versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Poligon electoral, Igor Boţan
Creştere economică de conjunctură, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

• Deputaţii au votat numirea vicepreşedinţilor Parlamentului, Iurie Roşca şi Maria Postoico, în calitatea de membri ai Comisiei permanente pentru securitatea naţională, apărare şi ordine publică. Aceste numiri au fost făcute pentru executarea modificărilor operate în Regulamentul Parlamentului la iniţiativa PPCD conform cerinţelor înaintate la momentul alegerii Preşedintelui Republicii. Prevederile respective din Regulamentul Parlamentului stipulează că în cadrul Comisiei pentru securitate va funcţiona o subcomisie ce va exercita controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate, subcomisie condusă de un reprezentant al opoziţiei parlamentare.

• Ivan Cucu a fost numit în funcţia de avocat parlamentar la iniţiativa deputaţilor fracţiunii PCRM şi cu susţinerea altor fracţiuni de opoziţie (PPCD, PD). Numirea lui Cucu în funcţia de avocat parlamentar a fost criticată de fracţiunea AMN, fracţiune care consideră că promovarea unei persoane apropiate partidului de guvernămînt conduce la politizarea instituţiei avocaţilor parlamentari. Ivan Cucu este jurist şi deţine o experienţă de activitate în avocatură de peste 30 de ani. În perioada 2003-2005 el a deţinut funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale, inclusiv de vicepreşedinte al CEC.

1.2. Acte legislative

• Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2005. Cu votul a 55 de deputaţi din fracţiunea majoritară a PCRM proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2006 a fost adoptat în două lecturi. Conform indicatorilor de bază incluşi în document, pentru anul viitor se prognozează acumularea la capitolul venituri a sumei de 9,6902 miliarde lei, iar suma cheltuielilor prognozate constituie 10,0248 miliarde lei, cu un deficit bugetar de 334,6 milioane de lei.

  Documentul a fost votat numai de fracţiunea majoritară, fracţiune ce l-a apreciat drept realist, de perspectivă şi cu o orientare socială (cca 60% din cheltuieli au destinaţie socială). Celelalte fracţiuni şi grupuri parlamentare au criticat atît principiile de elaborare a documentului, cît şi pe autorii documentului pentru lipsa unor concepte noi de creştere economică şi de cheltuire eficientă a banilor publici. Printre obiecţiile expuse de reprezentanţii opoziţiei care au refuzat să susţină proiectul se numără:

  • formarea veniturilor în temei din taxele şi valoarea adăugată la mărfurile importate;
  • aplicarea TVA la o serie de produse importate (medicamente şi îngrăşăminte minerale);
  • majorarea impozitului pe producţie agricolă;
  • stabilirea taxelor vamale ridicate la importul tehnicii agricole şi electronice;
  • cheltuieli mari pentru instituţiile publice, organele de forţă şi de drept;
  • alocarea unor sume considerabile pentru reconstrucţia şi reutilarea unor sedii administrative şi de agrement;
  • cuantumul redus al mijloacelor financiare destinate investiţiilor în sectorul real al economiei.

  Unele fracţiuni de opoziţie nu au exclus însă posibilitatea votării legii bugetului în lectura finală în cazul în care propunerile şi obiecţiile pe care le-au pregătit vor fi luate în consideraţie. Mai mult decît atît, reprezentanţii fracţiunii PPCD au opinat că din punctul lor de vedere "este extrem de important dacă se va reuşi elaborarea unei versiuni finale a legii bugetului de stat, versiune care poate fi susţinută prin consens de către toţi deputaţii Parlamentului în spiritul parteneriatului politic şi al conlucrării întemeiat pe interesele întregii societăţi".

• Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006. Legea votată de parlamentari în prima lectură prevede la venituri şi cheltuieli suma de circa 4,5 miliarde lei, care vor fi acumulate după acelaşi principiu de "solidaritate cu contribuţii obligatorii", spre deosebire de sistemele cumulative şi libere aplicate în ţările cu economie dezvoltată. Anul viitor angajatorii vor achita o cotă de 26% pentru contribuţia de asigurare socială din fondul de salarizare pentru persoanele angajate prin contract individual de muncă, iar angajaţii vor plăti un impozit de 3% din salariu pentru asigurarea individuală. Se mai prevede majorarea nesemnificativă, pînă la 600 de lei, a indemnizaţiilor unice la naşterea copiilor şi plata de către fiecare persoană care deţine terenuri agricole a unei taxe anuale de 480 lei.

  De fapt în Moldova este atestată o reducere a naşterilor şi a numărului de persoane angajate în cîmpul muncii. Potrivit acestei legi se propune reducerea fondului de susţinere a familiilor cu copii şi a fondului de compensare pentru accidente de muncă, însă cu majorarea concomitentă a fondului de şomaj. Statistica spune că în cele nouă luni ale anului 2005 sporul populaţiei este negativ, iar rata natalităţii fiind similară cu aceeaşi perioadă a anului 2004; în timp ce rata mortalităţii continuă să crească. În perioada de referinţă în Republica Moldova s-au născut 28337 de copii, în timp ce 33059 de persoane au decedat.

  Reprezentanţii opoziţiei au criticat proiectul de lege propus, apreciindu-l ca defectuos, nestimulator pentru tineri şi sporirea populaţiei, defavorabil pentru ţărani şi stimulatoriu în temei pentru funcţionarii care activează în sistemul respectiv. Ca şi în cazul legii bugetului de stat pentru anul viitor, fracţiunile de opoziţie au condiţionat posibilitatea susţinerii în lectura finală a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006, de susţinerea propunerilor şi amendamentelor pe care le înaintează.

• Legea privind măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor cerealiere. Acest act legislativ a fost iniţiat încă în anul 2004 şi prevede anularea datoriilor întreprinderilor cerealiere faţă de Ministerul Finanţelor, datorii rezultate ca diferenţă de preţuri la achiziţia cerealelor procurate din contul creditelor externe şi a preţurilor existente pe piaţa internă la momentul recepţionării.

  În anii 1993-1996 Republica Moldova a primit împrumuturi externe de la FMI, BIRD şi Guvernul SUA, împrumuturi ce arau destinate pentru achiziţionarea unor produse cerealiere prin intermediul Programului PL-480 derulat de Guvernul SUA. Suma totală a creditelor se estimează la cca 96 milioane lei (7,61 milioane USD), iar cea mai mare parte din acestea nu au fost rambursate din cauza că condiţiile creditării agenţilor economici din domeniu au fost defectuoase: a lipsit analiza financiară prealabilă; s-a stabilit un procent ridicat; produsele livrate au fost de calitate joasă; ca urmare a deprecierii monedei naţionale după anul 1998; mai multe întreprinderi din sector sau parteneri au falimentat etc. Legea votată are menirea de a elibera de povara datoriilor întreprinderile cerealiere care încă mai activează, iar ca urmare a adoptării acesteia încasările presupuse în bugetul de stat se vor diminua cu aproape o 100 milioane lei (suma nerambursată şi dobînzile).

  Discutarea legii respective în Parlament a generat mai multe obiecţii şi propuneri, inclusiv referitoare la necesitatea efectuării unor controale suplimentare asupra modului de gestionare a creditelor sus-numite, atragerea la răspundere a factorilor guvernamentali care au admis survenirea consecinţelor respective şi solicitarea anulării datoriei de către Guvernul SUA. Însă toate aceste propuneri şi obiecţii nu au intrat în conţinutul documentului final.

Guvern

2.1. Numiri

Guvernul a aprobat candidatura lui Veaceslav Madan pentru funcţia de Ambasador al RM în Bulgaria. În perioada 2002-2005 Madan a deţinut funcţia de ministru al culturii.

De remarcat în acest sens că la şedinţa Parlamentului din 27 octombrie 2005 deputatul Vitalia Pavlicenco a făcut o interpelare în care cere preşedinţiei şi ministrului de externe informaţii despre criteriile de selectare pentru funcţia de ambasador al Republicii Moldova în străinătate. În opinia deputatului fracţiunii AMN unele persoane recent numite în funcţii diplomatice "nu au făcut faţă obligaţiilor în interiorul ţării".

Deputatul Oleg Serebrian a invocat şi el într-o interpelare anumite nereguli în activitatea serviciului diplomatic al Moldovei, concedierea unor diplomaţi cu experienţă şi aplicarea unor criterii nedefinite la angajarea în cadrul MAE.

2.2. Şedinţe. Declaraţii

Şedinţă de Guvern cu participarea Preşedintelui ţării

La 26 octombrie 2005 a avut loc o şedinţă a Guvernului la care a participat şi Preşedintele ţării Vladimir Voronin. Presa nu a avut acces în sala de şedinţe şi nici la transmisiunea video practicată pînă acum la şedinţele executivului. Ulterior s-a anunţat despre faptul că Preşedintele Voronin şi-a expus doleanţele şi viziunile sale asupra modului de realizare a Planului de activitate al Guvernului, precum şi asupra situaţiei din domeniul economic.

Succintele informaţii care au fost făcute publice după şedinţa respectivă vizează un şir de neajunsuri în activitatea executivului, neajunsuri asupra cărora şeful statului s-a referit într-o manieră "dură şi sinceră", solicitînd ca acestea să fie reflectate în cuprinsul hotărîrii adoptate pe marginea discuţiilor. Au fost remarcate în mod special aspecte legate de calitatea creşterii economice, majorarea producţiei industriale, diversificarea pieţei de desfacere şi sporirea competitivităţii mărfurilor fabricate în Moldova. Şeful statului a cerut de la membrii Guvernului să dea dovadă de iniţiativă, iar întreg executivul să treacă de la poziţia de expectativă la cea de iniţiativă şi modernizare, inclusiv în domeniul managementului statal.

Faptul că informaţia despre situaţia în domeniu a fost prezentată la şedinţa executivului nu de către Prim-ministru ci de prim-vicepremierul Zinaida Grecianîi şi că tot ea a fost cea care a făcut anumite declaraţii la temă, a determinat mai multe mijloace de informare în masă şi lideri politici să pună în discuţie o potenţială demitere a lui Vasile Tarlev, însă aceeaşi Grecianîi a infirmat presupunerile respective. În acest sens remarcăm că imediat cum a început sesiunea de toamnă a legislativului deputaţii din toate fracţiunile parlamentare au lansat mai multe cereri şi chiar acuzaţii la adresa Guvernului, solicitînd prezentarea unor informaţii despre situaţia din economie şi măsuri adecvate întreprinse de executiv pentru redresarea ei. Primul-ministru nu a reacţionat la cererile deputaţilor care i-au solicitat prezenţa, iar răspunsurile la cele mai importate teme abordate fiind prezentate în plenul Parlamentului de miniştrii şi viceminiştrii de ramură.

Majorarea preţurilor la gaze devine realitate

Primul-ministru a confirmat că autorităţile moldoveneşti întreprind măsuri pentru a diminua consecinţele aşteptatei scumpiri a preţului gazelor naturale livrate de Federaţia Rusă. Deşi se examinează posibilităţi alternative de import a gazului natural din Turkmenistan sau Kazahstan, acestea de fapt sînt minime, deoarece conducta prin care ar putea fi furnizate gazele este unică şi aparţine concernului rus "Gazprom", astfel încît în orice situaţie va fi necesar acordul Rusiei.

Referindu-se la tema achitării datoriilor istorice de 120 milioane USD ale Moldovei faţă de Rusia, Vasile Tarlev a declarat că această problemă urmează a fi discutată şi soluţionată doar în cadrul Clubului Creditorilor de la Paris.

Presa anunţă că autorităţile Moldovei examinează variante de trecere la alte resurse de combustibil, însă fără a se preciza care ar fi acestea şi în ce măsură resursele alternative ar putea asigura necesităţile economice şi sociale ale ţării.

Declaraţie privind livrarea armamentului din Transnistria către separatiştii ceceni

În cadrul unei discuţii cu ziariştii ruşi Vasile Tarlev a declarat că autorităţile moldovene deţin informaţii despre faptul că o parte din arsenalul rusesc aflat în Transnistria a ajuns în mîinile separatiştilor ceceni şi posibil să fi fost utilizat în actul terorist de la Beslan ce a avut loc în septembrie 2004. În opinia premierului, inclusiv şi pentru asemenea motive Federaţia Rusă trebuie să evacueze depozitele militare din stînga Nistrului pînă la finele anului 2005.

Pe de altă parte, Serghei Ivanov, ministrul rus al Apărării, a exclus probabilitatea dispariţiei muniţiilor din depozitele gestionate de contingentul militar rusesc dislocat în Transnistria. El a calificat afirmaţiile respective ca neîntemeiate şi a declarat că "pacificatorii nu vor pleca din regiune decît după adoptarea unei decizii politice privind conflictul transnistrean".

Guvernul vrea mijloacele cetăţenilor

Guvernul intenţionează să implementeze pînă la finele anului curent un şir de proiecte investiţionale în care să fie atrase mijloacele persoanelor fizice, în special a celor aflate la muncă peste hotare. În opinia prim-viceprim-ministrului Zinaida Grecianîi, aceste proiecte ar putea reduce presiunea mijloacelor transferate de muncitorii la negru asupra monedei naţionale şi reorientarea lor de la consum spre dezvoltarea economiei ţării.

Perspectivele reluării colaborării cu FMI

Pînă la finele anului curent autorităţile Moldovei speră să semneze un nou program financiar cu Fondul Monetar Internaţional. Ministrul Economiei şi Comerţului a confirmat că "s-a reuşit a convinge recenta misiune a FMI în ceea ce priveşte necesitatea unui nou program". Experţii FMI au studiat proiectul bugetului de stat pentru anul 2006 şi "nu au avut rezerve faţă de principalii indicatori incluşi". Anterior negociatorul principal al FMI pentru Republica Moldova a estimat că autorităţile au înregistrat un şir de progrese, însă mai trebuie rezolvate probleme referitoare la lupta cu corupţia, la independenţă mai mare a BNM, promovarea reformei administrative şi fiscale şi continuarea privatizării.

2.3. Hotărîri. Decizii

Un sistem de monitorizare a SCERS

Ministerul Economiei şi Comerţului a elaborat un sistem tridimensional pentru monitorizarea şi aprecierea implementării Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Un compartiment al sistemului se va referi la resursele financiare îndreptate pentru realizarea Strategiei; al doilea presupune monitoring-ul cantitativ şi calitativ al măsurilor şi indicilor incluşi în SCERS, iar al treilea va conţine aprecierea rezultatelor politicii economice şi sociale realizate în cadrul SCERS.

La examinarea rapoartelor trimestriale şi anuale despre realizarea SCERS în cadrul meselor rotunde vor participa reprezentanţii autorităţilor responsabile şi ai sectorului asociativ.

Susţinere pentru tinerii profesori

Guvernul a aprobat Regulamentul Fondului pentru susţinerea cadrelor didactice tinere din mediul rural, regulament ce prevede că în decurs de o lună de la data angajării în funcţie, conform repartizării ministerului de ramură, tinerii profesori vor primi 7 mii lei. Încă 10 mii lei vor fi achitaţi la peste un an de activitate în funcţie, iar 13 mii lei - la expirarea a trei ani de activitate în funcţie. Tinerii specialişti absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate vor primi o indemnizaţie în mărime de 24 mii lei, în condiţii similare. De indemnizaţia respectivă pot beneficia şi tinerii specialişti care au studiat în bază de contract, în cazul că se vor angaja la un loc de muncă conform repartizării.

Preşedinţie

3.1. Decrete

La numai două săptămîni de la numire, în ziua împlinirii vîrstei de 50 de ani, Mihail Pop, noul ministru al finanţelor, a fost decorat de Preşedintele ţării cu ordinul "Gloria Muncii". Distincţia i-a fost acordată pentru muncă îndelungată în organele administraţiei publice, înalt profesionalism şi aport la perfecţionarea sistemului financiar-economic al ţării.

Şeful statului a conferit medalia "Meritul Civic" domnului Brock Bierman, director al Departamentului Europa şi Eurasia al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), pentru activitate intensă de susţinere a reformelor democratice şi sprijinul acordat acţiunilor social-economice în Republica Moldova.

3.2. Declaraţii. Şedinţe

Autorităţile transnistrene au vîndut armament

În cadrul întîlnirii cu un grup de ziarişti ruşi Vladimir Voronin a afirmat că Transnistria e susţinută de Federaţia Rusă şi că această ţară trebuie să scoată muniţiile militare din zona respectivă. Preşedintele moldovean a mai spus că deţine date despre faptul că Tiraspolul a vîndut arme regimului Saddam Hussein. În prezent, documentele respective din cancelaria lui Saddam Hussein sînt studiate de serviciile abilitate. Preşedintele nu a informat ziariştii de unde au obţinut autorităţile moldovene actele respective şi dacă acestea au fost comunicate autorităţilor din Federaţia Rusă.

Vladimir Voronin a adus acuzaţii la adresa unor instituţii statale din Federaţia Rusă, instituţii care prin măsurile realizate acordă susţinere directă sau indirectă regimului de la Tiraspol. Printre instituţiile respective se numără Duma de Stat a Federaţiei Ruse (structură ce nu este suficient informată şi adoptă diverse decizii cu caracter provocator), Ministerul Apărării (pentru că face declaraţii referitoare la procesul de evacuare a trupelor ruseşti din Tiraspol), Banca Centrală a Rusiei (pentru că a deschis conturi corespondente băncilor transnistrene), Camera de Industrie şi Comerţ (pentru că eliberează certificate producţiei transnistrene).

Interviu pentru "Комсомольская правда в Молдове"

În cadrul unui interviul acordat ziarului sus-numit, Vladimir Voronin a făcut un şir de afirmaţii referitoare la evoluţia evenimentelor politice din Moldova.

În special, şeful statului a menţionat că este satisfăcut de activitatea Parlamentului, organ care a devenit "un centru politic mult mai puternic ca anterior". În acelaşi timp, de la Guvern se aşteaptă mai multe măsuri avansate de modernizare. Preşedintele a pus la îndoială calitatea creşterii economice, afirmînd că în spatele cifrelor creşterii înregistrate nu există realizări concrete. El a menţionat că se constată scăderea ritmurilor de creştere în agricultură şi industrie şi nu se înregistrează o creştere numărului locurilor de muncă. Printre cauzele acestor fenomene preşedintele a enumerat supraestimarea succeselor, promovarea defectuoasă a unor reforme, inclusiv cea regulatorie.

Referindu-se la activitatea organelor de drept şi la combaterea corupţiei Vladimir Voronin a afirmat că rămîn cîteva domenii în care nu s-a lucrat eficient şi necesită o revizuire serioasă printre care: în sfera asigurărilor medicale, a învăţămîntului din capitală şi activitatea organelor de forţă. În acelaşi timp, şeful statului a declarat că nu are nici o implicaţie în activitatea organelor de drept care au întreprins un şir de arestări calificate în presă drept persecuţii politice şi că el "personal, nu va admite transformarea luptei cu corupţia în represii". Pe de ală parte, în acelaşi interviu Vladimir Voronin declară că nu este satisfăcut de activitatea Companiei "Air Moldova" şi că lucrătorii Centrului de Combatere a Corupţiei şi Crimelor Economice "au şi plecat încolo", iar Preşedintele "nu intenţionează să tolereze situaţia în domeniu".

Referindu-se la relaţiile cu Federaţia Rusă, Voronin a reiterat afirmaţiile anterioare că autorităţile ruseşti sînt dezinformate şi că soluţionarea problemei transnistrene urmează să se desfăşoare conform planului ucrainean agreat de Chişinău.

Vorbind despre apropiatele alegeri municipale, Preşedintele ţării şi-a exprimat regretul că chişinăuenii nu au susţinut propunerea Partidului Comuniştilor din vara lui 2005 şi a declarat că autorităţile centrale vor colabora cu orice ales în funcţia de primar general, deşi a enunţat că în ultimul timp "se realizează colaborări fructuoase cu conducerea actuală a municipiului".

Apreciind consensul politic drept necesitate vitală pentru dezvoltarea ţării, Vladimir Voronin a menţionat că, deşi există mai multe temeiuri pentru reconsiderarea situaţiei, în problemele principiale trebuie să prevaleze atitudinea constructivă. În viziunea lui, opoziţia din Moldova este "nu cei din Parlament, dar acei care văd scopul său în dispariţia Moldovei de pe harta lumii".

Criticile Preşedintelui

• Pe 25 octombrie 2005 şeful statului a participat la şedinţa colegiului Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale în cadrul căreia a cerut structurii respective să-şi revizuiască radical principiile şi metodele de activitate. Ministerului i s-a cerut "să depăşească faza constatărilor şi să se antreneze în activităţi reale de ameliorare a domeniului de responsabilitate". Printre problemele principale ce ţin de activitatea Ministerului ecologiei au fost enunţate perfecţionarea şi modernizarea legislaţiei de mediu, combaterea fenomenului construcţiilor pe spaţiile verzi, sub pretextul că acestea figurează drept terenuri libere în planul urbanistic vechi al Chişinăului, lipsa de iniţiativă a Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale în implementarea programelor naţionale şi internaţionale în domeniul protecţiei mediului, în aplicarea legislaţiei în vigoare pentru stoparea poluării atmosferei, apelor, solului, degradării florei şi faunei.

• Participînd la şedinţa Guvernului din 26 octombrie 2005 şeful statului a criticat executivul cu privire la calitatea joasă a creşterii economice, lipsa iniţiativei şi disciplină executorie slabă. El a calificat orice tergiversare, orice manifestări de neprofesionalism, orice cazuri de imixtiune a unor interese obscure, admise de către Guvern, drept "acţiuni antipatriotice". Obiecţiile lui Voronin urmează să-şi găsească reflectare în cuprinsul hotărîrii adoptate de executiv referitor la realizarea Programului de guvernare "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului".

  Prin adoptarea la 5 iulie 2000 a modificărilor Constituţiei ce au determinat trecerea la sistemul parlamentar de guvernare politică, din Legea Supremă a fost exclus articolul 83, articol care prevedea dreptul Preşedintelui ţării de a participa la şedinţele Guvernului şi de a prezida şedinţele la care participă, precum şi dreptul de a consulta Guvernul în probleme urgente şi de importanţă deosebită. Totuşi, teoria şi practica constituţională admite participarea Preşedintelui republicii la şedinţele executivului în virtutea calităţii de şef al statului, garant al suveranităţii, independenţei naţionale şi a unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării (art.77 din Constituţia RM).

• La 27 octombrie 2005 Vladimir Voronin a participat la şedinţa Colegiului lărgit al Procuraturii generale convocată de Procurorul general la iniţiativa şefului statului. În cadrul şedinţei, Preşedintele Voronin a atenţionat reprezentanţii procuraturii asupra "necesităţii respectării legislaţiei şi drepturilor fundamentale ale omului în cadrul aplicării măsurilor procesuale de constrîngere - reţinerea şi arestul preventiv". El a criticat dur practicile de genul celor numite, aplicate în ultimul timp de către organele de drept, declarînd că "arestul preventiv nu trebuie transformat în probă sau în pedeapsă penală".

  Convocarea procurorilor şi altor reprezentanţi ai organelor de drept şi critica dură a activităţii lor survine la puţin timp după derularea unui şir de arestări calificate de unele mijloace de informare în masă ca avînd caracter politic, precum şi după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova pentru detenţie ilegală a unor persoane urmărite de justiţie.

  Potrivit datelor existente, numai în Penitenciarul nr. 3 din mun. Chişinău se află în arest 559 de persoane (dintre care 230 - mai mult de 3 luni, 132 - mai mult de 6 luni, 155 - mai mult de 1 an), majoritatea deţinute timp îndelungat din cauză că dosarele lor se examinează foarte lent în instanţele de judecată. Recent, convocaţi într-o şedinţă specială a Plenului Curţii Supreme de Justiţie, judecătorii care activează în municipiul Chişinău au menţionat printre principalele cauze ce determină tergiversarea examinării dosarelor de judecată următoarele: atitudinea neglijentă a avocaţilor şi procurorilor; insuficienţa sălilor de judecată, a translatorilor şi grefierilor. Plenul Curţii Supreme a adoptat o serie de recomandări pentru preşedinţii judecătoriilor, printre care şi "conlucrarea în mod constructiv" cu organele procuraturii şi celor de poliţie şi avocatură în procesul prezentării la timp a probelor.

• Participînd la Adunarea activului sportiv republican al lucrătorilor din domeniul culturii fizice şi sportului, adunare care a avut loc la 29 octombrie 2005, Preşedintele ţării a rostit o alocuţiune în cadrul căreia a calificat situaţia în domeniul respectiv ca fiind destul de complicată. Vladimir Voronin a enumerat neajunsurile din domeniul organizării educaţiei fizice în învăţămîntul secundar general, starea nesatisfăcătoare a sănătăţii copiilor şi tinerilor.

  Şeful statului a acuzat federaţiile sportive că au admis cazuri de trafic de fiinţe umane şi a cerut Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului elaborarea unor măsuri efective de combatere a acestui fenomen.

3.3. Întrevederi. Vizite de lucru

În cadrul întrevederii cu un grup de deputaţi ai Adunării Populare a UTA Găgăuzia, preşedintele Moldovei a fost informat despre propunerile acestora de modificare a legislaţiei autonomiei, în special referitoare la alegerea Guvernatorului (Başcanului) autonomiei. Potrivit iniţiativei în cauză, conducătorul autonomiei urmează să fie ales de către Adunarea Populară. În opinia deputaţilor găgăuzi această modificare propusă nu doar va apropia legislaţia UTA de normele constituţionale ale ţării, dar şi va permite reducerea substanţială a mijloacelor bugetare direcţionate spre organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Reprezentanţii Găgăuziei au menţionat că iniţiativa în cauză "a fost inspirată, nu în ultimul rînd, de consensul politic stabilit în Parlamentul Republicii Moldova ca rezultat al alegerii Preşedintelui ţării".

În opinia lui Vladimir Voronin, modificările propuse pot fi operate doar pe baza consultării opiniei întregii populaţii a Găgăuziei pe calea referendumului pentru a evita destabilizarea situaţiei social-politice în autonomie.

Este important să remarcăm că în ultima perioadă de timp situaţia din autonomia găgăuză prezintă anumite semne de tensionare. Spre exemplu, au fost înregistrate cîteva atentate împotriva unor membri ai Adunării Populare; chiar casa preşedintelui acestei structuri reprezentative, Stepan Esir, (tot el şi lider al comuniştilor din autonomie) fiind ţinta unui atentat cu grenadă.

Politici economice

1. Sectorul financiar-bancar

Ratele dobînzii au o tendinţă de descreştere...

Guvernatorul BNM a subliniat, la o întrevedere cu funcţionarii băncilor comerciale, că banca centrală nu va aplica metode administrative în vederea reducerii dobînzilor la credite la băncile comerciale. Însăşi teoria economică spune că banii au un preţ real pe piaţă, asemeni celorlalte mărfuri, iar băncile - urmărindu-şi mai întîi de toate propriul profit - nu ar accepta să îi ofere agenţilor economici sub acest preţ.

Pe de altă parte băncile sînt interesate nu atît de mărimea dobînzilor, cît de marja bancară de deservire a clienţilor, marjă care nu poate fi inferioară condiţiilor reale ale pieţei - indicelui preţurilor de consum (IPC) şi inflaţiei monetare. De la începutul anului 2005 în Moldova se menţine cea mai scăzută rată a inflaţiei din regiune, rată ce în ianuarie-septembrie a fost de 4,9%.

De fapt, indicele preţurilor de consum plus marja bancară trebuie să constituie ratele dobînzilor la creditele pe care băncile le acordă sectorului real al economiei. După anul 2004, marja bancară medie a fost de 6,7%, astfel că dobînzile reale pentru credite trebuie să fie acum de 12-14%.

În ultimele 2-3 luni ratele dobînzilor la creditele acordate de băncile din Moldova au o tendinţă constantă de descreştere. De fapt a această tendinţă a fost remarcată odată cu reducere a dobînzilor la depozite. La începutul lunii curente banca comercială "Moldova Agroindbank" a redus ratele dobînzilor pentru patru tipuri de credite acordate persoanelor fizice, pînă la 15% anual.

Preşedintele Voronin, care a ţinut un discurs la forumul de afaceri "Climatul investiţional în Moldova" în septembrie a.c., a recunoscut că băncile străine fac încercări de intrare în ţară. Acesta a afirmat că în activitatea lor băncile autohtone frînează dezvoltarea ţării, astfel că autorităţile vor trebui să caute o altă bancă, solidă, transparentă, care să ofere credite la o dobîndă anuală de 5-6%, în condiţiile în care instituţiile locale acordă credite la dobînzi de 20-21%.

Instituţiile bancare din Moldova sunt în vizorul unei bănci din Rusia...

Recent banca rusească "Vneştorgbank" şi-a anunţat intenţia de a achiziţiona o instituţie financiar-bancară din Moldova. În vizorul acestei entităţi bancare mai stau şi unele instituţii de credit din Belarus şi Kazahstan, iar în Ucraina - băncile "Ukrsoţbank" sau "Ukrsibbank", cu active totale de cca 3,6 miliarde USD.

Surse de la Guvern şi Banca Naţională a Moldovei oficial contestă faptul că "Vneştorgbank" ar încerca să se lanseze pe piaţa locală. Guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, a declarat recent că instituţia pe care o conduce nu a primit cereri de la bănci străine.

Activele băncilor comerciale din Moldova sînt în continuă creştere...

Potrivit datelor BNM activele totale ale băncilor comerciale din Moldova în nouă luni ale anului 2005 au crescut cu 22,3% şi actualmente constituie 16,26 miliarde lei (cca 1,289 miliarde USD).

Venitul net al sistemului bancar al Moldovei s-a majorat, în comparaţie cu perioada respectivă a anului 2004, cu 10,5% şi a constituit 351,6 milioane lei. Depunerile populaţiei au sporit cu 30,7% şi au constituit 6,348 miliarde lei, ale persoanelor juridice - cu 21,9%, pînă la 5,317 miliarde lei.

Sporul mediu al portofoliilor de credite ale băncilor comerciale din Moldova a constituit 18,2% şi a atins cifra de 8,55 miliarde lei. Cca 48% din numărul total de credite au fost acordate întreprinderilor industriale şi de comerţ, 25,6% - întreprinderilor agricole, 7% - agenţilor economici din sfera vînzării bunurilor mobiliare, construcţiilor şi dezvoltării teritoriilor

Rentabilitatea activelor (RA) şi a capitalului acţionar (RC) constituiau la sfîrşitul lunii septembrie 3,2% şi 17,3%, respectiv, fiind cu 0,5 p. p. mai mică, decît la începutul anului 2005. Lichiditatea băncilor, totuşi, se menţine la un nivel înalt. Coeficientul lichidităţii pe termen lung (PI) a fost de 0,6 (norma - sub 1,0), iar coeficientul lichidităţii curente (PII) - 36,1 (norma - peste 20,0).

2. Finanţe publice

Acumulările la buget continuă să crească...

În ciuda faptului că cota impozitului pe venit a fost redusă în 2005, acumulările la bugetul de stat continuă să crească. În ianuarie-octombrie a.c. la bugetul de stat au fost încasate venituri în sumă de 6,27 miliarde lei (496,9 milioane USD), în creştere cu 427 milioane lei sau cu 7,3% faţă de indicatorii preconizaţi şi cu 1,96 miliarde lei sau cu 45,4% - faţă de perioada similară a anului trecut.

În primele 9 luni ale anului 2005 acumulările la bugetele unităţilor teritorial-administrative au constituit 1,54 miliarde lei, cu 50 milioane lei mai mult faţă de indicatorii preconizaţi şi cu 110 milioane lei mai mult decît în ianuarie-septembrie 2004. Transferurile din bugetul de stat către bugetele unităţilor teritorial-administrative au fost efectuate la 100% şi au constituit în perioada de referinţă 1,07 miliarde lei

În primele 10 luni ale anului 2005 la bugetul asigurărilor sociale de stat au fost încasate venituri în sumă de 2,33 miliarde lei, în creştere cu 7 milioane lei faţă de indicatorii preconizaţi şi cu 402 milioane lei (20,9%) - faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La bugetul asigurărilor obligatorii de medicină în ianuarie-octombrie au fost acumulate cote de asigurări în sumă de 352 milioane lei (98,8%) faţă de 357 milioane lei preconizaţi, dar cu 96 milioane lei (37%) mai mult decît în perioada respectivă a anului 2004.

3. Piaţa muncii

Salariul mediu în sfera bugetară este în picaj...

Salariul mediu în sfera bugetară a constituit în luna septembrie 981 lei (78,5 USD), diminuîndu-se nesemnificativ faţă de luna precedentă, iar în sectorul real salariul mediu a fost de 1 521,6 lei. Este pentru a treia lună consecutiv cînd salariul bugetarilor scade, după ce în iulie acest indicator s-a redus cu 181 de lei, iar în august cu 62,8 lei. În mediu, salariul pe economie a fost în luna septembrie în sumă de 1 341,7 lei, cu 3,5 lei mai puţin faţă de luna precedentă.

În particular, salariul mediu achitat angajaţilor în sfera financiară a scăzut în luna de referinţă cu 755 de lei, până la 2 892 de lei. La fel, remunerarea medie a salariaţilor din sănătate şi asistenţă socială a scăzut cu 48 de lei, pînă la 996 de lei, iar a celor din sfera didactică a crescut cu 66 de lei, pînă la 878 de lei. Cel mai mic salariu în septembrie l-au avut angajaţii din agricultură, de 795 de lei, în creştere cu 91 de lei faţă de luna precedentă. Potrivit datelor Ministerului Economiei şi Comerţului, datoriile salariale în sectorul real al economiei au însumat la data de 1 iulie curent - 132,2 milioane lei (10,5 milioane USD).

4. Moldova în lume

Banca Mondială este tot mai generoasă cu Chişinăul...

Banca Mondială a aprobat Proiectul ameliorării competitivităţii pentru Republica Moldova în valoare de 9,8 milioane USD. Suma aprobată reprezintă un credit în valoare de 4,9 milioane USD şi un grant în valoare de 4,9 milioane USD. Creditul este acordat în baza condiţiilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (IDA), pe un termen de 40 de ani, inclusiv cu o perioadă de graţie de 10 ani şi o dobîndă preferenţială de 0,35% (în cazul Moldovei), faţă de cea obişnuită de 0,75%.

Acest proiect a fost elaborat la iniţiativa Guvernului Republicii Moldova în cadrul Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi are scopul de a ameliora competitivitatea produselor moldoveneşti prin îmbunătăţirea climatului de afaceri, modernizarea sistemului de standardizare şi metrologie, reutilarea tehnică, dezvoltarea mecanismelor de control al calităţii la nivel de întreprindere şi facilitarea accesului întreprinderilor la finanţări.

Proiectul are o valoare totală de 14,3 milioane USD şi este prevăzut pentru o perioadă de patru ani. Finanţările lipsă vor fi oferite de Guvernul Japoniei. Din anul 1992 Banca Mondială a implementat în Moldova 64 de proiecte în valoare de 592 milioane USD.

Problema transnistreană

După o pauză de 15 luni, la 27-28 octombrie la Chişinău şi Tiraspol au fost reluate negocierile politice în problema transnistreană. Pentru prima dată negocierile au avut loc în format extins - părţilor moldovenească şi transnistreană şi mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei li s-au alăturat reprezentanţii SUA şi UE în calitate de observatori.

Printre subiectele principale abordate în cadrul tratativelor şi în comentariile făcute de participanţi după încheierea acestora au figurat:

Organizarea unor alegeri democratice în Transnistria. În protocolul final semnat după încheierea tratativelor participanţii s-au adresat preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrului de Externe al Sloveniei, Dmitrii Rupel, cu rugămintea de a continua consultările în vederea desfăşurării unei misiuni internaţionale sub egida OSCE, misiune ce ar evalua situaţia şi ar elabora recomandări cu privire la desfăşurarea unor alegeri democratice în regiunea transnistreană. Acordul părţilor în această problemă a fost apreciat drept una din realizările principale ale rundei de negocieri. Potrivit reprezentantului Ucrainei la negocieri, Dmitrii Tkaci, după încheierea activităţii misiunii de evaluare ar fi nevoie de cca 240 de zile pentru organizarea unor alegeri democratice. Astfel, acestea ar putea avea loc pînă la sfîrşitul anului 2006. Atît reprezentantul SUA, cît şi cel al UE au salutat înţelegerile realizate cu privire la organizarea unor alegeri democratice în Transnistria, însă au atenţionat că pentru ca acestea să fie cu adevărat democratice este nevoie de o serie de condiţii, aşa ca libertatea presei şi pluralismul politic.

Reluarea retragerii trupelor şi muniţiilor ruse din regiunea transnistreană. Potrivit participanţilor la runda de negocieri, acesta a fost unul din subiectele cele mai aprig dezbătute şi asupra căruia părţile nu au ajuns la nici o înţelegere. La conferinţa de presă de bilanţ, Şeful Misiunii OSCE la Chişinău, William Hill, a declarat presei că procesul de retragere a muniţiilor a fost întrerupt din cauza lipsei voinţei politice a Rusiei în aceasta problemă şi că ar fi nevoie de cca şase luni pentru retragerea definitivă a muniţiilor ruse din regiunea transnistreană. Valerii Nesteruşkin, reprezentantul Rusiei la negocieri, a declarat că întreruperea procesului de retragere a muniţiilor se datorează întreruperii negocierilor dintre părţi, afirmaţie respinsă de ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, care a declarat că în ciuda suspendării negocierilor în format pentalateral, discuţiile dintre părţi au continuat tot timpul. Ministrul Şova a mai declarat că Moldova intenţionează să propună această problemă spre discuţie la Summit-ul OSCE de la Ljubliana din decembrie curent.

Măsuri de întărire a securităţii şi încrederii. Părţile au convenit să înceapă discuţiile asupra pachetului de documente "Controlul armamentului - măsuri de întărire a încrederii şi securităţii în Moldova" pregătit de către OSCE în iulie 2005. Acestea ar include, printre altele, schimbul de informaţii dintre părţi cu privire la situaţia unităţilor militare ale Moldovei şi Transnistriei.

Situaţia în zona de securitate. Potrivit participanţilor, părţile au realizat un schimb de opinii vizavi de situaţia din zona de securitate din apropierea satului Doroţkaia şi deblocarea activităţii Comisiei Unificate de Control, însă nu au ajuns la nici o înţelegere. Şeful Misiunii OSCE în Moldova şi-a exprimat regretul în acest sens şi s-a declarat extrem de îngrijorat de situaţia din zona de securitate.

Statutul regiunii transnistrene. Potrivit declaraţiilor participanţilor la runda de negocieri, acest subiect nu a figurat pe agenda discuţiilor. Astfel, planul de reglementare transnistreană propus recent de Federaţia Rusă nu a fost pus în discuţie, aceasta fiind purtată în baza planului Iuşcenko acceptat anterior în principiu de către părţile în conflict. În declaraţiile pentru presă reprezentantul Rusiei a afirmat că noul plan rus vine să îl suplimenteze pe cel ucrainean şi că va fi pus în discuţie doar cînd părţile vor fi gata pentru un "dialog constructiv". La rîndul său, Ministrul Şova a declarat că partea moldovenească nu va examina nici o iniţiativă de reglementare care nu se va conforma planului ucrainean şi Legii cu privire la principiile de bază ale statutului raioanelor de est ale Republicii Moldova, adoptate de Parlamentul RM în iulie 2005.

Participarea pentru prima dată a SUA şi UE în calitate de observatori la negocieri a fost apreciată de toţi participanţii ca fiind binevenită şi avînd un efect pozitiv asupra discuţiilor. Potrivit reprezentantului Ucrainei la discuţii, prezenţa SUA şi UE a făcut părţile de a-şi manifesta dorinţa mai mult ca oricînd să demonstreze că sînt gata să ajungă la un compromis.

Participanţii la runda de negocieri au apreciat rezultatele acesteia drept "modeste". Şeful Misiunii OSCE la Chişinău, William Hill, a declarat că discuţiile au fost dificile deoarece în cele 15 luni de întrerupere a negocierilor s-au adunat o mulţime de probleme complexe. Potrivit lui Hill, principalul rezultat al rundei de negocieri din 27-28 octombrie a fost însăşi faptul reluării procesului de negocieri.

Următoarea rundă de negocieri în problema transnistreană a fost programată pentru 15-16 decembrie 2005.

Relaţii externe

Acţiuni comune Moldova - UE

În cadrul Conferinţei de la Londra a preşedinţilor comitetelor pentru afaceri externe din statele-membre şi candidate ale UE, comisarul UE pentru relaţii externe Benita Ferrero-Waldner a declarat că misiunea de asistenţă a Uniunii Europene la frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina, care va începe la 1 decembrie, va constitui o contribuţie semnificativă la securitatea blocului comunitar şi un pas important spre soluţionarea conflictului îngheţat din Transnistria. Această misiune va contribui la prevenirea traficului de persoane şi de bunuri, împiedicarea proliferării armamentelor şi fraudelor vamale, lovind puternic în sursele de venit ale guvernului separatist transnistrean. Benita Ferrero-Waldner consideră că misiunea de la frontiera moldo-ucraineană este şi o componentă a intereselor în expansiune ale UE în fosta Uniune Sovietică.

Referindu-se la tema relaţiilor RM-UE, ambasadorul Marii Britanii la Chişinău a recunoscut că comunitatea europeană "a venit prea tîrziu în Moldova, însă în prezent liderii europeni s-au angajat să sprijine esenţial noii vecini". Ambasadorul a mai declarat că autorităţile moldovene trebuie să efectueze o reformă clară în domeniul media şi al libertăţii presei, să stopeze migraţia ilegală şi să tragă la răspundere intermediarii de vize ilegale.

Recent, în realizarea Proiectului de Consolidare a Managementului de Control la Frontieră, finanţat de Uniunea Europeană şi PNUD Moldova, Serviciului de Grăniceri al RM i-a fost oferită asistenţă tehnică în valoare de peste 32 milioane lei (2,5milioane USD). Proiectul de Consolidare a Managementului de Control la Frontieră a fost lansat la începutul anului 2005 şi are menirea de a instrui autorităţile de frontieră, de a contribui la reducerea migraţiei ilegale şi a traficului de droguri spre ţările Uniunii Europene.

În România cu vize

Pînă la finele anului curent urmează a fi precizate condiţiile în care cetăţenii Moldovei vor trece frontiera cu România în perspectiva apropiatei aderări a acestei ţări la UE. Se presupune că pînă la integrarea României în UE va funcţiona actualul regim de trecere a hotarului cu precizarea condiţiilor de intrare a cetăţenilor moldoveni în ţara vecină.

După ce România va adera la UE, pentru cetăţenii Republicii Moldova ar putea fi stabilit un sistem asimetric de vize similar celui existent în prezent cu Polonia: cetăţenii moldoveni să călătorească cu vize eliberate gratuit de oficiile diplomatice şi consulare ale României, oficii ce-şi vor organiza activitatea în aşa fel încît să satisfacă toate solicitările obiective.

Valeriu Ostalep, vice-ministrul afacerilor externe şi al integrării europene, a comunicat că în cadrul consultărilor recente s-a discutat cu partea română problemele survenite la trecerea frontierei de către cetăţenii moldoveni cărora li se solicită dovezi de întreţinere pe teritoriul României sau invitaţii speciale. Situaţia la trecerea frontierei a devenit mai complicată din cauză că autorităţile române, condiţionate de cele ale UE, au recurs la aplicarea integrală a unei ordonanţe de Guvern din anul 2002, ordonanţă ce precizează condiţiile de intrare în România a cetăţenilor străini spaţiului UE.

În cadrul unui recent sondaj realizat în România, 42% dintre respondenţi au declarat că trebuie respectată decizia UE prin care România va trebui să introducă vize pentru cetăţenii RM; 23% s-au declarat împotriva acestei măsuri, cu riscul de a periclita relaţiile cu UE, iar 16% cred că este necesar ca România să introducă aceste vize, chiar dacă UE nu ar cere-o.

Relaţiile economice cu Federaţia Rusă rămîn tensionate

Agenţia "Moldova-Vin" a anunţat că Serviciul vamal rus a stabilizat procesul de eliberare a timbrelor de acciz pentru importurile de producţie vinicolă din Republica Moldova după ce timp de aproape o lună acest proces a fost blocat "din motive tehnice". Se anunţă că în perioada 17-27 octombrie 2005 birourile vamale ruseşti au eliberat agenţilor economici din Moldova cca 7 milioane de timbre şi pînă la sfîrşitul anului curent livrările vor continua în ritm normal.

Pe de altă parte, presa moscovită anunţă că Rusia ar putea introduce cote la importurile de producţie alcoolică din Moldova, informaţie considerată de autorităţile de la Chişinău drept "PR negru iniţiat împotriva vinurilor moldoveneşti".

Deocamdată, nici exporturile de produse agricole din Moldova în Federaţia Rusă nu au fost deblocate, deşi recent ministrul rus al agriculturii, Alexei Gordeev, a declarat că "se va implica nemijlocit în problema importurilor de producţie agricolă din Republica Moldova, începînd cu 7 noiembrie curent după ce-şi va finaliza deplasările". El a promis ministrului moldovean al agriculturii că "va studia problema şi se va pronunţa ulterior pe marginea ei". Exportul de producţie agricolă în Federaţia Rusă a fost sistat în primăvara anului 2005. Anterior oficialii ruşi au declarat că situaţia va fi deblocată pînă la mijlocul lunii octombrie.

Susţinere energetică de la ţările vecine

În cadrul şedinţei comune a secretarilor Consiliilor Supreme de Securitate şi şefilor Serviciilor de Informaţie şi Securitate GUAM, desfăşurată recent la Chişinău, responsabili de rang înalt din România şi Ucraina au declarat că ar putea asigura livrările de energie electrică către Moldova, în cazul că va apărea o asemenea necesitate. Reprezentantul României a mai afirmat că ţara sa "nu va permite şantajarea Moldovei în această chestiune vitală pentru securitatea statului".

Studii, analize, comentarii

Poligon electoral
Igor Boţan, 9 noiembrie 2005

Încă o dovadă că intriga politică în aceste alegeri persistă cu prisosinţă

»»»

Creştere economică de conjunctură
Iurie Gotişan, 9 noiembrie 2005

Trebuie să recunoaştem că creşterea economică în mare parte se datorează unor factori de conjunctură şi nu unor politici sănătoase

»»»