versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Consens strategic vs opoziţie faţă de modul de guvernare, Sergiu Grossu

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Numiri. Demisii

• Deputaţii au desemnat noua componenţă a Comisiei Electorale Centrale, numind în calitate de membri al CEC următoarele persoane:
  1. Mihail Buşuleac, din partea fracţiunii parlamentare AMN
  2. Iurie Ciocan, din partea fracţiunii parlamentare PCRM
  3. Victor Kosteţki, din partea fracţiunii parlamentare PCRM
  4. Vasile Gafton, din partea fracţiunii parlamentare PDM
  5. Nicolae Gîrbu, din partea fracţiunii parlamentare AMN
  6. Renata Lapti, din partea fracţiunii parlamentare PPCD
  7. Eugen Ştirbu, din partea fracţiunii parlamentare PDM

  Preşedintele Voronin l-a desemnat pentru funcţia de membru al CEC pe Valentin Vizant, iar Guvernul RM - pe Pavel Midrigan. Respectiv, reprezentanţii guvernării şi ai fracţiunii majoritare deţin la CEC patru din cele nouă mandate existente, iar celelalte cinci mandate revin reprezentanţilor opoziţiei parlamentare.

  Menţionăm că deputaţii nu au luat nici o decizie cu privire la eliberarea din funcţie a membrilor CEC, membri care au activat pînă la noua numire. Astfel, dacă foştii membri ai CEC nu au depus benevol cereri de demisie atunci apar circumstanţe care acordă temei pentru adresare în judecată a celor cinci membri CEC care nu au fost reconfirmaţi în funcţii, deoarece legea sub auspiciul căreia au fost numiţi le asigură un mandat de 6 ani, pînă în 2009.

  La şedinţa CEC din 18 noiembrie 2005 Eugen Ştirbu a fost ales în calitate de Preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, Renata Lapti în calitate de vicepreşedinte, iar Iurie Ciocan va exercita funcţia de secretar al CEC.

• Deputaţii au desemnat şi doi profesori titulari de la Facultatea de Drept a USM în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Vasile Creţu a fost propus de fracţiunea majoritară a PCRM, iar Boris Negru de fracţiunile de opoziţie.

• Parlamentul a declarat vacant mandatul deţinut de deputatul fracţiunii PCRM Mihail Camerzan în legătură cu numirea acestuia în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Portugalia.

2.1. Acte legislative

Legea bugetului de stat pentru anul 2006. Deoarece indicatorii de bază ai bugetului au fost stabiliţi la votarea acestuia în lectura a doua (venituri - 9,6902 miliarde lei/cca 765,4 milioane USD; cheltuieli - 10,0248 miliarde lei/cca 791,8 milioane USD; deficitul bugetar - 334,6 milioane lei/cca 26,43 milioane USD), în cadrul examinării în lectură finală deputaţii au operat doar la redistribuirea unor mijloace, majorînd sau micşorînd diverse poziţii de cheltuieli potrivit unor amendamente prezentate de fracţiunile parlamentare şi deputaţi în parte.

Legea pentru modificarea Codului electoral. Documentul prevede introducerea unor modificări de ordin tehnic în cuprinsul prevederilor Codului electoral referitoare la efectuarea votării şi totalizarea rezultatelor acesteia. Se va institui o procedură specială pentru păstrarea şi numărarea cupoanelor detaşabile ale buletinelor de vot şi includerea datelor respective în actele întocmite de organele electorale. Dat fiind faptul că pînă la alegerile locale noi din 27 noiembrie 2005 a rămas foarte puţin timp, o parte din modificările incluse vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2006.

Hotărîrea privind acţiunile pentru implementarea în legislaţia naţională a recomandărilor Consiliului Europei

Hotărîrea adoptată de legislativ stabileşte programul calendaristic de implementare în legislaţia Republicii Moldova a propunerilor expuse în rezoluţiile şi diversele recomandări ale Consiliului Europei, inclusiv cele adoptate de APCE în luna octombrie curent. Restanţele în domeniu urmează a fi depăşite pînă la mijlocul anului 2006, pentru ca în toamna anului viitor se va solicita excluderea RM de sub monitorizare. Printre actele legislative care urmează a fi modificate sau adoptate în scopul executării sarcinilor respective se numără şi:

• Regulamentul Parlamentului;
• Legea despre statutul deputatului în Parlament;
• Legea cu privire la partide;
• Codul electoral;
• Legea privind statutul municipiului Chişinău;
• Legea despre statutul juridic special al Găgăuziei;
• Legislaţia din domeniul independenţei justiţiei;
• Codul contravenţional;
• Legea cu privire la libertatea religiei;
• Legea audiovizualului;
• Legea despre Compania "Teleradio-Moldova";
• Legea presei;
• Legea privind desfăşurarea întrunirilor;
• Legea privind administraţia publică centrală;
• Legea privind serviciul public şi statutul funcţionarilor;
• Codul educaţiei etc.

Anterior Parlamentul a adoptat deja o hotărîre care se referă la asigurarea compatibilităţii proiectelor de legi ale Republicii Moldova cu cadrul normativ al Consiliului Europei. Astfel, Hotărîrea Parlamentului Nr. 377-XV din 18.11.2004 abilitează Ministerul Justiţiei cu funcţia de coordonator al procesului de examinare şi de implementare în legislaţia naţională supusă expertizei a recomandărilor date de experţii Consiliului Europei. Aceeaşi hotărîre aprobă Regulamentul cu privire la modul de remitere a proiectelor de legi spre expertizare la Consiliul Europei şi de implementare a recomandărilor acestuia.

Legea privind stabilirea indemnizaţiilor pentru deţinătorii unor distincţii de stat. Legea prevede stabilirea unor indemnizaţii lunare de cîte 500 lei pentru pensionarii deţinători ai titlului de "Erou al Muncii Socialiste" şi ai Ordinului "Slavă Muncii", precum şi pentru pensionarii cavaleri ai "Ordinului Republicii".

Legea pentru ratificarea Acordului de Credit pentru Dezvoltare între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţionala pentru Dezvoltare (IDA). Pentru realizarea în Republica Moldova a Proiectului "Managementul Finanţelor Publice", se prevede acordarea unui credit în sumă de 8,5 milioane USD, pentru o perioadă de 40 de ani, cu termen de graţie de 10 ani şi o cotă procentuală de 0,75%.

1.3. Interpelări

• Deputatul Lidia Guţu a solicitat Ministerului Justiţiei prezentarea informaţiei complexe despre numărul de hotărîri judecătoreşti neexecutate şi măsurile întreprinse pentru soluţionarea acestei probleme. Conform unor date, la moment nu sînt executate peste 40 mii de hotărîri judecătoreşti, majoritatea lor fiind adoptate cu mai mulţi ani în urmă.

• Deputatul AMN Alexandru Lipcan a solicitat Guvernului şi Agentului Guvernamental la Curtea Europeană pentru drepturile Omului prezentarea informaţiei despre numărul de adresări a cetăţenilor RM la CEDO, lista hotărîrilor adoptate deja de CEDO referitor la condamnarea Moldovei şi lista persoanelor care au emis deciziile ilegale ce au servit ca bază pentru adresarea cetăţenilor RM la Curtea Europeană.

• Deputatul AMN Vasile Balan a solicitat Comisiei Electorale Centrale şi instituţiilor publice ale audiovizualului explicaţii în legătură cu "lipsa de interes manifestată de mass-media faţă de alegerile locale din 27 noiembrie 2005", "popularizarea insuficientă a necesităţii participării la alegeri" şi stabilirea unui orar nepotrivit pentru dezbaterile electorale la Compania "Teleradio-Moldova".

2. Guvern

2.1. Remanieri

• Preşedintele Republicii Moldova a semnat un decret prin care Valerian Revenco a fost eliberat din funcţia de Ministru al sănătăţii şi protecţiei sociale. Revenco (născut în 1939) a fost cel longeviv şi experimentat ministru din componenţa Guvernului, exercitîndu-şi funcţia de ministru din anul 1999. Concomitent cu eliberarea din funcţie, lui Valerian Revenco i-a fost conferită cea mai înaltă distincţie de stat "Ordinul Republicii".

  Printr-un alt decret prezidenţial, în funcţia de Ministru al sănătăţii şi protecţiei sociale a fost numit Ion Ababii, care din 1994 şi pînă la numire sa în funcţie a fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmaceutică "Nicolae Testemiţeanu". Ababii s-a născut în anul 1944, este doctor habilitat în medicină şi profesor universitar.

• În cadrul unei şedinţe efectuate în teren, Guvernul a adoptat decizia de ai elibera din funcţiile deţinute pe Vitalie Mrug, director general al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile şi pe Iurie Tăbîrţă, director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică. Motivele demiterii nu au fost enunţate, demiteri efectuate în regim secret, fără a fi înştiinţaţi chiar şi titularii respectivi. Deoarece funcţiile în cauză sînt valide pentru un anumit mandat cu durată stabilită şi oficialii Guvernului nu au efectuat în prealabil cercetări care să probeze că funcţionarii eliberaţi au încălcat legislaţia în domeniul gestionat, persoanele concediate s-au conformat apriori. Pe de altă parte, decizia Guvernului publicată în Monitorul Oficial face trimitere la "cererile depuse".

  Recent, într-un interviu acordat mass-media, Preşedintele Voronin a menţionat că nu este satisfăcut de situaţia existentă la Compania "Air Moldova" şi din aviaţia civilă în general, deoarece în această sferă sînt atestate interese financiare majore şi elemente de corupţie. Actualmente nu este cunoscută nici decizia finală referitoare la dosarul penal intentat conducerii anterioare a Companiei "Air Moldova", conducere arestată cu mai mult timp în urmă şi cercetată de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei.

• La şedinţa Guvernului din 19 noiembrie 2005 au fost luate cîteva decizii importante referitoare la problemele de cadre.

  Tamara Şumscaia a fost eliberată din funcţia de şef al Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale, demitere motivată prin exercitarea nesatisfăcătoare a obligaţiunilor de serviciu. În particular, s-a afirmat că Şumscaia nu a asigurat controlul necesar asupra procesului de acordare a categoriilor de invaliditate ele fiind atribuite multor persoane care nu au avut dreptul la ele.

  Valentin Vizant, fost secretar al Comisiei Electorale Centrale a fost desemnat în funcţia de director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile.

  Iar în funcţia de şef al Aparatului Guvernului a fost desemnat Nicolae Gumenîi. Anterior acesta a ocupat postul de vicedirector al Serviciului Vamal. În perioada 2000-2003 Gumenîi a fost director al Departamentului Privatizării.

2.2. Şedinţe. Decizii

Realizarea programului de activitate

Primul ministru Vasile Tarlev precum şi alţi factori de decizie din cadrul executivului au discutat într-o şedinţă de lucru acţiunile ce se impun pentru realizarea Programului de activitate al Guvernului "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului". S-a menţionat că politicile Guvernului în domeniu trebuie să se bazeze pe crearea condiţiilor de sporire a competitivităţii sectoarelor economiei naţionale şi a gradului de accesibilitate a mărfurilor autohtone pe pieţele externe. În calitate de măsură eficientă pentru domeniile date a fost accentuată importanţa continuării implementării reformei cadrului regulatoriu, întreprinderea acţiunilor reale de protecţie a concurenţei şi acordarea unei susţineri mai sporite pentru dezvoltarea businessului mic şi mijlociu. În opinia Primului-ministru, dezvoltarea sectorului agricol urmează să fie realizată prin modificarea radicală a structurii culturilor şi prin integrarea intensivă a ramurii cu industria prelucrătoare. Vasile Tarlev a accentuat şi necesitatea revigorării pieţei de capital, sporirii competitivităţii serviciilor, precum şi creşterii investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii.

Indicaţiile Primului-ministru practic le-au reiterat pe cele ale Preşedintelui ţării expuse în cadrul şedinţei închise a Guvernului din 26 octombrie 2005.

Profilaxia gripei aviare

În cadrul unei şedinţe convocate de Vasile Tarlev cu participarea factorilor responsabili de prevenirea epidemiologică au fost enunţate măsurile necesare pentru prevenirea şi profilaxia gripei aviare pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate că încă nu a fost înregistrat oficial nici un caz de contaminare, situaţia este îngrijorătoare datorită extinderii maladiei în ţările vecine. Din aceste motive, la toate întreprinderile avicole din Moldova a fost instituit regimul de carantină şi au fost luate măsuri pentru izolarea păsărilor domestice de cele migratoare. Primul ministru a dispus înăsprirea regimului de supraveghere asupra importului cărnii de pasăre, efectuarea obligatorie a dezinfecţiei mijloacelor de transport ce intră în ţară. În timpul apropiat în Republica Moldova urmează să fie pus în funcţiune un laborator specializat pentru depistarea maladiei, laborator care valorează 300 mii euro, procurat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Realizarea SCERS

Vasile Tarlev a prezidat o nouă şedinţă în cadrul căreia au fost prezentate rapoartele Ministerului Industriei şi Infrastructurii, al Ministerului Justiţiei şi Ministerului Dezvoltării Informaţionale privind implementarea SCERS la nivel sectorial pentru nouă luni ale anului 2005. Şeful executivului a menţionat că există tendinţe pozitive la majoritatea indicatorilor macroeconomici, dar "ritmurile de creştere sînt lente" şi din acest motiv sînt necesare acţiuni mai intense în promovarea politicilor în domeniul industrial.

Referindu-se la domeniul justiţiei, Primul ministru a indicat necesitatea sporirii accesului populaţiei la justiţie, îmbunătăţirii calităţii actelor normative elaborate şi elaborarea propunerilor de reducere a cheltuielilor judiciare, implementarea unor măsuri mai eficiente pentru reducerea fenomenului corupţiei.

Domeniul tehnologiilor informaţionale din Moldova urmează a fi reformat mai intens prin urgentarea implementării programelor "Moldova electronică" şi "e-Guvern", astfel ca tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii să fie răspîndite "în baza unei infrastructuri informaţionale unice".

Noi solicitări de reducere a dobînzii la credite

Într-o nouă scrisoare adresată Băncii Naţionale a Moldovei şi Asociaţiei Băncilor, primul-ministru insistă asupra reducerii ratei dobînzilor pentru creditele bancare acordate, solicitînd stabilirea acesteia la cota de 15% în lei şi 9 % în valută pînă la finele anului curent. Vasile Tarlev îşi întemeiază cererea pe solicitările expuse de oamenii de afaceri în cadrul Forumului care a avut loc la 30 septembrie 2005 şi pe necesitatea susţinerii de către sectorul financiar-bancar a proiectelor investiţionale care se derulează în Republica Moldova.

3. Preşedinţie

Şedinţă la primăria municipiului Chişinău

Preşedintele ţării şi conducerea Guvernului au participat la o şedinţă care s-a desfăşurat la sediul Primăriei mun. Chişinău. Potrivit şefului statului, şedinţa a fost convocată în scopul "identificării în comun a unor noi abordări şi modalităţi în soluţionarea operativă a celor mai stringente probleme ale chişinăuienilor". Printre problemele menţionate de Vladimir Voronin au fost necesitatea descentralizării structurilor municipale şi delegarea unor împuterniciri preturilor, reducerea numărului de funcţionari ai primăriei capitalei. Una din sarcinile de bază a autorităţilor locale din Chişinău urmează să fie elaborarea planului general de dezvoltare a municipiului, plan care după examinare "în primărie să fie aprobat de Guvern". La aceiaşi şedinţă, preşedintele Voronin a solicitat Guvernului să modifice Legea bugetului de stat pentru anul 2005 şi să repartizeze Primăriei capitalei 100 milioane de lei pentru procurarea troleibuzelor şi autobuzelor. El a apreciat pozitiv eforturile autorităţilor municipale depuse pentru îndeplinirea cu succes a unor asemenea proiecte ca reconstrucţia străzii Hipodromului, a monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, a scuarului Operei Naţionale şi modernizarea unor cartiere din capitală.

Vizita preşedintelui Voronin şi declaraţiile făcute cu acest prilej au fost apreciate contradictoriu de unii reprezentanţi ai Consiliului municipal Chişinău şi de mass-media, precum şi de anumiţi concurenţi care participă în campania electorală din 27 noiembrie 2005. Astfel, şeful statului a fost acuzat de ingerinţă în desfăşurarea campaniei electorale, deoarece, la şedinţa de lucru în cauză a participat şi candidatul la funcţia de primar general Vasile Ursu, deşi degrevase anterior din funcţia de primar general interimar, iar proiectele pe care le-a menţionat Preşedintele ţării stau la baza programului electoral al candidatului independent Vasile Ursu.

Mai multă putere autorităţilor locale

Participînd la inaugurarea seminarului "Administraţia Publică Locală - situaţia existentă şi perspective", Preşedintele Vladimir Voronin a calificat drept necesară şi oportună abordarea problemelor ce ţin de activitatea organelor publice locale şi a apreciat că sistemul administraţiei publice existent "a îndreptăţit aşteptările, oferind pîrghii adecvate pentru o dirijare şi coordonare eficientă a activităţii în teritoriu".

Şeful statului s-a referit în mod special la necesitatea de a acorda autorităţilor administraţiei publice locale mai multe împuterniciri care le-ar permite să rezolve eficient problemele locuitorilor din teritoriile administrate în domeniul financiar, administrativ, economic şi social. El a solicitat implicarea activă a autorităţilor raionale şi locale în implementarea Programului Naţional "Satul Moldovenesc", stăruind în mod deosebit asupra necesităţii creării locurilor de muncă în teritoriu. În opinia lui, marea majoritate din cele 300 mii de noi locuri de muncă trebuie să apară în afara mun. Chişinău ca rezultat al procesului de consolidare a terenurilor agricole.

Preşedintele a solicitat opiniile responsabililor din administraţia publică cu privire la oportunitatea creării unui minister specializat în domeniu, creare care este recomandată şi de instituţiile internaţionale competente.

Problemele introducerii cotei standard a TVA pentru agricultură

Vladimir Voronin a convocat în şedinţă factorii decizionali din cadrul Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei pentru a examina problemele legate de introducerea cotei standard a TVA pentru producţia din agricultură. Deşi pledează pentru punerea în condiţii egale a tuturor agenţilor economici, şeful statului a solicitat ca introducerea noii cote "să nu provoace pierderi producătorilor agricoli şi să nu împiedice procesul de consolidare a terenurilor agricole".

Pentru a evita efectele negative ale implementării deciziei în cauză a fost dispusă luarea unor măsuri urgente, care au drept rezultat final introducerea în Legea bugetului de stat pentru anul 2006 a unei norme conform căreia sumele TVA achitate de producătorii agricoli vor fi rambursate acestora integral. Producătorii nu susţin însă un asemenea mecanism deoarece el funcţionează anevoios din cauza impedimentelor birocratice. Cei aproape 2000 de plătitori ai TVA în agricultură vor fi nevoiţi să calculeze şi să achite în buget sumele respective şi imediat să întocmească cereri şi acte de solicitare a rambursării lor.

Noi sarcini în combaterea corupţiei

În cadrul unei vizite efectuate la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei şeful statului a declarat că această structură "trebuie să treacă de la faza de constituire la o etapă calitativ nouă, cu exigenţe şi sarcini sporite". În acest scop este necesară sporirea activităţilor de analiză şi prognoză, iar rezultatele investigaţiilor acestui departament urmînd să determine activitatea de mai departe a CCCEC.

Totodată, Preşedintele a menţionat că nu este satisfăcut de faptul că "în plasa CCCEC nimeresc doar infractori mărunţi, iar rechinii care operează cu milioane, rămîn nesancţionaţi". Respectiv, CCCEC i s-a cerut să-şi orienteze activitatea spre combaterea corupţiei mari, în rîndul conducătorilor ministerelor şi departamentelor, a organelor de control şi de drept, şi chiar în structurile Parlamentului.

O cerinţă similară şeful statului a înaintat-o şi în cadrul şedinţe recente a Colegiului Serviciului de Informaţii şi Securitate la care a participat.

II. Problema transnistreană

Activizarea diplomaţiei române în problema transnistreană observată în ultimul timp s-a menţinut şi în perioada de referinţă. În cadrul unui interviu la Radio Europa Liberă, ministrul român de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat că prezenţa României va fi o încercare de a "contrabalansa formatul dialogului în care mediatorii - OSCE, Federaţia Rusă şi Ucraina, discută nişte planuri care nu corespund întru totul aşteptărilor Republicii Moldova". Mihai Răzvan Ungureanu a mai declarat că rezolvarea problemei transnistrene trebuie găsită în "albia statalităţii moldoveneşti, în formula unei autonomii extinse, fără a admite speculaţii pe marginea unor formule confederative sau federative.". Referindu-se la recenta sa întrevedere cu Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, Ungureanu a declarat că a fost abordată şi problema transnistreană şi în particular posibilităţile de coordonare a poziţiei SUA şi României vizavi de misiunea UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene. Ungureanu a ţinut să sublinieze că întrevederea cu Condoleezza Rice a avut loc după vizita lui la Moscova unde "a fost recunoscut dreptul României de a gîndi strategic la hotarul estic al UE şi NATO, precum şi interesul strategic al României faţă de securitatea vecinului cel mai apropiat".

În urma recentei reluări a negocierilor în problema transnistreană, România a elaborat un program larg de contacte cu reprezentanţii mediatorilor şi ai părţilor în conflict. Acesta a demarat cu vizita ministrului moldovean al Reintegrării Vasile Şova la Bucureşti la 3-4 noiembrie, ocazie cu care ministrul român de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că Bucureştiul este interesat să stabilească un canal permanent de comunicare cu Chişinăul în problema transnistreană şi este gata să susţină Republica Moldova reieşind din relaţiile sale speciale cu UE şi SUA.

Ulterior, la 8 noiembrie la Bucureşti s-a aflat într-o vizită de lucru ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care a avut o întrevedere şi cu şeful diplomaţiei române. După întrevedere, Lavrov a declarat că prezenţa militarilor ruşi în regiunea transnistreană reprezintă un moment pozitiv. Potrivit lui Lavrov, Rusia a stopat procesul de evacuare a muniţiilor din Transnistria în 2003 din cauza modificării poziţiei Chişinăului în negocieri şi a dat de înţeles că procesul de evacuare va fi reluat doar după ce va fi identificată o soluţie a conflictului transnistrean care ar fi pe placul Moscovei. În acelaşi timp, Lavrov a reconfirmat sprijinul Rusiei pentru planul Iuşcenko, dar a ţinut să menţioneze că Rusia este în proces de elaborare a principiilor conţinute în acest plan, a unor aşa-zise "propuneri neoficiale" pe care Lavrov le-a mai numit "hartă de parcurs a reglementării". Reamintim că imediat după reluarea negocierilor în problema transnistreană ministrul Apărării al Rusiei Serghei Ivanov declara că armata rusă va rămîne în Moldova pentru a "menţine pacea" pînă cînd nu va fi identificată o soluţie politică a conflictului transnistrean. Problema prezenţei militare ruse în regiunea transnistreană a fost discutată şi în cadrul vizitei la sediul NATO a unei delegaţii oficiale din Republica Moldova la 10 noiembrie. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a RM, reprezentanţii statelor NATO au susţinut poziţia Moldovei potrivit căreia retragerea completă şi necondiţionată a trupelor şi muniţiilor ruse va crea premisele necesare pentru ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale în Europa. Problema ratificării acestui tratat se pare ca va figura şi pe agenda reuniunii ministeriale a OSCE care va avea loc la Ljubliana la 5-6 decembrie. Potrivit unor observatori, Summit-ul OSCE din acest an riscă să se încheie pentru a treia oară la rînd fără a adopta un document final anume din cauza dezacordului dintre statele OSCE şi Rusia în problema prezenţei militare ruse în Moldova şi Georgia.

Tot în perioada de referinţă la Bucureşti s-a aflat în vizită şi ministrul de Externe al Ucrainei Boris Tarasiuk. Potrivit agenţiei Mediafax, România şi Ucraina şi-au exprimat cu această ocazie speranţa că misiunea UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, misiune care trebuie să înceapă la 1 decembrie, va fi una reuşită şi se va desfăşura fără obstacole administrative. Cei doi miniştri au mai declarat că extinderea formatului de negocieri prin atragerea SUA şi UE în calitate de observatori este o "victorie tactică" a Ucrainei, României şi Republicii Moldova. Ungureanu a reafirmat importanţa unei democratizări reale a regiunii transnistrene reieşind din standardele internaţionale. Potrivit acestuia, comunitatea internaţională nu va recunoaşte alegerile planificate de către liderii transnistreni pentru 11 decembrie, deoarece "într-un proces democratic alegerile nu reprezintă o premisă, ci o consecinţă". Ungureanu a mai accentuat importanţa existenţei unei societăţi civile orientate democratic şi căreia reprezentanţii procesului de negocieri trebuie să-i atragă mai multă atenţie.

Este important de menţionat că la 17 noiembrie 2005, în cadrul unor audieri la Comisia parlamentară pentru politică externă şi integrare europeană, directorul Departamentului Vamal al Republicii Moldova Nicolae Vîlcu a declarat că Dmitri Tkaci, reprezentantul special al Preşedintelui Ucrainei la negocierile în problema transnistreană (desemnat în această calitate la 19 septembrie 2005) este coproprietar al companiei tiraspolene "Interdnestrcom", unicul provider de servicii de telefonie fixă şi mobilă din regiunea separatistă. După cum comunică mass-media, Nicolae Vîlcu a mai afirmat că diplomatul ucrainean este angajatul unei instituţii superioare de învăţămînt de la Kiev cu filială la Tiraspol. În opinia lui Vîlcu, anumite comportamente ale oficialului ucrainean constituie o implicare în afacerile interne ale Republicii Moldova. Şeful serviciului Vamal a mai afirmat că autorităţile ucrainene, deşi sînt informate periodic, nu iau măsuri eficiente pentru sancţionarea şi prevenirea încălcărilor la frontiera moldo-ucraineană.

Între timp, la Tiraspol pregătirile pentru alegerile în legislativul local, Sovietul Suprem, sînt în toi. Nu poate fi neglijat modul demonstrativ în care autorităţile de la Tiraspol încearcă să creeze impresia desfăşurării unor alegeri libere şi corecte. Potrivit surselor oficiale transnistrene, în cursa pentru 43 de mandate de "deputat" au fost înregistraţi peste 200 de candidaţi. La 16 noiembrie acestora le-au fost distribuiţi gratis timpi de antenă la radio şi televiziune, precum şi spaţiu publicitar în ziarul oficial "Pridnestrovie". În plus, autorităţile transnistrene au dispus eliberarea actelor de identitate provizorii locuitorilor transnistreni fără actele în regulă pentru a asigura o prezenţă la vot satisfăcătoare. De partea candidaţilor, mişcarea obştească "Obnovlenie", unul din cele două blocuri principale angajate în cursa electorală, care ar fi sprijinit de Concernul "Şerif" şi s-ar afla în opoziţie faţă de blocul pro-smirnovist "Respublica", a dat la 8 noiembrie publicităţii un apel întitulat "Alegeri curate, alegeri corecte, alegeri recunoscute" în care cheamă toate forţele politice din regiune la un dialog constructiv, competiţie loială şi atitudine corectă unul faţă de altul şi faţă de alegători.

III. Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

• Al patrulea Raport prezentat recent în Congresul Puterilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei recomandă crearea în Republica Moldova a unui minister al administraţiei publice locale şi indică o serie de neajunsuri în domeniul descentralizării şi autonomiei financiare a autorităţilor locale, precum şi influenţa excesivă exercitată de autorităţile centrale asupra administraţiei publice din teritoriu, persecutarea judiciară a unor conducători ai administraţiei publice locale. În recomandările prezentate se solicită adoptarea unei noi legi despre statutul municipiului Chişinău numai după expertizarea documentului de către Consiliul Europei, precum şi prezentarea de către un înalt oficial moldovean responsabil de domeniul administraţiei publice a unui raport despre realizarea respectivelor recomandări ale CPLRCE. Reprezentanţii Moldovei în Congres au apreciat că unele obiecţii din raportul prezentat sînt exagerate, iar anumite generalizări bazate pe cazuri particulare.

• În documentul final, adoptat la cea de-a 115 sesiune a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei, se arată că îndeplinirea integrală a hotărîrii Curţii Europene pentru Drepturile Omului în cazul grupului Ilaşcu ţine de responsabilitatea individuală şi colectivă a statelor membre ale Consiliului Europei. Executarea deciziei CEDO va constitui una dintre priorităţile Comitetului de Miniştri pentru următoarele şase luni, cînd preşedinţia va fi deţinută de România. După cum relatează mass-media, reprezentantul Moldovei la reuniune, viceministrul afacerilor externe şi al integrării europene Eugenia Chistruga, a solicitat Comitetului de miniştri să întreprindă măsuri "pentru reducerea termenelor de examinare a plîngerilor individuale adresate la CEDO şi reformarea mecanismului de supraveghere a îndeplinirii hotărîrilor instanţei".

Republica Moldova - Uniunea Europeană

• Cesare De Montis, şef al delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău a declarat că deşi UE este deschisă în continuare pentru extindere, la moment situaţia este sensibilă, în special datorită respingerii Constituţiei UE de cîteva ţări europene şi o serie de probleme cu care se confruntă în ultimul timp comunitatea europeană. În opinia diplomatului european, implementarea integrală a Planului RM-UE va contribui semnificativ la procesul de integrare a Moldovei, deoarece la acel moment ea va corespunde standardelor comunităţii şi-şi va mări astfel şansele de aderare.

• De la 1 ianuarie 2006 Republica Moldova va obţine în cadrul relaţiilor comerciale cu UE un sistem avansat de preferinţe, numit "GSP plus". Noul sistem presupune reducerea tarifelor vamale pentru mărfurile exportate din Moldova în ţările UE. Concomitent, autorităţile Moldovei duc tratative pentru stabilirea unui acord asimetric în domeniul comerţului care ar presupune deschiderea unilaterală a pieţei UE pentru mărfurile moldoveneşti. Această temă urmează a fi abordată şi la următoarea reuniune a Organizaţiei Mondiale a Comerţului la mijlocul lunii decembrie.

• În 2006 Polonia intenţionează să majoreze fondurile alocate pentru susţinerea Moldovei în realizarea Planului de acţiuni RM-UE. Pînă în prezent în aceste scopuri autorităţile poloneze au alocat prin diverse programe circa 250 mii euro şi actualmente se negociază un acord de cooperare interguvernamentală care presupune acordarea Guvernului RM a unui credit pentru proiecte de dezvoltare în valoare de 15 milioane USD.

• Primul ministru al României Călin Popescu Tăriceanu şi Prim-ministrul Republicii Moldova Vasile Tarlev au semnat la 16 noiembrie o scrisoare comună adresată Comisiei Europene, scrisoare prin care au solicitat finanţare pentru racordarea reţelei energetice a Republicii Moldova la sistemul energetic românesc. În prezent reţelele de distribuţie şi de transport din România nu permit livrări care să acopere necesităţile Republicii Moldova şi este necesară realizarea unui proiect de interconectare a reţelelor.

Republica Moldova - România

În cadrul vizitei efectuate de Vasile Tarlev la Bucureşti au fost examinate un şir de chestiuni referitoare la colaborarea reciprocă între Republica Moldova şi România. În special, au fost discutate probleme referitoare la:

• Furnizarea de către întreprinderile energetice româneşti a energiei electrice pentru necesităţile Moldovei. Acordul semnat cu acest prilej prevede că la Brăila va fi repusă în funcţiune termocentrala care va produce energie electrică pentru Moldova, în baza gazului natural livrat de ţara noastră. Partea română speră să recupereze pe parcursul unui an datoria Moldovei, datorie acumulată pentru livrarea energiei electrice de către partea română în anii precedenţi, suma acesteia fiind estimată la 30 milioane USD.

• Acordarea asistenţei metodice pentru accelerarea procesului de asimilare de către Moldova a acquis-ului european. Primul-ministru al României, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că autorităţile române vor furniza toate documentele care fac parte din acquis-ul comunitar necesare Moldovei pentru ajustarea legislaţiei interne.

• Stabilirea unui regim simplificat de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Autorităţile române au promis instituirea unui regim facilitar şi simplificat de obţinere a vizelor de către cetăţenii Republicii Moldova care intenţionează să treacă hotarul cu România.

• Creşterea investiţiilor româneşti în Republica Moldova. Vasile Tarlev a îndemnat oamenii de afaceri din România să folosească mai hotărît posibilităţile de investire în economia Moldovei. În calitate de semnale pozitive pentru impulsionarea acestuia proces Tarlev a enunţat reformele întreprinse în domeniul revizuirii cadrului regulatoriu şi a legislaţiei despre protecţia investiţiilor, diminuarea impozitelor. În calitate de posibile proiecte investiţionale care pot să se deruleze în timpul apropiat au fost enunţate construcţia unei staţii electrice în Orhei, crearea unei întreprinderi de prelucrare bioenergetică a deşeurilor agricole, extinderea reţelelor de comerţ en-gros etc.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

• În timpul aflării sale la Chişinău, Patriarhului Moscovei şi a întregii Rusii Alexii al II-a i-au fost acordate onoruri similare celor stabilite şefilor de state. Patriarhul a fost întîmpinat şi petrecut la Aeroport de toată conducerea de vîrf a Republicii Moldova: Preşedintele Republicii, Preşedintele Parlamentului, Primul-ministru şi alte oficialităţi, situaţie care nu a mai fost atestată în experienţa diplomatică a Moldovei. Aceleaşi oficialităţi au participat practic la toate ceremoniile incluse în programul vizitei (slujbele religioase, hirotonisirea episcopului de Nisporeni, decorarea la Preşedinţie, vizita la mănăstirea Căpriana). Pentru ceremoniile oficiale la Preşedinţie a fost aliniată şi Garda de Onoare. Alexii al II-ea a exprimat gratitudine conducerii Republicii Moldova pentru susţinerea pe care o acordă bisericii ortodoxe şi a transmis Preşedintelui Moldovei salutări din partea Preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, care "a rămas foarte satisfăcut de discuţia purtată cu Vladimir Voronin la summitul CSI de la Kazan şi speră că înţelegerile stabilite în cadrul acestei întîlniri vor constitui temelia dezvoltării ulterioare a relaţiilor bilaterale". În cadrul discuţiilor a fost abordată şi problema transnistreană, Alexii al II-ea exprimîndu-se în sensul că problema transnistreană trebuie soluţionată cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova. La întoarcere în Rusia, Alexii al II-ea a expediat în adresa lui Vladimir Voronin o scrisoare de mulţumire pentru primirea acordată şi susţinerea deosebită a bisericii ortodoxe din Moldova.

• Aflîndu-se în vizită oficială la Bucureşti, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federaţiei Ruse, a chemat toate părţile interesate în rezolvarea paşnică a conflictului transnistrean "să susţină continuarea prezenţei contingentului rus în zonă". Lavrov a reiterat ideea că prezenţa militarilor ruşi în Transnistria are un rol pozitiv, pe motiv că ar împiedica conflictul deschis dintre cele două părţi. El a mai declarat că Moscova va relua procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor ruseşti din regiunea transnistreană "odată cu deblocarea tratativelor politice de reglementare a diferendului". Afirmaţiile de acest gen făcute anterior de ministrul rus al apărării au fost respinse de conducerea Moldovei, care a calificat prezenţa trupelor ruse pe teritoriul ţării noastre drept "acoperire politică pentru autorităţile transnistrene" şi încălcare a prevederilor acordului Sumit-ului OSCE din 1999, prin care Rusia şi-a asumat obligaţia de a evacua trupele şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova.

• Recent, Veaceslav Kovalenko, şeful departamentului probleme CSI al ministerului de externe de la Moscova, a făcut o serie de declaraţii la relaţiilor moldo-ruse, afirmînd că ameliorarea lor "depinde doar de Republica Moldova, deoarece Rusia ar vrea să vadă Moldova independentă, neutră şi demilitarizată, este gata să interacţioneze cu ea pe plan internaţional, economic şi comercial". În opinia diplomatului rus, problemele din relaţiile celor două ţări nu se rezumă doar la problema transnistreană, ele sînt legate şi de "respectarea drepturilor minorităţilor şi limbii ruse în Moldova, atitudinea Chişinăului faţă de NATO, participarea în GUAM ş.a.".

• Delegaţia Republicii Moldova în cadrul Consiliului Permanent al OSCE de la Viena a acuzat Federaţia Rusă de şantaj economic în contextul conflictului transnistrean. Presiunile economice se aplică Moldovei prin recenta privatizare ilicită de către compania de stat rusă RAO EĂS a Centralei electrice de la Cuciurgan şi sistarea pe 9 noiembrie 2005 a livrării energiei electrice în partea dreaptă a Nistrului. Diplomaţia moldovenească consideră că acţiunile respective ale autorităţilor Federaţiei Ruse şi a reprezentanţilor acestora în întreprinderi energetice necesită a fi abordate în plan internaţional.

IV. Studii, analize, comentarii

Consens strategic vs opoziţie faţă de modul de guvernare
Sergiu Grossu, 22 noiembrie 2005

"Consensul naţional" se referă doar la probleme de ordin strategic pentru Republica Moldova - integrarea europeană, soluţionarea conflictului transnistrean şi democratizarea societăţii

»»»