Constituţională a adoptat o hotărîre prin care au fost declarate neconstituţionale prevederile mai multor articole din Codul de procedură penală referitoare la obligativitatea declarării recursului ordinar sau în anulare numai prin intermediul avocatului. Curtea Constituţională a argumentat decizia prin faptul că orice persoană trebuie să aibă acces la justiţie şi obligaţia apelării la avocat constituie o limitare indirectă a dreptului la apărare, la accesul liber în justiţie şi prejudiciază principiul universalităţii drepturilor, creează premise pentru instituirea unui monopol în domeniu al avocaţilor.

  Prin Legea adoptată la 21 octombrie au fost modificat normele neconstituţionale, stabilindu-se că inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi alte persoane prejudiciate prin hotărîrea judecătorească pot declara recurs în instanţa superioară, apelînd în acest scop la serviciile avocatului, altor persoane cu studii în domeniu sau de sine stătător dacă studiile şi calificarea deţinută le permit acest lucru.

Guvern

2.1. Remanieri. Numiri

• Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a numit-o pe Zinaida Greceanîi în funcţia de prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova, revocînd-o din funcţia de ministru al finanţelor. Pînă în luna aprilie 2005 funcţia de prim-viceprim-ministru a fost deţinută de Vasile Iovv, care actualmente este deputat în Parlament din partea PCRM. În noua sa funcţie Greceanîi va coordona activitatea instituţiilor executive responsabile de domeniul economico-financiar.

  Conform art. 98 al Constituţiei, Guvernul este format din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. În caz de remaniere guvernamentală, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Tradiţional, toate funcţiile de membru al Guvernului trebuie să fie stabilite la acordarea votului de încredere de către Parlament, însă şi anterior acest lucru nu a fost respectat, Preşedintele ţării şi Primul-ministru operînd frecvente modificări nominale în structura executivului.

  În iulie 2005 Zinaida Greceanîi a candidat pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău, obţinînd cel mai mare număr de voturi la alegerile din vara a.c., alegeri care au fost invalidate din cauza neprezentării la urne a cel puţin 1/3 din alegători.

• Prin decretul Preşedintelui Republicii, Mihail Pop a fost numit în funcţia de ministru al Finanţelor. În actuala componenţă a executivului Mihail Pop a deţinut funcţia de viceministru al finanţelor, iar anterior a condus Inspectoratul fiscal principal de stat din subordinea aceluiaşi minister. În perioada 1994-1999 Pop a fost şef al inspectoratului fiscal din or. Bălţi.

• Printr-o hotărîre de Guvern Nicolae Alexei, ex-viceministru de Interne, ex-director al Departamentului pentru combaterea crimei organizate şi corupţiei, ex-parlamentar şi general-maior în rezervă, a fost numit în funcţia de şef al Inspectoratului Ecologic Naţional.

  Anterior procuratura a intentat împotriva lui Alexei un dosar penal pentru comiterea unor încălcări în perioada în care acesta a condus Departamentul pentru combaterea crimei organizate şi corupţiei. În vara anului 2001 Parlamentul a aprobat ridicarea imunităţii pentru trimiterea în judecată a deputatului Nicolae Alexei, procesul fiind examinat în Curtea Supremă de Justiţie pînă în anul 2005, cînd Nicolae Alexei a fost condamnat convenţional, iar ulterior achitat.

  Imediat după achitare de către justiţie, Alexei a fost ales Preşedinte al Partidului Dreptăţii Social-Economice din Moldova, formaţiune politică care a participat la alegerile parlamentare din 6 martie 2005 şi a acumulat 1,66% (25.870 voturi).

2.2. Şedinţe. Decizii

Vor creşte impozitele pe bunuri imobile

La şedinţa Guvernului din 19 octombrie 2005 a fost analizat stadiul de pregătire pentru implementarea noului sistem de impozitare a bunurilor imobile, la preţ real. Conform informaţiei prezentate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, pînă în prezent au fost evaluate preţurile la toate apartamentele şi 90% din casele particulare din municipiul Chişinău. Conform datelor existente la moment, în Republica Moldova sînt înregistrate 300 mii apartamente, 250 mii de case particulare în oraşe, 200 mii obiecte comerciale şi circa 1,75 milioane de case în localităţile rurale.

Conform prevederilor Codului fiscal, începînd cu anul 2006 urmează să se aplice mecanisme noi de impozitare a bunurilor imobile, inclusiv cele neprivatizate, reieşind din preţul real al acestora pe piaţă. În prezent impozitul pe bunurile imobiliare se determină reieşind din costul estimat al acestora la momentul construcţiei, cu scăderea uzurii, care adesea se estimează pînă la 60-80%.

Calcularea şi acumularea impozitelor pentru bunurile imobile este în grija autorităţilor administraţiei publice locale. Cota maximă a impozitului constituie 0,5% din baza impozabilă (50% din costul imobilului) şi autorităţile locale nu vor putea stabili impozite mai mici de 0,25% din cota respectivă. Spre exemplu, în cazul unui apartament cu preţ de piaţă estimat la 20.000 dolari baza impozabilă va constitui 10.000 dolari, iar impozitul anual (în dependenţă de cota stabilită în localitatea respectivă) va constitui între 25 şi 50 dolari SUA. Această sumă este de aproape 10 ori mai mare decît suma achitată în prezent pentru un apartament cu 2 camere în mun. Chişinău.

Anterior s-a remarcat că Guvernul propune mai întîi impozitarea deţinătorilor de apartamente, iar proprietarii de case (estimate în oraşele mari la sute de mii de dolari) urmează a fi impozitaţi reieşind din preţul real numai după o anumită perioadă de timp (1-2 ani), atunci cînd se va finaliza reevaluarea lor totală.

Efectuarea lucrărilor de toamnă

În cadrul unei teleconferinţe, Primul ministru a fost informat despre efectuarea lucrărilor agricole de toamnă. Autorităţile administraţiei publice locale au prezentat informaţii despre:

• finalizarea recoltării floarei-soarelui, volumul de producţie obţinut fiind de cca 354 mii tone;
• recolta globală de fructe care se aşteaptă a fi de 410 mii tone, iar de legume - de 815 mii tone (la moment sînt recoltate peste 200 mii tone de fructe şi circa 300 mii tone de legume);
• desfăşurarea lentă a semănatului culturilor cerealiere de toamnă şi a aratului, din cauza lipsei umidităţii în sol.

Primul ministru a informat conducătorii autorităţilor locale şi producătorii agricoli că organele responsabile întreprind măsuri pentru ameliorarea situaţiei create în legătură cu creşterea preţurilor la carburanţi, deşi a recunoscut că piaţa petrolieră a Moldovei depinde de situaţia pe piaţa internaţională şi regională.

La 19 octombrie 2005, staţiile PECO au micşorat cu 50 de bani preţurile la benzină şi motorină. În cadrul unor audieri ce au avut loc recent la Parlament, reprezentantul Ministerului Economiei şi Comerţului nu a exclus probabilitatea creşterii preţurilor la carburanţi pînă la finele anului, deşi Guvernul întreprinde mai multe măsuri pentru diminuarea impactului negativ al creşterii acestor preţuri.

Noi strategii de subvenţionare a agricultorilor

În cadrul unei şedinţe convocate de Primul-ministru cu participarea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a fost prezentat proiectul unui nou regulament de subvenţionare a producătorilor agricoli. Acesta presupune lărgirea categoriilor de culturi şi activităţi agricole subvenţionate, datorită faptului că au crescut considerabil alocaţiile bugetare pentru sectorul agricol - pînă la 190 milioane în anul 2006 (60 milioane în anul 2005).

Primul recensămînt agricol

Prin decizia Guvernului a fost creat un grup de lucru pentru pregătirea primului recensămînt agricol, pregătirea căruia va dura timp de cca 2 ani. Necesitatea recensămîntului agricol este stabilită în Strategia de Creştere Economică şi Combatere a Sărăciei, însă resursele financiare pentru realizare nu sînt încă alocate. Cheltuielile pentru recensămîntul agricol sînt similare cheltuielilor pentru cel al populaţiei (ultimul fiind în 2004).

2.3. Hotărîri

Reorganizarea poliţiei rutiere

Guvernul a aprobat o hotărîre privind reorganizarea poliţiei rutiere din Moldova, în scopul perfecţionării şi sporirii eficienţei activităţii acestei structuri. Conform hotărîrii, va avea loc comasarea unor subdiviziuni care activează separat şi va fi redus numărul efectivului-limită, care în prezent numără peste 900 de angajaţi. De asemenea, a fost decisă lichidarea posturilor staţionare ale poliţiei rutiere, cu excepţia a două din zonele Nord şi Sud. Guvernul a dispus şi revizuirea criteriilor de selectare a cadrelor în organele Ministerului Afacerilor Interne, a criteriilor de apreciere a activităţii colaboratorilor poliţiei rutiere, precum şi limitarea stopării neîntemeiate a unităţilor de transport.

Recent, în cadrul şedinţei colegiului MAI, Preşedintele Republicii a cerut luarea unor măsuri dure în domeniul activităţii organelor de poliţie şi a politicii de cadre promovate de conducerea ministerului de resort.

Sînt interesante anumite similitudini. În vara anului curent Victor Iuşcenco, preşedintele Ucrainei, a dispus lichidarea poliţiei rutiere din această ţară şi a tuturor posturilor staţionare ale acestei structuri, măsură care a fost apreciată pozitiv de populaţie. La acel moment deja se presupunea că măsuri similare pot fi aşteptate şi în Republica Moldova, ţinînd cont de relaţiile strînse de colaborare stabilite în ultima perioadă între preşedinţii Moldovei şi Ucrainei.

Departament de executare a deciziilor judecătoreşti

Printr-o hotărîre a Guvernului din 19 octombrie 2005 au fost aprobate regulamentul şi structura departamentului de executare a deciziilor judecătoreşti, emise întru soluţionarea cauzelor civile, administrative şi economice. Structura respectivă, creată pe baza departamentului cu acelaşi nume existent în cadrul Ministerului Justiţiei, va număra peste 500 de angajaţi şi va fi finanţată din bugetul de stat, precum şi din mijloacele acumulate într-un Fond special al sistemului de executare, unde va fi virată taxa de executare în mărime de 5% din suma real percepută sau din valoarea bunurilor percepute.

Necesitatea perfecţionării funcţionării departamentului respectiv este incontestabilă, deoarece, conform datelor existente, pînă în prezent rămîn neexecutate peste 40 de mii de hotărîri judecătoreşti şi acest neajuns este unul din cele mai importante capete de acuzare cu care se adresează cetăţenii Republicii Moldova la CEDO.

Noi mecanisme de estimare a necesităţilor sociale

Guvernul a aprobat o nouă concepţie de perfecţionare a protecţiei sociale, în baza SCERS, concepţie care presupune acordarea serviciilor sociale numai cu luarea în consideraţie a valorii reale a veniturilor beneficiarului. În concepţie este menţionat faptul că actualmente această estimare este dificil de realizat din cauza ponderii mari a economiei tenebre şi a veniturilor ascunse provenite din transferurile de peste hotare.

O altă hotărîre adoptată de executiv la tema dată prevede stabilirea mecanismului de acordare a compensaţiilor nominative numai după ce se va determina în ce măsură are nevoie de ele beneficiarul. În acest scop, pe parcursul anului 2006 vor fi realizate cîteva proiecte-pilot în unele raioane ale republicii. Actualmente compensaţiile nominative se acordă reieşind din statutul social al persoanei, fără a se lua în consideraţie veniturile reale personale sau ale familiei din care face parte. Anual pentru compensaţiile respective din bugetul de stat se alocă peste 200 milioane lei.

Administrarea riscurilor vamale

Executivul a aprobat concepţia administrării riscurilor în Serviciul vamal, document menit să asigure coordonarea activităţii tuturor structurilor implicate în acumularea şi prelucrarea informaţiei referitoare la persoanele fizice şi juridice, mijloacele de transport, medicamentele importate, preţurile la mărfuri, licenţele eliberate şi anulate etc. Implementarea concepţiei va fi precedată de o analiză statistică a celor mai frecvente încălcări vamale şi elaborarea actelor şi măsurilor ce vor diminua riscurile inerente.

Preşedinţie

3.1. Ranguri diplomatice

Prin decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova, lui Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi lui Vasili Şova, ministrul Reintegrării, le-a fost acordat rangul diplomatic de ambasador.

3.2. Întrevederi. Vizite de lucru

Întîlnire cu conducerea în exerciţiu a OSCE

Vladimir Voronin s-a întîlnit cu preşedintele în exerciţiu al OSCE, Dimitrij Rupel, aflat într-un turneu special în Republica Moldova şi Ucraina. Tema principală a discuţiilor a constituit-o soluţionarea problemei transnistrene, care a căpătat atenţie deosebită în legătură cu măsurile întreprinse în acest sens în ultima perioadă de timp: adoptarea prin consens parlamentar a unui nou concept de soluţionare a problemei transnistrene; accentuarea rolului Ucrainei în procesul de reglementare; demararea monitorizării internaţionale a frontierei moldo-ucrianene. În acelaşi context, şeful statului s-a referit la antrenarea UE şi SUA în negocieri, precum şi la acceptarea de către preşedinţia OSCE a iniţiativei preşedinţilor Republicii Moldova şi Ucrainei privind pregătirea şi desfăşurarea în Transnistria a unor alegeri libere şi democratice sub control internaţional.

De asemenea, a fost abordată şi tema conţinutului declaraţiei finale a summit-ului ministerial al OSCE de la Ljubljana, preconizat pentru decembrie 2005, în cuprinsul căreia autorităţile moldovene doresc să fie incluse prevederi referitoare la problema transnistreană.

Vizită în raionul Cahul şi la terminalul Giurgiuleşti

În cadrul vizitei de lucru din raionul Cahul şeful statului s-a documentat asupra proiectului construcţiei în preajma satului Burlăceni a unei staţii electrice cu capacitatea de 450 megawaţi. Staţia va fi construită de către compania "Itera" din Federaţia Rusă, energia electrică produsă urmînd să fie livrată în Republica Moldova şi exportată în ţările balcanice.

Construcţia respectivă urmează să demareze în anul 2006 şi anterior Parlamentul a adoptat o lege specială prin care a scutit tot utilajul ce trebuia importat pentru construcţie de taxele vamale şi fiscale aferente. Dezbaterea proiectului a provocat reacţii negative din partea reprezentanţilor opoziţiei parlamentare, care au invocat caracterul dubios al afacerii şi interese obscure pentru proiectul respectiv ale unor reprezentanţi ai Guvernului. Deşi majoritatea parlamentară a adoptat legea, Preşedintele ţării a refuzat s-o promulge, invocînd caracterul inexplicit al normelor şi lipsa actelor de proiectare necesare în acest scop. Deputaţii au căzut de acord cu obiecţiile preşedinţiei, anulîndu-şi propria decizie, chiar în ziua cînd construcţia respectivă a fost vizitată de şeful statului.

La Giurgiuleşti Vladimir Voronin s-a familiarizat cu stadiul lucrărilor de edificare a terminalului petrolier, aflate în plină desfăşurare. S-a remarcat că deja în luna martie 2006 terminalul ar putea recepţiona şi stoca prima partidă de produse petroliere din Azerbaidjan. Construcţia portului fluvial, prevăzută de acelaşi proiect, ar plasa Republica Moldova în rîndul statelor cu ieşire maritimă, oferindu-i avantajele economice inerente. Preşedintele ţării a expus opinia că este necesară o conlucrare eficientă cu partenerul azer, compania "Azpetrol", succesul proiectului constituind o chezăşie a consolidării relaţiilor de cooperare dintre Moldova şi Azerbaidjan.

În acest context este de remarcat o ştire recentă a mediilor de informare ruseşti, care au anunţat arestarea pe 20 octombrie la Baku a lui Rafic Aliev, preşedintele Companiei "Azpetrol" şi a fratelui acestuia, eliberat recent din funcţia de ministru pentru relaţii economice externe a Azerbaidjanului. Printre motivele arestării conducătorului celei mai mari companii petroliere private sînt invocate cele de ordin politic, dar şi acuzaţii de implicare în acte de corupţie.

3.3. Vizite de lucru în străinătate

Vizită oficială în Croaţia

În perioada 12-13 octombrie Preşedintele Republicii Moldova a efectuat o vizită oficială în Republica Croaţia, în cadrul căreia a avut întîlniri cu preşedintele acestei ţări Stjepan Mesic, cu preşedintele Parlamentului şi Primul ministru al Croaţiei. La întîlniri au fost abordate aspectele colaborării bilaterale şi regionale, realizarea acordurilor interstatale încheiate anterior.

Summitul şefilor de stat din Europa Centrală

• În cadrul celui de al XII-lea Summit al şefilor de stat din Europa Centrală, care s-a desfăşurat la Zagreb în zilele de 14-15 octombrie 2005, Vladimir Voronin a rostit o alocuţiune în care a remarcat importanţa Uniunii Europene în calitate de "fortăreaţă a stabilităţii pe continent în care fiecare stat european doreşte să-şi găsească locul". În discursul său Preşedintele Moldovei a menţionat că ţara noastră este "în proces de ajustare la criteriile definitorii pentru participarea plenară la procesul integrării europene, opţiunea europeană fiind una de politică internă şi o motivaţie pentru continuarea reformelor".

• În cadrul summitului de la Zagreb Vladimir Voronin a avut o serie de întrevederi bilaterale cu omologii săi din statele-participante:

  Cu Preşedintele Republicii Cehe, Vaclav Klaus, au fost discutate aspecte referitoare la intensificarea dialogului politic între cele două ţări, ale relaţiilor comercial-economice şi importanţa preconizatei deschideri a Ambasadei Republici Cehe la Chişinău.

  În cadrul discuţiei cu Preşedintele României, Traian Băsescu, a fost efectuat un schimb de opinii referitor la evoluţiile privind procesul de reglementare transnistreană, precum şi asupra unor probleme de interes comun în sfera economică.

  Preşedintele Republicii Austria a exprimat interesul cercurilor de afaceri din această ţară pentru extinderea activităţilor în Republica Moldova, precum şi sprijinul autorităţilor austriece în vederea reglementării politice a diferendului transnistrean.

  La întîlnirea cu Alexander Kwasniewski, Preşedintele Republicii Polonia, a fost remarcat aportul autorităţilor poloneze şi sprijinul adus la implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană.

  Vladimir Voronin a convenit cu omologul său din Bosnia şi Herţegovina, Ivo Miro Jovic, asupra vizitelor reciproce ale delegaţiilor parlamentare şi guvernamentale.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Săptămîna trecută staţiile PECO din Moldova au ieftinit cu 0,5 lei (cca 5%) benzina şi motorina, deşi recent importatorii de produse petroliere anunţau noi scumpiri. Această diminuare internă a preţurilor poate fi motivată prin faptul că majoritatea importatorilor şi-au reînnoit stocurile la preţuri de import mai mici.

După şase majorări de preţ consecutive, majorări care au însumat de la începutul anului o creştere cumulativă de peste 50%, aceasta este prima ieftinire a carburanţilor din acest an. Reflectată în multe dintre costurile de producţie precum şi a preţurilor de consum, ieftinirea carburanţilor reprezintă o veste bună pentru rata inflaţiei, rată ce ar putea avea valori mai mici pentru octombrie în comparaţie cu septembrie 2005.

2. Finanţe publice

Acumulări peste plan la buget...

Veniturile fiscale la bugetul public naţional al Moldovei, au constituit, după primele nouă luni ale a.c., 5,63 miliarde lei (cca 448 milioane USD), fiind în creştere cu 1,6% faţă de cele planificate pentru această perioadă. Bugetul public naţional include veniturile la bugetul de stat, cel al unităţilor administrativ-teritoriale, asigurările sociale şi fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

În particular, în perioada ianuarie-septembrie 2005, veniturile administrate de fisc la bugetul de stat au constituit 1,8 miliarde lei, la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - 1,4 miliarde lei, bugetul asigurărilor sociale de stat - 2 miliarde lei şi fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală - 287,3 milioane lei (cu 0,5% mai puţin decît prevederile).

...asociate cu datorii istorice ale contribuabililor

Pe de altă parte, Serviciul Fiscal arată că datoriile contribuabililor faţă de bugetul public naţional erau, la 1 octombrie 2005, în mărime de 1,7 miliarde lei (cca 135 milioane USD).

3. Sectorul real

Industria este în ascensiune...

Industria moldovenească probabil că este într-o fază de ascensiune după criza care a marcat-o la sfîrşitul lui 2004 şi începutul anului 2005. Pe parcursul ultimilor trei luni sectorul industrial a înregistrat o creştere medie de 8%, iar în luna septembrie creşterea producţiei industriale a fost de 10,2%.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) în cele nouă luni ale a.c. volumul producţiei industriale a crescut cu 6,1%, pînă la cca 14,5 miliarde lei (1,15 miliarde USD), în preţuri curente. Ritmul de creştere este comparabil cu cel din 2004, atunci cînd industria a înregistrat în ianuarie-septembrie o creştere de 7,9%. Creşterea a fost bazată în mare parte pe seama ramurii prelucrătoare, ramură ce reprezintă cca 70% din totalul industriei, şi avut un rol primordial în evoluţia acesteia.

Potrivit prognozelor Guvernului, prognoze revăzute în august 2005, pentru 2006 industria moldovenească este creditată cu o creştere de 9%, pînă la 20,7 miliarde lei (1,65 miliarde USD).

4. Relaţii comerciale

Ucraina tot mai mult este prezentă în comerţul extern al Moldovei...

Valoarea schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi Ucraina s-au apropiat foarte mult de cifra schimburilor comerciale între Moldova şi Federaţia Rusă, care după 1991 a deţinut constant prima poziţie printre partenerii comerciali ai Chişinăului.

Potrivit datelor BNS valoarea comerţului exterior între Moldova şi Federaţia Rusă a atins după opt luni cifra de 385 milioane USD, în acelaşi timp schimburile comerciale cu Ucraina au constituit cca 371 milioane USD.

Exporturile moldoveneşti pe piaţa ucraineană au crescut vertiginos în comparaţie cu cea rusă, respectiv 49,4% şi 6,9%, în timp ce la importuri diferenţa nesemnificativă. Importurile din Rusia au crescut în ianuarie-august cu 22,1%, iar din Ucraina - cu 20,4%. Diminuarea exporturilor din Moldova în Rusia poate fi explicată prin interdicţiile impuse de ultima la mai multe produse moldoveneşti, inclusiv la fructe şi legume.

Primele 14 ţări-partenere ale Moldovei în realizarea exporturilor au deţinut în opt luni 91% din totalul livrărilor pe pieţele externe estimate la cca 680 milioane USD, iar primele 14 state la capitolul importuri - 86,3% din totalul de 1,39 miliarde USD.

5. Moldova - UE

Comisia Europeană pentru implementarea Programului de Securitate Alimentara în Moldova a acordat Chişinăului o primă tranşă în valoare de 1,2 milioane euro (18,15 milioane lei) dintr-o asistenţă financiară nerambursabilă de 9,2 milioane euro. Programul este orientat pentru promovarea unor reforme în trei direcţii: finanţele publice, protecţie socială şi sectorul agrar.

Primul ministru a remarcat că alocarea tranşei este primul pas de executare a Planului de acţiuni Republica Moldova-UE şi a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). El a precizat că banii din această tranşă vor fi utilizaţi în cea mai mare parte pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor din internate, pentru procurarea unor utilaje de irigare şi pentru modernizarea laboratoarelor de apreciere a calităţii producţiei agricole.

Problema transnistreană

Perioada de referinţă a fost marcată de o serie de pregătiri în vederea desfăşurării, după o pauză de mai mult de un an, a unei noi runde de negocieri în problema transnistreană. Aceasta va avea loc la 27-28 octombrie 2005 la Chişinău, în format extins cu participarea reprezentanţilor SUA şi UE în calitate de observatori.

Între 11-14 octombrie o numeroasă delegaţie a Federaţiei Ruse s-a aflat în vizită la Chişinău şi Tiraspol pentru a discuta probleme legate de relaţiile moldo-ruse şi în particular problema transnistreană. În componenţa delegaţiei ruse au intrat mai mulţi reprezentanţi ai Aparatului Guvernului, Consiliului de Securitate, Ministerului Dezvoltării Economice, Gazprom-ului, Camerei de Comerţ şi Industrie etc. În fruntea delegaţiei s-a aflat prim-vicepreşedintele Consiliului de Securitate de le lîngă Preşedintele Federaţiei Ruse, Iurii Zubakov, fost ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău în 2003-2004.

La Chişinău delegaţia rusă a avut întrevederi cu Preşedintele Voronin, Prim-ministrul Vasile Tarlev, cu ministrul Afacerilor Externe si Integrării Europene, Andrei Stratan, cu ministrul Reintegrării, Vasile Şova, cu conducerea societăţii pe acţiuni "Moldova-gaz".

Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, în cadrul întrevederii cu delegaţia rusă Preşedintele Voronin a declarat că în relaţiile dintre Moldova şi Rusia nu există contradicţii, şi că există o singură problemă nerezolvată, cea transnistreană. Pe de altă parte, făcînd bilanţul vizitei la Chişinău, Iurii Zubakov a declarat jurnaliştilor de la Tiraspol, citat de Infotag, că "există dificultăţi serioase" în relaţiile dintre Chişinău şi Moscova şi "dacă partea moldavă pune accentul pe o singură problemă, cea a reglementării transnistrene, noi sîntem îngrijoraţi de multe alte aspecte...şi relaţiile noastre economico-comerciale, şi rădăcinile istorice ale cooperării normale în ansamblu, care în viaţa reală se supun erodărilor".

La Tiraspol delegaţia rusă s-a aflat timp de două zile, perioadă în care a avut întrevederi cu liderul transnistrean Igor Smirnov, alte autorităţi transnistrene, reprezentaţi ai business-ului autohton, dar şi ai comunităţilor ruse din regiune. Iurii Zubakov a declarat că vizita la Tiraspol nu a avut scopuri politice, ci a avut scopul de a examina situaţia, problemele reale ale oamenilor, la faţa locului. Pe agenda discuţiilor au figurat chestiuni economice şi problema protecţiei sociale şi politice a cetăţenilor ruşi care locuiesc în Transnistria. Potrivit ambasadorului rus în RM Nicolai Reabov, citat de agenţia oficială transnistreană Olvia-press, în prezent în regiunea transnistreană există circa 150 000 de doritori să obţină cetăţenia rusă, ceea ce impune facilitarea procedurii de obţinere a cetăţeniei ruse, şi la Moscova deja se examinează o serie de măsuri în acest sens. Astfel de măsuri ar corespunde cu schimbarea atitudinii Federaţiei Ruse faţă de concetăţenii săi din statele nerecunoscute din spaţiul CSI.

Mai mulţi observatori de la Chişinău au comentat vizita delegaţiei ruse drept una care a avut scopul să promoveze noul plan rus de reglementare transnistreană propus mediatorilor acum o lună la Odesa. Planul reiterează mai multe din prevederile de bază ale aşa-zisului Memorandum Kozak şi prevede crearea unei confederaţii între Moldova şi Transnistria acordînd mai multe împuterniciri Transnistriei, inclusiv dreptul de a participa la politica externă a statului federativ, egalitatea reprezentării în legislativul bicameral, garanţii militare din partea Rusiei.

În aceiaşi perioadă la Chişinău a întreprins o vizită Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Dmitrii Rupel, ministrul sloven de Externe. La Chişinău, acesta s-a arătat optimist în ceea ce priveşte reluarea negocierilor în format extins. "Acum, cînd la negocieri participă factori de influenţă atît de importanţi, ne va fi mai uşor să avansăm pe calea spre reglementare", a spus Rupel. În acelaşi timp, Rupel a reafirmat că OSCE nu va monitoriza şi nu va recunoaşte alegerile în legislativul transnistrean din decembrie curent, deoarece acestea nu pot avea un caracter democratic în actualele condiţii, şi a chemat autorităţile transnistrene să anuleze aceste alegeri. Pronunţîndu-se asupra noului plan rus, Rupel l-a calificat drept "prea radical, acordînd prea multă independenţă Transnistriei".

Dacă va fi sau nu discutat acest plan la runda din 27-28 octombrie nu este încă clar. Mediatorii în problema transnistreană s-au întîlnit la Ljubliana la 21 octombrie pentru a elabora agenda rundei de negocieri de la finele lunii, dar nu au dat mai multe detalii presei despre aceasta. Alegerile din Transnistria, misiunea UE de monitorizare a frontierei, inspectarea complexului industrial-militar al Transnistriei ar fi subiectele de aşteptat să figureze pe agenda discuţiei. Asta în cazul în care nu va exista o răsturnare de situaţie de ultimă oră, ca de exemplu apariţia unui nou plan de reglementare pe masa tratativelor.

Relaţii externe

Moldova a recăpătat dreptul de vot în UNESCO

Republica Moldova şi-a recăpătat dreptul de vot în UNESCO, vot de care a fost lipsită în anul 2001 din cauza restanţelor la cotizaţii în valoare de 1,35 milioane USD. Recăpătarea dreptului de vot are o semnificaţie de îmbunătăţire a imaginii pe arena internaţională, dar permite şi înaintarea propunerilor concrete în cadrul şedinţelor instituţiilor reprezentative ale UNESCO.

Republica Moldova este membră a UNESCO din anul 1992. Comunicatele de presă difuzate cu prilejul anunţării evenimentului nu precizează dacă Republica Moldova a achitat cotizaţiile restante.

Soluţionarea problemei transnistrene - o precondiţie a aderării la UE

Într-un interviu acordat recent publicaţiei româneşti "Adevărul", Guido Podesta, Preşedintele Comitetului Parlamentar Mixt UE-România, a declarat că Moldova are şanse să intre în UE dacă va avea capacitatea să rezolve problemele cu Transnistria. Datorită numărului mic de locuitori şi teritoriului limitat, Republica Moldova ar avea chiar mai multe şanse să intre în UE decît Turcia, cu care Bruxelul a început deja negocierile de aderare.

Oficialul european a declarat că relaţiile Moldovei cu Rusia sînt şi ele complicate, mai ales în contextul soluţionării problemei transnistrene.

Pe de altă parte, printre problemele interne ale Moldovei care trebuie soluţionate înainte de integrare în UE, Podesta a menţionat doctrina economică a partidului comunist aflat la guvernare, doctrină neadecvată principiilor economiei de piaţă.

Guido Podesta este membru al Parlamentului European din 1994, iar în perioada 1997-2004 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, responsabil pentru relaţiile cu ţările candidate şi ţările din Balcani. De asemenea, el a deţinut anterior şi funcţia de copreşedinte al comitetului interparlamentar de cooperare Republica Moldova-UE.

Sprijin OSCE pentru Moldova

Andrei Stratan, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a avut o întrevedere cu Dimitrij Rupel, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Slovenia, preşedinte în exerciţiu al OSCE. Andrei Stratan a solicitat reflectarea în documentele finale ale summit-ului ministerial al OSCE de la Ljubljana, preconizat pentru decembrie 2005, a problemelor cu care se confruntă Moldova - soluţionarea conflictului transnistrean şi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei, conform angajamentelor Federaţiei Ruse asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999.

Studii, analize, comentarii

Băncile sînt trase la răspundere
Iurie Gotişan, 25 octombrie 2005

În pofida situaţiei stabile a sistemului bancar, contribuţia băncilor comerciale în dezvoltarea sectorului real al economiei a fost criticată de către preşedintele ţării şi premier

»»»

Sindromul Imuno Deficitar parlamentar
Sergiu Grosu, 25 octombrie 2005

Jocurile cu anularea imunităţii parlamentare trebuie încetate

»»»